Ordonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă 9316 din 26.06.2012


Dosar nr. 8367/318/2012

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA NR. 9316

Sedinta publica din 26 iunie 2012

Instanta constituita din:

PRESEDINTE ANGELA ELENA GAVANESCU

Grefier DANIELA DUMITRESCU

 Pe rol fiind judecarea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul C.I.D. în contradictoriu cu pârâtul B.I.N.

 La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns pârâtul B.I.N. asistat de avocat C.N., lipsa fiind reclamantul reprezentat de avocat L.E. substituind avocat V.M..

 Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care aparatorul pârâtului a depus la dosar sentinta civila nr.8651/08.06.2012 a Judecatoriei Tg-Jiu.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta a constatat cauza în stare de judecata si a acordat cuvântul.

Avocat L.E.  pentru reclamant a solicitat admiterea cererii si evacuarea pârâtului, având în vedere faptul ca sunt îndeplinite conditiile de admisibilitate a cererii prevazute de art.581 C.proc.civ., existând pericolul producerii unei pagube iminente, precum si aparenta dreptului în favoarea reclamantului, fara cheltuieli de judecata.

Avocat C.N. pentru pârât a solicitat respingerea cererii întrucât în cauza nu sunt îndeplinite dispozitiile art. 581-582 C.pr.civ., reclamantul nu a facut  dovada dreptului de proprietate si între Obstea de Mosneni (Composesoratul de Paduri - Teren  în Devalmasie) "Plaiurile Musetestilor" si Obstea de Mosneni  a Satelor "Arseni si Grui" nu s-a realizat iesirea din indiviziune. A sustinut ca pârâtul detine contract de arenda a suprafetei de teren pe care pasuneaza animalele sale, iar reclamantul nu îsi poate dovedi dreptul. A solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

 Instanta, în temeiul art. 150 din Codul de procedura civila retine cauza spre solutionare.

J U D E C A T A

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg.-Jiu la data de 24.05.2012, sub nr. 8367/318/2012, reclamantul C.I.D.  a chemat în judecata pe pârâtul B.I.N., solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia sa nu mai pasuneze pe suprafata de teren de 20 ha, situata pe Muntele "Muncelu" si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a încheiat contractul de arendare înregistrat la Consiliul Local al comunei Musetesti sub nr. 5/18.04.2012 cu Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui prin care a preluat în arenda suprafata de 20 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte si ca a încheiat cu APIA Gorj un contract de agro-mediu pe aceasta suprafata de teren prin care s-a obligat sa ia masuri pentru mentinerea în stare de fertilitate a acestei suprafete urmând ca pentru acest fapt sa primeasca anumite sume de bani de la APIA.

 Reclamantul a mai aratat ca la data de 13.05.2012, pârâtul B.I.N. a urcat cu vitele sale pe Muntele "Muncelu" ce apartine Obstii  el fiind pus în imposibilitate sa mai urce cu propriile animale pe acest munte si nu poate sa întrebuinteze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar si sa-si îndeplineasca obligatiile prevazute prin contracte.

 A precizat ca în nenumarate rânduri l-a anuntat pe pârât sa paraseasca aceasta suprafata de teren, iar acesta a refuzat.

In drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 581-582 C.pr.civ., art. 82, art. 112 si art. 274 C.pr.civ.

Cererea a fost legal timbrata.

In sustinerea cererii, reclamantul a depus la dosar urmatoarele înscrisuri : contractul nr. 5 de arendare din 18.04.2012, contractul agro-mediu, caiet agro-mediu, adresa de la Sectia 10 de Politie Rurala Bumbesti-Jiu.

Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondata.

În aparare, a sustinut ca în anul 2000 a fost înfiintata ca persoana juridica Obstea Musetestilor, ulterior fiind emise de catre Primaria comunei Musetesti procesul-verbal de punere în posesie din 08.05.2006 si procesul-verbal de punere în posesie din 22.05.2006, în baza HCJ 3859/27.01.2006.

A mentionat ca în anul 2007 din Obstea Plaiurile Musetestilor, potrivit încheierii nr.38/23.05.2007 pronuntata în dosarul nr.6672/318/2007 de catre Judecatoria Tg-Jiu s-a separat Obstea Gruieni Arseni, iar ulterior aceasta a solicitat iesirea din indiviziune cu privire la terenul cu vegetatie forestiera în suprafata de 3637 ha asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Obstei Plaiurile Musetestilor, instanta anulând actiunea ca netimbrata în dosarul nr.21134/318/2010*.

A sustinut ca din înscrisuri reiese fara echivoc  ca suprafata de 3637 ha apartine în continuare Obstei Plaiurile Musetestilor, care a încheiat cu pârâtul B.N. contractul de arendare nr.3/24.05.2011 pentru o suprafata de 64,30 ha situate în Parcela 4 BF 26, acest contract expirând în data de 14.05.2013.

Cu privire la contractul nr.5/18.04.2012 invocat de catre pârât, a aratat ca Obstea Arseni Gruieni  nu este proprietara a suprafetei de teren arendate reclamantului si, mai mult, contractului îi lipsesc elementele constitutive constând în nivelul arendei, modalitati si termene de plata.

În drept, a invocat prevederile art.581,582 C.proc.civ.

În aparare, a depus la dosar sentinta civila nr.7467/2011 a Judecatoriei Tg-Jiu, contract de arendare nr.3/24.05.2011,  HCJ 3859, ordine de plata, acte de urmarire penala.

Reclamantul a depus la dosar  notificare adresata pârâtului, conventie încheiata între Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor si Obstea de Mosneni a satelor Grui si Arseni, încheiere nr.38/23.05.2007, partaj conventional.

 Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza prin prisma temeiului legal invocat, instanta retine urmatoarele:

Reclamantul  a încheiat contractul de arendare înregistrat la Consiliul Local al Comunei Musetesti sub nr. 5/18.04.2012 cu Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui prin care a preluat în arenda suprafata de 20 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte, iar pârâtul a încheiat contractul de arendare înregistrat la Consiliul Local al comunei Musetesti sub nr. 3/24.05.2011 cu Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor (Composesoratul de Paduri-Teren în Devalmasie) prin care a preluat în arenda suprafata de 64,30 ha pentru a pasuna cu animalele ce le detine pe acest munte. Astfel, ambele parti au încheiat cu terti diferiti contracte de arendare pentru suprafata de teren indicata în cererea de chemare în judecata.

Potrivit dispozitiilor art.581 C.proc.civ., prin ordonanta presedintiala se pot lua  masuri provizorii, grabnice, cu privire la pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Altfel spus, procedura speciala a ordonantei presedintiale presupune, potrivit dispozitiilor legale anterior mentionate îndeplinirea cumulativa a trei conditii, respectiv, existenta urgentei în luarea masurii cerute( pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin întârziere sau paguba iminenta ce nu s-ar putea repara ), caracterul vremelnic al masurii solicitate, precum si neprejudecarea fondului.

Urgenta constituie o cerinta esentiala a ordonantei presedintiale aspect ce este prevazut în mod expres în dispozitiile art. 581 alin.1 C.proc.civ., dispozitii care permit instantei "sa ordone masuri vermelnice, în cazuri grabnice".

Legea nu ofera o definitie a notiunii de urgenta, ci stabileste doar situatiile ce pot face necesara si posibila interventia justitiei, în speta, potrivit sustinerilor reclamantului acesta este pus în imposibilitate sa mai urce cu propriile animale pe munte si nu poate sa întrebuinteze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar si sa-si îndeplineasca obligatiile prevazute prin contracte.

Având în vedere aceste aspecte, instanta apreciaza ca în cauza este îndeplinita conditia urgentei, însa trebuie facuta o analiza a îndepliniri cumulative a conditiilor de admisibilitate a ordonantei presedintiale.

Instanta constata ca ambele parti invoca în sustinerea apararilor existenta unor contracte de arendare încheiate cu doua entitati diferite, care se considera proprietare ale terenului ce face obiectul celor doua contracte de arendare. Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca cerinta neprejudecarii fondului nu este îndeplinita în aceasta cauza.

Astfel, analizarea acestui motiv, în raport de înscrisurile depuse, în procedura sumara a ordonantei presedintiale ar aduce atingere fondului, respectiv unei eventuale actiuni introduse pe calea dreptului comun, motiv pentru care, ar fi încalcata conditia neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ.

În acest sens, la dosar nu exista niciun înscris (certificat de grefa), care sa probeze faptul ca pe rolul aceleiasi instante este înregistrat un proces ce are ca obiect obligarea pârâtului din prezentul dosar sa nu mai pasuneze suprafata de teren de 24,30 ha, situata pe Muntele "Muncelu", proces întemeiat pe dreptul comun.

Instanta constata ca desi reclamantul a depus  un înscris intitulat partaj conventional prin care Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor si Obstea de Mosneni Arseni Gruieni  si-au împartit terenurile, la dosarul cauzei nu s-a facut dovada anularii contractului de arendare nr.3/24.05.2011 invocat ca titlu de catre pârât, mai mult din conventia aflata la fila 44 încheiata între cele doua obsti rezulta ca Obstea de Mosneni a satelor Arseni si Grui  a acceptat ca toate sumele încasate de catre Obstea de Mosneni Plaiurile Musetestilor din derularea contractului de arendare nr.3/24.05.2011 încheiat cu pârâtul sa fie virate, în maxim 10 zile libere de la încasare, Obstei de Mosneni a satelor Grui si Arseni, cea care ulterior a încheiat contract de arendare cu reclamantul, recunoscând astfel implicit existenta contractului de arendare al pârâtului.

De asemenea, instanta constata ca ambele parti justifica aparenta dreptului de a pasuna în extravilanul satului Musetesti, judetul Gorj, nici unul dintre cele doua contracte de arenda nefiind în prezent anulat, iar din înscrisul aflat la fila 9 rezulta ca reclamantul a primit în arenda parcela 1, bloc 26, pe când din înscrisul aflat la fila 24 rezulta ca pârâtul a primit în arenda teren în parcela 4, BF 26, impunându-se asadar administrarea de probatorii pentru a se stabili valabilitatea celor doua titluri invocate de parti, precum si daca suprafetele de teren arendate se suprapun sau nu, cu consecinta încalcarii conditiei neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ., care nu este compatibila cu o analiza pe fond a elementelor ce conditioneaza valabilitatea contractelor de arendare.

În plus, nu este îndeplinita nici cea de a treia conditie prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ., respectiv caracterul vremelnic al masurii luate, deoarece, prin natura sa, obiectul cauzei, respectiv obligarea pârâtului sa nu mai pasuneze suprafata de teren indicata în cererea de chemare în judecata nu este o masura vremelnica ci una definitiva, iar în cuprinsul cererii de chemare în judecata masura solicitata nu a fost restrânsa în niciun fel sub aspect temporal (eventual pâna la solutionarea unei actiuni introduse potrivit dreptului comun).

A admite solutia contrara, ar însemna sa se cerceteze fondul cauzei pe baza înscrisurilor depuse la dosar de catre parti, fapt ce ar contraveni dispozitiilor legale prevazute de art.581 C.proc.civ., aceasta putându-se realiza doar pe calea dreptului comun.

În raport de cele retinute anterior, instanta va respinge cererea de emitere a ordonantei presedintiala formulata de reclamantul C.I.D. în contradictoriu cu pârâtul B.N.

 În ceea ce priveste cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata constând în onorariu avocatial, instanta constata ca devin incidente prevederile  art. 274 alin. 1 C. proc. civ. în conformitate cu care  "partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata", iar principiul care rezulta din dispozitiile legale mentionate impune ca toate cheltuielile suportate cu procesul sa fie restituite, indiferent ca acestea sunt cerute pe cale accesorie sau pe cale principala.

 În ceea ce priveste dovada cheltuielilor de judecata solicitate instanta are în vedere faptul ca potrivit articolului 129 alin. 1 din Codul de procedura civila partile au îndatorirea ca, în conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa îndeplineasca actele de procedura în conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin.1 C.proc.civ., precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

 Fundamentul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a partii "care cade în pretentii". Stabilind ca temeiul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata este atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut în pretentii, instanta apreciaza ca fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut îl constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a câstigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.

Asadar natura juridica a cheltuielilor de judecata este aceea de despagubire acordata partii care a câstigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuala a partii care a cazut în pretentii. Este vorba despre un prejudiciu material care trebuie dovedit prin documente justificative.

 Analizând actele depuse la dosar, instanta constata ca pârâtul B.N.  a achitat un onorariu avocatial în cuantum de 2000 lei, asa cum rezulta din chitanta nr.78/04.06.2012 aflata la fila 36 în dosar, pentru a fi reprezentat de avocat C.I.

 Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisa, iar pentru aceasta activitate avocatul are dreptul la onorariu, element care trebuie mentionat obligatoriu în cuprinsul contractului de asistenta juridica, conform art. 127 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.

 Asadar, cuantumul onorariului platit de client avocatului sau este stabilit prin contractul de asistenta juridica, iar depunerea în proces a originalului chitantei de plata a onorariului, emisa în baza contractului de asistenta juridica, naste prezumtia ca acesta este onorariul stabilit prin contractul de asistenta juridica pentru respectiva cauza.

 În raport de înscrisurile doveditoare depuse de pârâtul B.N. la dosar, precum si fata de principiile de drept analizate mai sus, instanta apreciaza întemeiata cererea acestuia de solicitare a cheltuielilor de judecata pe care le-a efectuat în cauza.

 Pe de alta parte, cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, instanta va avea în vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului  ( Cauza Costin împotriva României, Cauza Strain si altii împotriva României,  Cauza Stere si altii împotriva României,  Cauza Raicu împotriva României, Cauza Petre împotriva României), potrivit careia  se poate afirma ca si în dreptul intern partea care a câstigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli în temeiul art. 274 C.proc.civ., decât în masura în care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.

Fata de cele aratate, instanta apreciaza  ca în cheltuielile de judecata se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar si rezonabil au fost platite de partea care a câstigat procesul în timpul si în legatura cu acel litigiu.

 Alineatul 3 al art. 274 C.proc.civ. stipuleaza ca judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat.

 Referitor la onorariul de avocat platit de catre pârâtul B.N. cu chitanta mentionata mai sus, instanta apreciaza ca se impune obligarea partii adverse la plata partiala a acestuia, întrucât cuantumul solicitat -2000 este disproportionat în raport de complexitatea redusa a cauzei si împrejurarea ca  singurele probe administrate în cauza au fost înscrisurile, fiind acordate doar trei termene de judecata.

 Retinând astfel, instanta are în vedere faptul ca singurele acte procesuale îndeplinite de avocatul pârâtului au constat în formularea de  întâmpinare, depunerea de înscrisuri si formularea de concluzii pe fondul cererii, astfel ca se impune reducerea onorariului avocatial la plata caruia va fi obligat  reclamantul cu titlu de cheltuieli de judecata la suma de 700 lei.

 Prin reducerea acestui onorariu, instanta nu încalca prevederile art.30 din Legea nr.51/1995 si nici cele din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenta juridica producându-si pe deplin efectele între partile contractante, în lumina principiului continut de art.969 Cod civil. Obligatiile si întinderea acestora stabilite prin contractul de asistenta/reprezentare  juridica ramân neatinse între partile contractante, instanta apreciind doar ca efectele acestui contract nu ar trebui sa se repercuteze asupra tertelor persoane în totalitate.

 Instanta reafirma ca, în ceea ce priveste raporturile juridice stabilite între avocat si client, orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibila, asa cum rezulta cu claritate din dispozitiile art.34 din legea nr.51/1995.

 Însa, chiar daca nu ar fi existat art.274 C.proc.civ., contractul încheiat de avocat cu clientul sau si-ar fi produs efectele (drepturile si obligatiile ce izvorasc din contractul respectiv) numai între parti, iar nu si fata de terte persoane, printre care se numara si adversarul din proces, asa cum rezulta din principiul de drept -res inter alios acta, aliis neque nocere prodese potest.

 Cum fundamentul acordarii cheltuielilor judiciare avansate de partea care a câstigat procesul, în care sunt incluse si sumele de bani platite avocatului cu titlu de onorariu, îl reprezinta culpa procesuala, înseamna ca acel contract, încheiat de pârâtul B.N.  în speta cu avocatul sau, îsi va produce efectele si fata de partea care a pierdut procesul-în speta reclamantul C.I.D., în baza unuia dintre principiile care guverneaza repararea prejudiciului în materia raspunderii civile delictuale, anume principiul repararii integrale.

 Numai ca dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv. În sistemul nostru de drept, sanctiunea cu caracter general care intervine în cazul abuzului de drept consta în obligarea autorului abuzului la plata de despagubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului sau, potrivit regulilor din materia raspunderii civile delictuale.

 Prin urmare, pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a câstigat procesul are dreptul de a obtine de la adversar sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicita a fost savârsita de cel ce a pierdut procesul, în sensul ca datorita atitudinii sale a avut loc procesul respectiv), dar, tot pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel ce a câstigat procesul nu ar putea obtine de la adversar decât o parte din sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat (de data aceasta, fapta ilicita a fost savârsita de cel ce a câstigat procesul si consta în exercitarea abuziva a dreptului de a obtine despagubiri).

În consecinta, pentru considerentele mai sus expuse, apreciind ca doar suma de 700 lei cu titlu de onorariu avocatial apare justificata în raport de solutia pronuntata de instanta în dosar,  actele efectiv îndeplinite de avocat, precum si de obiectul si complexitatea cauzei, instanta va  obliga reclamantul la plata catre pârât a sumei de 700 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

 Respinge ca neîntemeiata cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul  C.I.D., cu domiciliul în ... în contradictoriu cu pârâtul B.N. cu domiciliul ...

 Obliga reclamantul sa plateasca pârâtului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocatial.

 Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.

Pronuntata în sedinta publica de la 26 Iunie 2012 la Judecatoria Tg-Jiu.

Presedinte,

ANGELA ELENA GAVANESCU Grefier,

DANIELA DUMITRESCU

Red.A.G.E./Tehn.DD

4 ex.- 28 Iunie 2012