Cereri

Sentinţă penală 248 din 13.05.2013


Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M sub nr.2205/260/2013, petentul B C a formulat contestaţie la mandatul de executare, invocând in susţinerea cererii sale faptul că in perioada 24J0.2012-16.11.2012 şi 21.12.2012 - 19.02.2013 a fost reţinut de către autorităţile engleze pentru extrădarea sa in cauza in care este arestat in prezent. In data de 19.02.2013 a fost extrădat de autorităţile engleze in baza cererii autorităţilor române. A solicitat deducerea din pedeapsă a acestor perioade in baza art.36 al.3 Cp.

La termenul de judecată din data de 1.04.2013, instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale in soluţionarea prezentei cauze.

Examinând cu prioritate excepţia necompetenţei teritoriale, instanţa reţine că petentul condamnat B C se află in executarea unei pedepse de 3 ani şi 2 luni inchisoare aplicată prin sentinţa penală nr.559/16.12.2008 a Judecătoriei M pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.192 Cp. A fost arestat la data de 19.02.2013.

Potrivit art.461 al.2 C.p.p., in cazurile prevăzute la lit.a,b,d contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la al.l sau 6 al art.460 C.p.p. Art.460 C.p.p. stabileşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare in cazurile prevăzute de art.461 al.l lit.a,b,d C.p.p. (care include şi ipoteza in care se invocă un motiv de reducere a pedepsei), in favoarea instanţei de executare sau, când petentul se află in stare de deţinere, a instanţei in a cărei rază teritorială se află locul de deţinere. Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare reglementată de art.460, 461 C.p.p. nu este alternativă, ci exclusivă, după cum petentul se află sau nu in stare de deţinere.

Din verificările efectuate in cauză rezultă că in prezent petentul se află deţinut in Spitalul Penitenciar T O, insă conform adresei nr.830/8.04.2013 emisă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, acesta va fi transferat la Penitenciarul T, după externarea din Spitalul Penitenciar T O. Prin urmare, competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii la executare revine Judecătoriei T, in a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al petentul ui.

Potrivit art.39 al.3 C.p.p., excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată de procuror, de oricare dintre părţi sau pusă in discuţia pârtilor din oficiu.

Pentru aceste considerente, în baza art.39 şi 42 Cproc.pen., raportat la art.461 al.2 şi art.460 al.6 Cproc.pen., instanţa va admite excepţia de necompetenţă teritorială şi va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de petentul B C in favoarea Judecătoriei T.

In baza art.192 alin.3 Cod proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne in sarcina acestuia.