Revocare, după intrarea în vigoare a noului Cod penal, a suspendării condiţionate pronunţate în temeiul art. 81 din Codul penal din 1969. Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal.

Revocare, după intrarea în vigoare a noului Cod penal, a suspendării condiţionate pronunţate în temeiul art. 81 din Codul penal din 1969. Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal.

În caz de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei în temeiul art. 83 din Codul penal din 1969, fără a fi îndeplinite condiţiile stării de recidivă astfel cum acestea sunt prevăzute în noul Cod penal, nu este aplicabil regimul sancţionator de drept comun al pluralităţii intermediare prevăzut la art. 44 alin. 2 din noul Cod penal ci tot regimul reglementat de art. 83 din vechiul Cod penal, în conformitate cu art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal.

Secţia  penală şi pentru cauze cu minori  - Decizia penală nr. 82/A/03  martie  2014

Prin sentinţa penală nr.1751/25.11.2013, pronunţate de Judecătoria Deva în dosarul nr. 2772/221/2013, s-au hotărât următoarele:

A fost condamnat inculpatul D.A.  la4 luni închisoare pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat prev. şi ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. şi art. 320/1 C.p.p.

În baza art. 83 C.p. a fost revocat beneficiul suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 581/2012 a Judecătoriei Deva, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 2.05.2012, care a fost adăugată la cea stabilită mai sus, astfel ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost privat inculpatul de exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II lit. b C.p. în condiţiile art. 71 C.p.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2049/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva şi înregistrat la prima instanţă sub nr. 2772/221/9.04.2013, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului D. A., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat prev. şi ped. de art. 86 alin.  2 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. a C.p.

S-a reţinut în sarcina inculpatului că, în data de 16.06.2012 a condus pe drumurile publice un autovehicul deşi avea permisul de conducere anulat.

Din procesul verbal de constatare, înscrisuri , declaraţie martor, cazier, caracterizări , declaraţiile şi recunoaşterea inculpatului, precum şi celelalte acte şi lucrări ale dosarului prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpatul D.A. a fost condamnat la 8 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei prin sp. nr. 581/2012 a Judecătoriei Deva, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 2.05.2012.

Ca urmare a condamnării, permisul de conducere al inculpatului este anulat.

Deşi a beneficiat de clemenţa instanţei, inculpatul, înlăuntrul termenului de încercare, comite o nouă infracţiune intenţionată.

Aşadar, în data de 16.06.2012, în jurul orei 1:15, inculpatul D.A. a fost depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare XX-14-XXX, deşi permisul de conducere îi fusese anterior anulat.

Inculpatul a recunoscut integral fapta pentru care a fost trimis în judecată, precizând că regretă foarte mult săvârşirea ei şi a susţinut că nu ar fi comis fapta, însă a trebuit să se deplaseze de urgenţă la farmacie pentru a-i cumpăra mamei sale medicamente.

Ansamblul probelor de la dosar au dovedit indubitabil vinovăţia acestuia.

Aşadar, fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat prev. şi ped. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată.

Din cazierul judiciar, reiese că inculpatul  a săvârşit fapta dedusă judecăţii în condiţiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a C.p.

În baza acestor texte de lege, inculpatul a fost condamnat.

La individualizarea pedepsei prima instanţă a avut avute în vedere dispoziţiile art. 72 Cp referitoare la: limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, împrejurările în care a fost comisă infracţiunea, cele care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum şi de disp. art. 320/1 C.p.p.

Prima instanţă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 83 C.p., dispunând revocarea beneficiul suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 581/2012 a Judecătoriei Deva, pedeapsă care a fost adăugată la cea stabilită în cauză, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 1 an închisoare.

Prima instanţă a făcut, apoi, aplicarea art.71 Cp, privându-l pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a Teza II, lit. b Cp.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen, recurs inculpatul.

La data de 01.02.2014 s-a produs intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, astfel că, potrivit art. 10 alin. 2 din Legea  nr.255/2013 de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, recursul a fost analizat potrivit dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel.

Prin memoriul scris depus la dosar după data intrării în vigoare a noului Cod penal dar şi prin concluziile susţinute în şedinţă publică, inculpatul a solicitat a i se reţine circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, a se înlătura starea de recidivă ca urmare a intrării în vigoarea a noului Cod penal şi a se reţine pluralitatea intermediară cu consecinţa contopirii pedepselor conform art. 44 alin. 2 din noul Cod penal.

Reprezentantul parchetului şi-a precizat poziţia procesuală în sensul admiterii apelului doar în ceea ce priveşte intervenirea legii penale mai favorabile sub aspectul condiţiilor de reţinerea a stării de recidivă.

Analizând sentinţa primei instanţe prin prisma motivelor de apel invocate de inculpat dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în acord cu dispoziţiile art. 417 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, curtea a reţinut  următoarele:

Cu privire la starea de fapt reţinută de prima instanţă curtea nu a desprins neregularităţii, starea de fapt fiind conformă cu cele ce rezultă din ansamblul materialului probatoriu, confirmat, de altfel şi de recunoaşterea inculpatului.

De asemenea corectă este şi încadrarea în drept a faptei în dispoziţiile art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, în vigoare la data faptei şi la data pronunţării sentinţei.

Prima instanţă a realizat şi o justă individualizare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul. Aplicând pedeapsa la minimul ei special astfel cum a fost redus prin aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968, prima instanţă a dat chiar dovadă de clemenţă faţă de inculpatul care a mai fost condamnat anterior şi care a săvârşit fapta în termenul de încercare al respectivei condamnări.

În acest context, al săvârşirii faptei în termenul de încercare al unei suspendări condiţionate inculpatul a dat dovadă de o lipsă flagrantă de respect faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de clemenţa autorităţilor îndrituite să vegheze la respectarea acestor reguli, ceea ce face ca reţinerea unei circumstanţe atenuante constând în buna conduită anterioară a inculpatului, prevăzută de art.74 lit. a din Codul penal din 1969 şi sugerată de inculpat prin depunerea unei caracterizări de la locul de muncă, să iasă din discuţie.

De la pronunţarea sentinţei şi până la judecarea apelului a intervenit intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a însemnate alte modificări ale dispoziţiilor penale din legi speciale.

Infracţiunea comisă de inculpat este, actualmente, prevăzută în dispoziţiile art. 335 alin. 2 din noul Cod penal, însă prin aceasta nu a fost adusă nici o modificare a incriminării din legea veche (art.86 alin. 2 din OUG 195/2002), nefiind, sub acest aspect, întrunite condiţiile de incidenţă ale art. 5 alin. 1 din noul Cod penal.

Cu privire la condiţiile de reţinere a stării de recidivă, noul Cod penal reprezintă, în prezenta speţă, o lege penală mai favorabilă prin aceea că a ridicat, prin dispoziţiile art. 41 alin. 1, durata condamnării reprezentând primul termen al recidivei la închisoarea mai mare de un an, condiţie care nu este îndeplinită în speţă, inculpatul fiind anterior condamnat la pedeapsa cu închisoarea de 8 luni. Această concluzie a instanţei de apel nu este însă în măsură să producă vreo reducere de pedeapsă în condiţiile în care aceasta a fost, cum mai sus s-a arătat, stabilită la limita minimă specială.

Cu privire la tratamentul sancţionator al pluralităţii intermediare de infracţiunii, incidentă în speţă în lipsa îndeplinirii condiţiei de durată a primului termen al recidivei, curtea a reţinut  următoarele:

Dreptul comun în materie de tratament al pluralităţii intermediare de infracţiuni este prevăzut în noul Cod penal de dispoziţiile art.  44 alin. 2, conform cărora, în caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni.

Acest regim de drept comun nu este însă aplicabil în speţă deoarece inculpatul se regăseşte într-o situaţie specială, anume cea a săvârşirii infracţiunii în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării unei pedepse anterioare, suspendare acordată în baza art. 81 din Codul penal din 1969.

Această situaţie specială beneficiază de o reglementare proprie, conţinută de art. 15 alin. 2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, conform căreia regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la art. 81 din Codul penal din 1969, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de acest din urmă cod.

Cu alte cuvinte, deşi s-a produs intrarea în vigoare a noului Cod penal, în materia revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 81 din Codul penal din 1969 s-a menţinut regimul sancţionator astfel cum acesta era reglementat de art. 83 din acelaşi Codul penal din 1969, având drept consecinţă adiţionarea la pedeapsa anterioară a pedepsei aplicate pentru noua infracţiune săvârşită în termenul de încercare. 

Pentru toate aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a din noul Cod de procedură penală, curtea a admis  apelul declarat de inculpatul D.A. împotriva sentinţei penale nr. 1751/25.11.2013, pronunţate de Judecătoria Deva în dosarul nr. 2772/221/2013, pe care a  desfiinţat-o numai sub aspectul incidenţei legii penale mai favorabile în ceea ce priveşte starea de recidivă şi, rejudecând în aceste limite:

În aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal, a înlăturat starea de recidivă postcondamnatorie reţinută în sarcina inculpatului cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002.

A menţinut, în rest, dispoziţiile sentinţei apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare