Anulare raport de evaluare intocmit de agentia natională de integritate

Prin raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 s-a reţinut că reclamantul L.L., în calitate de consilier local în cadrul C.L.B., s-a aflat în conflict de interese prin aceea că a participat la şedinţele consiliului local şi a votat hotărârile prin care au fost aprobate bugetele locale pentru anii 2008, 2009, 2010 respectiv 2011, în condiţiile în care ulterior, S.C. A.C. S.R.L. şi S.C. P.A. S.R.L. au încheiat contracte de prestări servicii cu C.L.B. şi cu instituţiile aflate în subordinea acestuia, în valoare totală de 3.297.863, 51 lei.

În ceea ce priveşte critica referitoare la nulitatea absolută a raportului de evaluare, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, pârâta respectând dispoziţiile art. 13 şi art. 14 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Reclamantul a fost înştiinţat despre declanşarea activităţii de evaluare şi a fost invitat să dea informaţiile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, reclamantul a făcut uz de acest drept în sensul că s-a prezentat la sediul pârâtei asistat de avocat, a oferit clarificări, situaţie în care instanţa constată că dreptul la informare şi dreptul la apărare al acestuia au fost respectate şi asigurate de pârâtă pe parcursul activităţii de evaluare.

Pe fond, instanţa apreciază că raportul de evaluare este nelegal.

Textul de lege ce defineşte conflictul de interese îl regăsim în Legea cadru nr. 161/2003 în cadrul capitolului 2, „Conflictul de interese”, art.70.

Conflictul de interese este definit astfel: “Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.

Aşadar, de esenţa conflictului de interese, astfel cum este definit în legea cadru este existenţa interesului personal de natură patrimonială.

Legea cadru face trimitere la Legea nr. 215/2001. Astfel, în art. 77 se prevede că „conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

În art. 47 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală se prevede faptul că “nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor, consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

Prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut că prin participarea reclamantului la şedinţele consiliului local în cadrul cărora au fost adoptate bugetele locale pentru anii 2008-2011 acesta şi-a creat indirect un folos material, prin intermediul societăţilor comerciale la care era acţionar şi care au încheiat contracte cu instituţiile publice aflate în subordinea consiliului local.

 Instanţa apreciază că interpretarea dată de pârâtă textelor legale anterior menţionate este una forţată. Faptele  imputate reclamantului  prin prezentul raport de evaluare nu se circumscriu sferei conflictului de interese astfel cum acesta este reglementat prin actele normative anterior menţionate.

Nu se poate considera că prin votarea bugetului local reclamantul şi-a creat un folos patrimonial. Bugetul a cuprins capitole de cheltuieli, sumele de bani fiind alocate cu titlu general unor capitole, fără ca la momentul adoptării bugetului să fie cunoscuţi beneficiarii finali ai acestor fonduri în calitate de prestatori de servicii. Aşadar nu se poate reţine existenţa unui raport cauză-efect între participarea reclamantului la adoptarea hotărârilor de consiliu local de adoptare a bugetului local şi profitul realizat de societăţile al căror asociat este reclamantul ca urmare a încheierii, ulterior adoptării bugetului, de contracte cu entităţi finanţate de la bugetul local. Curtea apreciază că ceea ce este interzis de lege este încheierea contractelor comerciale cu autorităţile administraţiei publice locale din care face parte alesul local şi nu participarea la şedinţele consiliului prin care se adoptă bugetul.

 În acest sens art. 90 din Legea nr. 161/2003 stipulează expres că acei consilieri locali care au funcţia de administrator precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

Pe de altă parte, potrivit art. 45 din Legea nr. 393/2004 reclamantul avea obligaţia legală de a participa,  pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care făcea parte.

Pentru aceste motive, curtea va admite acţiunea formulată şi va proceda la anularea raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 emis de pârâtă.

Domenii speta

Spete similare