Pensii

Sentinţă civilă 2112 din 07.07.2013


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Constată că prin acţiunea înregistrată sub numărul 1433/260/2013 reclamanta F. A. a chemat în judecată pârâtul C. M. solicitând a se dispune majorarea pensiei de întreţinere stabilită în favoarea minorului C. M. G., născut la data de 01.11.1998

Cererea este scutită de plata taxei de timbru iar în motivarea acesteia se arată că pensia a fost stabilită în funcţie de salariul reclamantului, însă în prezent suma este insuficientă raportat la necesităţile actuale ale minorului.

în cauză s-au depus acte,instanţa reţinând,

ÎN FAPT:

Prin s.c. nr.2764/05.12.2007 pronunţată de Judecătoria M. a fost obligat pârâtul să achite pentru minor pensie de întreţinere în cuantum lunar de 80 lei.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, s-a ţinut seama de venitul minim pe economie de la vremea respectivă, întrucât la vremea aceea pârâtul nu realiza venituri din muncă.

Nici în prezent pârâtul nu are loc de muncă, situaţie pe care acesta o expune şi care de altfel rezultă şi din acţiunea principală a reclamantei, care precizează că pârâtul nu are ocupaţie.

Stabilirea pensiei de întreţinere se face funcţie de veniturile care sunt obţinute de debitorul obligaţiei de întreţinere, iar în cazul în care nu se obţin venituri, raportarea se face la venitul minim pe economie.

Instanţa raportat la aceasta constată că suma pe care pârâtul o plăteşte minorului cu titlu de întreţinere este mult sub cota datorată.

Potrivit art. 499 din Noul Cod Civil, (l)Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

(4) în caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială".

Din aceste dispoziţii legale, rezultă că obligaţia de întreţinere a minorului, prin asigurarea tuturor celor necesare creşterii şi educării acestuia revine ambilor părinţi şi se execută pe baza acordului părţilor, atât cu privire la întinderea ei cât şi la felul şi modalităţile de executare.

Dispoziţiile art. 499 C.civil, trebuie interpretate în corelaţie cu dispoziţiile art. 530 din Noul Cod civil în care se reglementează atât în ce constă obligaţia de întreţinere cât şi felul şi modalităţile în care se poate executa. Astfel, ca principiu de bază de la care se poate deroga doar prin acordul părţilor, când acesta este conform cu interesul superior al minorului: "Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională". Legiuitorul nu a stabilit limite stricte cu privire la obligaţia de întreţinere de către părinţi a copilului lor, stabilind doar criteriul conform cu care, aceasta este datorată în raport cu starea de nevoie a persoanei îndreptăţite la întreţinere, precum şi mijloacele celui care datorează întreţinere. Astfel, părinţii sunt îndatoraţi să presteze întreţinere în favoarea copilului lor minor, prin asigurarea tuturor celor necesare acestuia, în limita posibilităţilor fiecăruia dintre părinţi, fără a fi necesară intervenţia instanţei decât în cazul în care această obligaţie nu este îndeplinită de bunăvoie în natură.

 In acest ultim caz, instanţa de tutelă va dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani, conform art. 530 alin 3 din Noul Cod Civil.

Instanţa reţine că în sentinţa anterioară obligaţia de întreţinere a fost stabilită în bani motiv pentru care, raportat la dispoziţiile art. 530 alin. 23 Noul Cod Civil, va majora pensia stabilită în bani, raportat la nevoile minorului şi venitul minim pe economie, la momentul pronunţării prezentei.