Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 233 din 20.01.2014


operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 233/2014

Şedinţa publică de la 20 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU

Grefier MIHAELA SIRBU

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea SC …SRL şi pe intimatul SC .., având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, petenta fiind reprezentată de avocat .. .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, se constată depus la dosar dosarul de executare silită 934/E/ 2013, note de şedinţă privind cauţiunea din partea petentei, întâmpinare, răspuns la întâmpinare, se ataşează dosarul 17946/318/2013, la solicitarea instanţei reprezentanta petentei arată că nu solicită efectuarea unei expertize contabile întrucât expertul nu poate decât să constate că există facturi emise însă acestea sunt nelegale aşa cum s-a arătat prin acţiune, cu privire la cererea de suspendare a executării silite arată că nu mai insistă în această cerere solicitând restituirea de îndată a cauţiunii, executarea fiind începută în baza noului cod de procedură civilă.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească acordând părţilor cuvântul pe fond.

Avocat .. pentru petentă solicită admiterea contestaţiei întrucât executarea silită este nelegală, că nu s-a înţeles în ce a constat suma cerută fiind o înşiruire de sume, că nu s-a încercat soluţionarea amiabilă, că în 2013 a existat o singură factură restantă în sumă totală de circa 6300 lei, că în cauză a intervenit o clauză penală, că nu s-au întocmit facturi fiscale , nu au fost cerute daune interese şi penalităţi până la executarea silită pentru că nu aveau documente justificative,  că nici creditoarea nu şi-a executat obligaţiile rulând banii petentei achitaţi ca avans fără a i se da cele două maşini, că nu s-au întreprins alte demersuri decât contestaţia la executare silită , că în prezent conturile sunt blocate iar o expertiză nu poate spune decât că s-au emis facturi legal însă considerăm facturile abuzive pentru daune nedeclarate, fără cheltuieli de judecată, doar taxa judiciară de timbru.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Tg-Jiu sub nr. 16687/318/2013, contestatoarea SC …SRL a chemat în judecată pe intimatul SC …solicitând să se constate că executarea silită însăşi este nelegală, să se dispună lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing operaţional 21251/24.03.2011, anularea tuturor formelor de executare silită din dosarul 934/E/2013 iar în subsidiar să se constate că somaţia şi încheierea din 15.10.2013 sunt nelegale întrucât nu conţin menţiuni cu privire la calea de atac şi termenul de atac, suspendarea executării silite.

În motivare arată că pretenţiile solicitate nu au caracter cert, lichid şi exigibil întrucât nu li s-a adus la cunoştinţă ce reprezintă suma de 70096 lei, respectiv, cât reprezintă daune interese, cât penalităţi au vreo modalitate de calcul a acestora, că ai achitat avans pentru două maşini contravaloarea a trei rate leasing deşi s-a folosit de aceşti bani timp de trei luni fără să facă dovada lansării comenzilor, că deşi aveau posibilitatea să invoce excepţia de neexecutare a contractului au înţeles să rezolve litigiul amiabil, că a întârziat la plată o factură, că a venit a doua factură în câteva zile înaintea scadenţei primei facturi fiind somaţi să achite în 48 de ore suma de 6304,23 lei, că pe 31.05.2013, înainte de expirarea perioadei de 48 ore creditoarea a ridicat maşinile reziliind în mod abuziv contractul, nesocotind noua scadenţă înainte de 48 ore, că prin astfel de practici ajung la o îmbogăţire fără justă cauză întrucât deşi suma restanţă era de 6304,23 lei s-a solicitat executarea sumei de 77183,02 lei. Mai precizează că facturile ce conţin daune interese, daune nedeclarate, penalităţi nu le-au fost niciodată comunicate iar maşinile fiind în stare excelentă înţeleg să conteste şi facturile privind daune nedeclarate, că din punct de vedere strict fiscal nu se putea face vreo plată decât în baza unor documente justificative, că nu am negociat contractul ce conţine 42 de pagini creându-se un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, că acest contract conţine clauze abuzive, a unui contract lezionar, prestaţiile fiind dezechilibrate în favoarea societăţii de leasing şi în defavoarea petentei iar în baza art.1757 c.civ revine instanţei obligaţia să restabilească echilibrul prestaţiilor şi mai ales asupra cuantumului clauzei penale, drept care nu încalcă principiul autonomiei de voinţă al părţilor în încheierea de convenţii cum se aplică în dreptul european, spre ex.art.1231 c civ francez, Convenţia Benelux, Rezoluţia din 1976 emisă de Consiliul Europei, în contextul dreptului comunitar european, motiv pentru care trebuie cenzurată şi suma de 7086 lei cheltuieli de executare ce a fost raportată la suma de 70096 lei. În subsidiar s-a solicitat nulitatea încheierilor din 15.10.2013 emise de executor întrucât nu a trecut calea de atac şi termenul de atac, fiind vorba de o nulitate virtuală conform art.1253 c.civ. iar cu privire la suspendarea executării silite arată că este o societate mică iar această executare silită îi creează un dezechilibru financiar cu privire la plata salariilor sau altor datorii.

În drept invocă art.711 şi urm. cpc, art.718 cpc, solicitând judecata în lipsă.

În dovedire solicită proba cu înscrisuri şi expertiza contabilă, ataşând actele de executare silită, contractul de leasing, facturi fiscale , anexa 2, 3, 4, împuternicire avocaţială, taxa de timbru aferentă cererii de suspendare şi contestaţia la executare, înscrisuri existente la filele 9 – 172 din dosar.

Se înaintează dosarul de executare silită ce conţine 191 file, solicitând contravaloarea copiilor de pe acest dosar (fila 180).

Petenta depune note de şedinţă privind plata cauţiunii.

Intimata creditoare depune întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii având în vedere că debitoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale fiind nevoită să apeleze la executarea silită, că somaţia de executare a fost întocmită şi transmisă conform art.666 cpc, că termenul de atac şi calea de atac nu sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii iar încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare a fost întocmită şi transmisă legal, că rezilierea s-a datorat culpei exclusive a debitorului, că art.16.2, art.16.4 şi art.16.5 prevăd clauze contractuale iar debitorul nu a mai plătit ratele scadente motiv pentru care în 29.05.2013 acesta a fost somat, că termenul de 48 de ore era un termen ce îi dădea posibilitatea debitorului să achite suma iar debitorul în loc să plătească suma de bani a înţeles să trimită o adresă 145/29.05.2013 solicitând discutarea unui grafic de plăţi, tergiversând plata, că s-au recuperat maşinile, că pentru clauza din art.16.7.1 din contract s-au emis facturile 1130211532 şi 1130211534/06.06.2013 reprezentând compensaţii, că în baza art.16.7.3 s-au emis facturile 1130211587, 1130211588/13.06.2013 reprezentând daune nedeclarate întrucât a fost nevoie de înlocuirea parbrizului, capacelor de jantă, înlocuire cheie de rezervă care era lipsă, refinisare/revopsire portieră faţă, apărătoare din dreapta spate, că acel contract de leasing a fost însuşit de debitor iar clauzele nu au fost ascunse, debitorul nu a fost forţat să semneze contractul, că debitorul nu-şi poate invoca propria culpă.

Petenta depune răspuns la întâmpinare în care respinge susţinerile creditoarei conform susţinerilor din contestaţia şa executare.

Se ataşează dosarul 17946/318/2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, instanţa constată că debitoarea a solicitat suspendarea provizorie a executării silite , litigiu ce a făcut obiectul dosarului 17946/318/2013 prin care s-a respins această cerere şi ţinând cont de faptul că debitoarea solicită renunţarea la judecata cererii de suspendare din cadrul contestaţiei la executare, în baza art.1063 alin.4 cpc , instanţa va lua act de renunţarea la judecata cererii şi va dispune restituirea cauţiunii în cuantum de 4359,19 lei achitată cu chitanţa nr.658387/1 din 30.10.2013.

Între contestatoare şi intimată a intervenit contractul de leasing operaţional nr. 290/14.03.2012, contract ce are inserate clauze generale cu privire la durata contractului, comandă, livrare, rate, plăţi, plăţi şi taxe obligatorii, amenzi de circulaţie şi parcare, penalităţi de întârziere, aprobarea şi transferul de drepturi, întreţinerea autovehiculelor, service şi reparaţii autovehicule, înlocuirea autovehiculelor, asigurare şi daune cauzate autovehiculelor, pierderea totală, denunţarea totală sau parţială a perioadelor de leasing, restituirea autovehiculelor către locator, rezilierea contractului, daune interese, notificări, soluţionare eventuale litigii, garanţi, confidenţialitate, consimţământ. Totodată, părţile au mai încheiat act adiţional nr.1 cu anexa 1 la acest contract în data de 14.03.2012, anexa 2, anexa3.

Întrucât contestatoarea în calitate de utilizator nu a achitat rata de leasing , părţile au purtat corespondenţă cu privire la aceste neplăţi. Astfel, pe de o parte, contestatoarea aminteşte intimatei creditoare că în ceea ce priveşte avansul achitat ce are drept cuantum contravaloarea a trei rate lunare, a fost o sumă de bani de care creditoarea s-a folosit fără să îi onoreze comanda cu cele două maşini, solicitându-le o compensare iar în caz contrar se va adresa Curţii de Arbitraj pentru soluţionare conform contractului. De partea cealaltă, creditoarea solicită petentei să achite factura restantă trimiţând două notificări în data de 29.05.2013 pentru suma de 6304,23 lei şi în 31.05.2013 când aminteşte că a procedat la ridicarea şi recuperarea maşinilor livrate contestatoarei, motiv pentru care, în baza clauzelor contractuale emite facturi fiscale în data de 06.06.2013 , 13.06.2013 şi 20.06.2013 privind daune interese, penalităţi de întârziere, daune nedeclarate.

În această situaţie, instanţa constată că petenta a acceptat ridicarea maşinilor şi deşi a arătat că va invoca neexecutarea contractului şi rezilierea comenzilor încă din 24.09.2012 (fila 144), nu a realizat niciunul din demersurile invocate la Curtea de Arbitraj (filele 168, 171), înregistrând doar prezenta contestaţie la executare în care nu cere daune pentru garanţia achitată şi nici compensarea acestei garanţii cu eventuale rate restante. De altfel din răspunsul la notificarea din 29.05.2013 existent la fila 165, petenta chiar arată că ar fi dorit rezolvarea litigiului pe cale amiabilă iar cu privire la garanţie deşi a fost rambursată imediat, creditoarea nu a plătit penalităţi şi dobânzi , fiind compensată din facturile ce urmau să fie emise, în fapt fiind plăţi în avans. Din corespondenţa purtată de părţi reiese că încă din 21.05.2013 creditoarea solicita petentei să ia măsuri astfel încât să se încadreze în graficul de plăţi întrucât şi aceasta are facturi de plătit către bănci care nu acceptă întârzieri nefiind posibilă amânarea la plată a facturilor emise conform graficului (fila 148).

Creditoarea formulează cererea de executare silită în 23.09.2013, pentru recuperarea sumei  de 70096,94 lei. Potrivit cererii de executare debitul urmărit îl reprezintă facturi emise şi neachitate datorate de debitor cu titlu de rate restante (facturile 1130210119/01.04.2013 în cuantum de 3185,19 lei, 1130210692/02.05.2013 în cuantum de 3119,04 lei), penalităţi de întârziere calculate la aceste facturi conform clauzelor contractuale (factura 1130211531/06.06.2013 în cuantum de 19807,28 lei). Tot în baza clauzelor contractuale ca urmare a rezilierii contractului din culpa debitoarei ca urmare a neplăţii ratelor de leasing, creditoarea a mai emis şi facturile 1130211532/06.06.2013 în cuantum de 7730,02 lei, 1130211534/06.06.2013 în cuantum de 7730,02 lei reprezentând compensaţii în baza art.16.7.1, penalităţi pentru returnare anticipată conform art.14.04. (factura 1130211533/06.06.2013 în cuantum de 19807,28 lei), penalităţi de întârziere (factura 1130211538/06.06.2013 în cuantum de 950,6 lei), penalităţi pentru extra kilometrii parcurşi conform art.7.4 (factura 1130211529/06.06.2013 în cuantum de 1702,93 lei), daune nedeclarate la sfârşitul contractului (factura 1130211587/13.06.2013 în cuantum de 3222,45 lei şi 1130211588/13.06.2013 în cuantum de 1749,86 lei), contravaloarea certificatelor de înmatriculare emiţându-se factura 1130211699/25.06.2013 în cuantum de 128,96 lei şi contravaloare chei emiţându-se factura 336/28.06.2013 în cuantum de 769,16 lei. 

Prin încheierea 5918/2013 se încuviinţează executare silită, executorul judecătoresc întocmind proces verbal de cheltuieli în sumă totală de 7086,08 lei. Acesta a procedat la emiterea somaţiei de plată primită în data de 17.10.2013 şi la emiterea adreselor de înfiinţare poprire  către ………………………………………. Prin încheierea din 21.11.2013 executorul judecătoresc a eliberat suma de 23.09 lei consemnată de către BRD-GSG reprezentând parţial onorariu executor.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi si consumatori, republicată, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului si contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligaţiile părţilor.

Această lege a fost adoptată pentru transpunerea în dreptul intern a Directivei nr. 93/13/CE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în cadrul negocierilor României de aderare la Uniunea Europeană.

Contractul de leasing încheiat între părţi nu intră în câmpul de aplicare al Legii nr. 193/2000, fiind încheiat între un profesionist (comerciant), în cadrul activităţii sale profesionale autorizate, şi o persoană juridică nu un consumator (persoană fizică) care ar fi putut încheia un contract în afara activităţii sale profesionale conform art.2 din Legea 193/2000.

Instanţa are în vedere că obligaţia de loialitate şi buna-credinţă ce guvernează deopotrivă negocierile precontractuale şi faza încheierii contractului impune explicarea pe înţeles a obligaţiilor asumate de utilizator. Totodată, raporturile comerciale trebuie să se bazeze pe încredere şi colaborare iar părţile să-şi asigure un echilibru în aceste relaţii şi nu să transforme o relaţia comercială într-o afacere abuzivă numai în favoarea unei părţi. Instanţa reţine că petenta a fost cea care a demarat negocierea şi încheierea contractului întrucât s-a prezentat la sediul creditoarei , ulterior înţelegând termenii contractuali aşa cum rezultă din întreaga corespondenţă purtată între părţi , aceasta nefiind de acord cu faptul că intimata creditoare nu îl păsuieşte în efectuarea plăţilor unor facturi restante, situaţie în care instanţa nu are dreptul să intervină, părţile fiind cele care au convenit asupra clauzelor contractuale. Este adevărat că  libertatea contractuală consacrată de art.1270 C.civ. nu înseamnă că părţile au o libertate absolută sau discreţionară de a contracta, adică de a-şi stabili legea. Forţa juridică deplină este recunoscută doar convenţiilor care respectă ordinea publica şi bunele moravuri. Un contract are putere de lege între părţi, întrucât este prezumat a fi dominat de buna-credinţă şi utilitate pentru părţile contractante. Regula ireductibilităţii clauzei penale consacrată de dispoziţiile art.l538 c.civ. şi art.1554 şi următoarele c.civ. priveşte o clauză penală stabilită în condiţiile legii şi cu respectarea principiilor Codului civil, iar nu o clauză abuzivă stabilită cu încălcarea exigenţelor echităţii, bunei-credinţe, a echilibrului între prestaţii şi prin care s-ar ajunge la îmbogăţirea fără just temei a unei părţi, în dauna celeilalte. În cauza de faţă toate clauzele contractuale au fost avute în vedere de părţi şi respectate până în momentul în care debitoarea nu a mai achitat factura fiscală scadentă, acesta fiind motivul pentru care contractul s-a reziliat iar maşinile au fost ridicate de la utilizator, nefiind vorba de nicio clauză penală ilicită. Instanţa nu poate neglija nici atitudinea procesuală a debitoarei care nu a înţeles să se efectueze o expertiză contabilă explicând faptul că acea expertiză nu va constata decât că acele facturi au fost emise legal în baza contractului de leasing încheiat de părţi. Faţă de cele arătate anterior, reţine instanţa că în cauză consimţământul debitoarei de a încheia contractul nu a fost viciat, aceasta fiind cea care a iniţiat cererea acceptând oferta acordată de creditoare astfel încât nu este vorba de o îmbogăţire fără justă cauză ci doar de aplicarea unor clauze contractuale.

Cu privire la motivul invocat referitor la faptul că titlu executoriu nu reprezintă o sumă certă , instanţa constată că intimata creditoare a emis facturi fiscale care însumate duc la suma de 70096,94 lei ca urmare a rezilierii contractului şi în conformitate cu clauzele contractuale negociate însă debitoarea nu le-a achitat, aceste facturi fiind emise începând cu luna iunie 2013, nefiind vorba de o sumă incertă. De altfel, nici în prezent debitoarea nu achită niciuna din aceste facturi emise şi care au fost depuse la dosar chiar de către debitoare invocând generic clauze abuzive bazate pe clauză penală. Având în vedere că acest contract a fost negociat de părţi, a fost acceptat o perioadă de timp, părţile având o corespondenţă pe întreaga perioadă de timp cât s-a derulat contractul, cât şi faptul că acest contract se încadrează în dispoziţiile generale prevăzute de OG51/1997 privind operaţiunile de leasing , debitoarea neîntreprinzând nici un alt demers în afara contestaţiei la executare deşi atenţiona pe creditoare, instanţa reţine că în cauză contractul este legal încheiat cu toate clauzele inserate în cuprinsul acestuia, suma solicitată fiind în conformitate cu aceste clauze contractuale.

Referitor la faptul că executorul judecătoresc nu a inserat calea de atac şi termenul de atac în somaţia de executare şi încheierea privind cheltuielile de executare din 15.10.2013, instanţa reţine că potrivit art.656 alin.1 cpc, astfel de încheieri trebuie să cuprindă anumite menţiuni inserate în acest alineat printre care la lit.i calea şi termenul de atac al încheierii. Acest articol la alin.2 prevede nulităţile absolute ale încheierilor dacă nu sunt respectate menţiunile de la alineatul 1, lit.i amintită anterior nefiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii. În consecinţă, legiuitorul a considerat că lipsa acestei menţiuni nu poate duce la o nulitate absolută ci doar la o nulitate relativă dacă partea interesată dovedeşte prejudiciul creat prin lipsa acestor menţiuni, ori în cauza de faţă debitoarea nu a dovedit vătămarea creată, dimpotrivă a formulat contestaţie la executare în termenul legal, în consecinţă, instanţa va respinge şi acest motiv ca fiind neîntemeiat.

În consecinţă, în baza art.711 şi următoarele cpc instanţa va respinge contestaţia la executare.

Văzând şi dispoziţiile art.451 şi următoarele cpc coroborat cu art.716 alin.2 cpc, instanţa va obliga contestatoarea la plata sumei de 191 lei către BEJ … reprezentând contravaloare copii dosar de executare silită în contul nr. ….

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Ia act de renunţarea la judecata cererii de suspendare a executării silite şi va dispune restituirea cauţiunii în cuantum de 4359,19 lei achitată cu chitanţa nr.658387/1 din 30.10.2013.

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC … SRL cu sediul …. în contradictoriu cu intimatul SC …cu sediul în ….

Obligă contestatoarea la plata sumei de 191 lei către Biroul Executorului Judecătoresc … reprezentând contravaloarea copii dosar de executare.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare care poate fi depus la Judecătoria Tg-Jiu.

Pronunţată în şedinţa publică din 20 Ianuarie 2014, la Judecătoria Tg-Jiu. 

Preşedinte,

LILIANA-MARIA CRUCERU

Grefier,

MIHAELA SIRBU