Asistență și asigurări sociale. Locuri de munca incadrate in grupele i si/sau a II-a de munca

Art.126 din HG 257/2011 prevede că adeverintele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfasurat activitatea in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca se intocmesc potrivit modelului prevazut in anexa nr. 14. La rubrica „conform nominalizării efectuate prin” trebuie trecut - proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc. -  din folosirea menţiunii „etc.” rezultă că enumerarea efectuată de legiuitor în cuprinsul menţiunii din subsolul anexei 14  nu este una limitativă.

Cod ECLI ECLI:RO:TBDBO:2017:001.000032

Dosar nr. X/120/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIŢA – SECŢIA I CIVILĂ

Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale

SENTINŢA CIVILĂ NR. 32

Şedinţa publică din data de  10.01.2017

Instanţa compusă din:

Preşedinte  - CC

Asistent judiciar - CC

Asistent judiciar - CC

Grefier  - CC

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având ca obiect  „asigurări sociale”, acţiune formulată de reclamantul CC, CNP: CC, domiciliat în CC, în contradictoriu cu pârâta CC, cu sediul în CC.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.  80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat: avocat CC în calitate de apărător ales  al reclamantului şi  consilier juridic CC în calitate de  reprezentant al pârâtei CC,  lipsă fiind reclamantul CC.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul pricinii, stadiul judecăţii, modul în care s-a îndeplinit procedura de citare şi alte măsuri dispuse de instanţă.

Preşedintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare şi constată că este legal îndeplinită, după care:

A fost ataşat referatul întocmit în conformitate cu prevederile 103 alin. 11 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv prin Hotărârea nr. 829/15.11.2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Consilier juridic CC depune la dosarul cauzei delegaţie de reprezentare a pârâtei CC.

Tribunalul pune în discuţie competenţa de soluţionare a cauzei.

Avocat CC având cuvântul pentru reclamant asupra competenţei instanţei, învederează instanţei că Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I Civilă este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Consilier juridic CC având cuvântul pentru pârâta CC asupra competenţei instanţei, învederează că Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I Civilă este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Tribunalul, fiind primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, verificând din oficiu competenţa generală, materială şi teritorială, în temeiul dispoziţiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, constată că este competent să soluţioneze prezentul litigiu.

În conformitate cu dispoziţiile art. 237 Cod  procedură civilă, tribunalul constată că se află în etapa de cercetare a procesului, sens în care pune în discuţie estimarea duratei cercetării procesului, aşa cum prevede art.238 din Codul de procedură civilă.

Avocat CC  având cuvântul pentru reclamant cuvântul asupra duratei de cercetare a procesului, estimează durata de cercetare a procesului la o zi, faţă de probele solicitate.

Consilier juridic CC având cuvântul asupra duratei de cercetare a procesului, estimează durata de cercetare a procesului la o zi, faţă de probele solicitate.

Tribunalul, în conformitate cu art. 238 Cod procedură civilă, ţinând cont de împrejurările cauzei şi de complexitatea probatoriului solicitat prin acţiune şi întâmpinare, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că acest termen este optim şi previzil.

Atât apărătorul reclamantului cât şi reprezentantul pârâtei învederează instanţei că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probatorii de administrat.

În baza art. 244 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă, tribunalul se socoteşte lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică de la acest termen.

Potrivit art. 392 Cod procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluţionat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţilor, în ordinea şi condiţiile prevăzute de art. 216 Cod procedură civilă.

Avocat CC având cuvântul pentru reclamant,  solicită instanţei admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu apărător, sens în care depune la dosar chitanţa nr. 2712074 din 28.10.2016, în cuantum  de 1000 lei, reprezentând onorariu apărător.

Consilier juridic CC având cuvântul pentru pârâta CC, solicită instanţei respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată, potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinare.

Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile şi rămâne în deliberare.

TRIBUNALUL:

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. X/120/28.10.2016, reclamantul CC a chemat în judecată pe pârâta CC pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr.736168/06.09.2016, a hotărârii nr.747042/27.09.2016 şi obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin luarea în considerare perioadele lucrate în grupa a doua de muncă dovedite prin adeverinţa nr.1218/31.05.2016, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că prin decizia nr.736168/06.09.2016 i s-a respins cererea de pensionare refuzând în mod neîntemeiat valorificarea perioadei lucrată în grupa a doua de muncă conform adeverinţei nr.1218/31.05.2016 eliberată de SC CC SA Târgovişte.

Prin cererea înregistrată sub nr.747042/22.09.2016 reclamantul a contestat în termen decizia, contestaţia sa fiind respinsă.

A mai arătat reclamantul că în perioada 07.01.1974-18.10.1976 şi în perioada 02.03.1978-01.04.2001 a lucrat în grupa a doua de muncă, procent 100% în meseria de lăcătuş în cadrul secţiei montaj – fabrica de utilaj complex din cadrul SC CC SA Târgovişte. Refuzul pârâtei de valorificare a perioadelor lucrate în grupa a doua nu poate fi calificat decât ca fiind abuziv.

În drept, legea 263/2010.

În dovedire solicită proba cu înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii deoarece prin cererea înregistrată sub nr.742332/21.06.2016 reclamantul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă depunând în acest sens, documentele necesare printre care şi adeverinţa nr.1218/31.05.2016 emisă de SC CC SA. Valorificându-se documentele depuse, s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative privind înscrierea la pensie pentru limită de vârstă conform prevederilor legii 263/2010, vârsta reclamantului la data solicitării fiind de 59 de ani şi 9 luni, mai mică decât vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

La calculul pensiei a fost valorificată perioada lucrată în grupa a doua de muncă conform menţiunilor din carnetul de muncă. Pârâta nu a valorificat adeverinţa nr.1218/31.05.2016 deoarece nu îndeplineşte condiţiile de fond şi formă cerute de lege, societatea invocând un act administrativ de nominalizare – hotărârea consiliului de administraţie din 11.02.1993 şi anexa 9/1 la CCM nr.22/1994 care nu au putut fi prezentate.

În acest context este de la sine înţeles că nu orice menţiune din adeverinţele prezentate poate fi valorificată de casele de pensii, ci doar cele care au o bază legală.

În drept, legea 263/2010.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că din cuprinsul deciziei contestate nu rezultă că s-ar fi valorificat o anumită perioadă lucrată în grupa de muncă. Reclamantului nu i s-a comunicat buletinul de calcul anexat întâmpinării şi care oricum nu ar fi în măsură să suplinească absenţa din cuprinsul deciziei, a unor elemente importante.

În drept, art.201, alin.2 Codul de procedură civilă.

S-au depus alăturat înscrisuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor incidente în cauză, Tribunalul constată:

Prin decizia nr.736168/06.09.2016 reclamantului i s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă arătându-se în cuprinsul deciziei că s-a valorificat perioada lucrată în grupa de muncă conform carnetului de muncă, pentru că în adeverinţa nr.1218/31.05.2016 actul administrativ de nominalizare nu este conform anexei nr.14 din HG 257/2011, iar unitatea nu a prezentat date suplimentare care să justifice încadrarea în grupa superioară de muncă.

Reclamantul a contestat decizia de pensionare, fiind emisă de pârâtă adresa nr.747042/27.09.2016  prin care i se comunică respingerea contestaţiei.

Potrivit adeverinţei nr.1218/31.05.2016 emisă de SC CC SA reclamantul a lucrat în perioadele 07.01.1974—18.10.1976, 02.03.1978-01.04.2001 în meseria de lăcătuş la secţia montaj-fabrica de utilaj complex fiind încadrat în grupa a doua de muncă, procent 100% conform ordinului nr.50/1990, hotărârii consiliului de administraţie din 11.02.1993 şi anexei 9/1 a ccm nr.22/31.05.1994 referitor la condiţii de muncă. Temeiul juridic al încadrării în grupa de muncă este art.3, pct.34, 41 şi 79 din anexa 2 a ordinului nr.50/1990.

Din datele privind activitatea în muncă rezultă că pârâta a luat în calculul pensiei activitatea desfăşurată în grupa a doua de muncă în perioada 01.07.1986 – 01.04.1997, însă în adeverinţa a cărei valorificare se solicită se arată că reclamantul a lucrat în grupa a doua de muncă atât anterior cât şi ulterior acestei perioade.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă şi fond, în adeverința întocmită de SC CC SA sub nr.1218/31.05.2016 se arată că reclamantul a lucrat în grupa a doua în perioadele 07.01.1974-18.10.1976 şi 02.03.1978-01.04.2001, în meseria de lăcătuş, procent 100%, conform nominalizării efectuate prin ordinul nr.50/1990, hotărârea consiliului de administraţie din 11.02.1993, anexa 9/1 a CCM nr.22/31.05.1994. Temeiul juridic al încadrării în grupa de muncă îl reprezintă art.3, pct.34 , 41, 79, anexa II a ordinului nr.50/1990.

Prevederile art. 158 din Legea 263/2010 arată că pentru stabilirea vechimii în muncă realizată în grupele I şi II, adeverinţele care atestă încadrarea în aceste grupe de muncă sunt valorificate în situaţia în care au fost emise în conformitate cu legea şi pe baza unor documente verificabile întocmite anterior datei de 01.04.2001, condiţii care se apreciază ca fiind îndeplinite în prezenta cauză, angajatorul menţionând temeiul legal - Ordinul 50/1990, pct.39, 41, 79 anexa 2– în baza căruia meseria reclamantului se încadra în grupa a II a de muncă.

Adeverinţa nr.4356/08.10.2014 a fost depusă la sediul pârâtei, odată cu dosarul de pensie.

Art.126 din HG 257/2011 privind Normele Metodologice de punere în aplicare a legii 263/2010 prevede că adeverintele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfasurat activitatea in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca se intocmesc potrivit modelului prevazut in anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate in evidentele angajatorilor sau ale detinatorilor legali de arhive.

Din cuprinsul adeverinţei menţionată mai sus, depusă la dosarul cauzei de către reclamant, se poate observa că sunt menţionate toate aceste elemente enumerate în modelul adeverinţei cuprins în anexa nr.14 a normelor metodologice, respectiv datele de identificare ale salariatului şi angajatorului, perioada în care a fost salariatul societăţii/instituţiei, grupa de muncă, procentul şi temeiul juridic al încadrării. La rubrica „conform nominalizării efectuate prin” trebuie trecut aşa cum se indică în anexa 14 actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.). din folosirea menţiunii „etc.” rezultă că enumerarea efectuată de legiuitor în cuprinsul menţiunii din subsolul anexei 14 (***) nu este una limitativă, fiind la latitudinea angajatorului să stabilească natura juridică şi denumirea actului administrativ ce cuprinde aceste menţiuni. În aceste condiţii, specificarea în adeverinţa nr.1218/31.05.2016 a formulei „conform nominalizării efectuate prin anume ordinul nr.50/1990, hotărârea consiliului de administraţie din 11.02.1993, anexa 9/1 a CCM nr.22/31.05.1994” corespunde întru totul cerinţei legale, nefiind un argument temeinic pentru nevalorificarea adeverinţei.

 Prevederile art. 158 din Legea 263/2010 arată că pentru stabilirea vechimii în muncă realizată în grupele I şi II, adeverinţele care atestă încadrarea în aceste grupe de muncă sunt valorificate în situaţia în care au fost emise în conformitate cu legea şi pe baza unor documente verificabile întocmite anterior datei de 01.04.2001, condiţii care se apreciază ca fiind îndeplinite în prezenta cauză, angajatorul menţionând temeiul legal - pct. 34, 41, 79 din anexa II la Ordinul 50/1990 – în baza căruia meseria reclamantului se încadra în grupa a II a.

Verificând poziţiile din anexa II a Ordinului 50/1990  rezultă că locul de muncă în care se arată că reclamantul a activat, este nominalizat pentru încadrare în grupa a II a de muncă.

Cu toate acestea, tribunalul va dispune ca adeverinţa să fie valorificată doar în parte, pentru acele perioade ce nu a fost deja avute în vedere, respectiv 07.01.1974 – 01.07.1986 şi 01.04.1997-01.04.2001.

Pentru considerentele ce preced, tribunalul apreciază ca nejustificată neluarea în considerare a adeverinţei doveditoare privind încadrarea în grupa a II a de muncă a activităţii reclamantului, motiv pentru urmează să dispună admiterea acţiunii, anularea deciziei de pensie nr.736168/06.09.2016 şi a hotărârii nr.747042/27.09.2016, obligarea pârâtei CC la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a adeverinţei nr.1218/31.05.2016 pentru perioadele 07.01.1974 – 01.07.1986 şi 01.04.1997-01.04.2001, începând cu data depunerii cererii de pensionare – 21.06.2016.

Potrivit art.451 codul de procedura civilă tribunalul va reţine culpa procesuală a pârâtei în determinarea efectuării cheltuielilor de judecată, motiv pentru care o va obliga pe aceasta la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de onorariu apărător, conform chitanţei nr.2712074/28.10.2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite în parte  acţiunea formulată de  reclamantul CC, CNP: CC, domiciliat în CC, în contradictoriu cu pârâta CC, cu sediul în CC.

Anulează decizia nr.  736168 din 06.09.2016 şi hotărârea nr. 747042/27.09.2016 emise de CC.

Obligă pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să valorifice adeverinţa nr. 1218/31.05.2016 pentru perioadele 07.01.1974 – 01.07.1986 şi 01.04.1997 -  01.04.2001, începând cu data depunerii cererii de pensionare – 21.06.2016.

Obligă pârâta la plata sumei de  1000 lei  cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Dâmboviţa.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,  10.01.2017.

Domenii speta

Spete similare