Critica sol.asupra excepției fără declaraţie de apel împotriva încheierii prin care a fost soluţionată; admisibilitate. Respectarea vechiului amplasament în procedura punerii în posesie; acceptarea amplasamentului determinat în p-v de punere în posesie

Decizie 477 din 23.03.2017


Prin sentinţa civilă  nr. 5640/10.05.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes.

A fost respinsă cererea, aşa cum a fost calificată de instanţă, formulată de reclamanţii C.V., M.P., C.M., A.F., R. (fostă A.) A., C. (fostă A.) E., C.P., C.C., C.A., C.L. (cu mandatar M. C.) în contradictoriu cu pârâţii T.N., Comisia jud. Iaşi de fond funciar şi Comisia locală de fond funciar Miroslava.

 Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârâtul T.N. a sumei de 2000,00 lei, reprezentând c/v onorariu apărător ales, cu titlu de cheltuieli de judecată.

 Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a constatat că prin  cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii: C.P., C.C., C. A., C.V., C.L., M.P., C.M., R. (fostă A.) A., A.F., C. (fostă A.) E., în contradictoriu cu pârâţii T.N., Comisia locală de fond funciar Miroslava şi Comisia jud. Iaşi de fond funciar, s-a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea respectiv rectificarea Titlului de proprietate nr. 93080/14.01.1993 emis pe numele lui C.M. şi a Titlului de proprietate nr. 82969/26.05.1993 emis pe numele lui T.V., precum şi modificarea/rectificarea planului parcelar în mod corespunzător.

 În motivare au arătat reclamanţii că, prin emiterea celor două Titluri li s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod eronat pe amplasamente inversate faţă de cele vechi, deţinute de autori, inversare posibilă probabil datorită faptului că validarea s-a făcut de Comisia locală de fond funciar Ciurea iar titlurile au fost emise pe raza comunei Miroslava .

 În opinia reclamanţilor, un alt motiv pentru care această inversare a fost posibilă este dat de faptul că, în T1 parcela 1234  au fost introduse alte persoane, care nu deţineau vechile amplasamente în acel loc, cum ar fi D.E. şi D.C., cu menţiunea că autorul celei dintâi a avut teren pe raza administrativ teritorială a comunei Miroslava, dar numai suprafaţa de 1,44 ha, cu care figurează în rol pe locul denumit T.–Bârnova, restul aflându-se pe raza comunei Ţigănaşi, sat C. şi a comunei Ciurea conform rolului agricol şi a primit Titlul de proprietate nr. 82971/26.05.1993 cu suprafaţa de 1,40 ha .

 Conform susţinerilor reclamanţilor şi fiica lui C.G. şi anume D.E., a primit, în baza unei cereri întemeiată pe disp. Legii nr.247/2005, o suprafaţă de 4800 mp teren deşi defunctului autor i se atribuise întregul teren, cu precizarea că T 13 din Tarlaua B.N. este situată pe raza comunei Ciurea iar T1, din aceeaşi tarla, se află pe raza administrativ teritorială a comunei Miroslava, învecinându-se.

Au mai arătat reclamanţii că de toate erorile din Titluri nu au avut cunoştinţă decât la data întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară topometrică de către d-l expert G.O., din dosar nr. 33301/245/2012.

În drept au fost invocate disp. art. III lit. a din Legea nr.169/1997 modificată, Legea nr.18/1991 (art. 52, art. 55 etc.), Legea nr.1/2000, cu modificări şi completări, art. 148, art. 194 şi urm. C. civ.

În susţinere au fost anexate înscrisuri în copie, certificate” conform cu originalul” (f.21-32).

 În termenul acordat pentru complinirea lipsurilor cererii reclamanţii au depus la dosar precizări înregistrate sub nr. 1436/13.02.2015, prin care au arătat că obiectul acţiunii este dat de solicitarea de modificare a celor două Titluri de proprietate, aceştia pretinzând, în mod suplimentar şi înscrierea în Titlul de proprietate nr. 83080/14.01.1993 a moştenitorilor defunctei C.M. iar în Titlul de proprietate nr. 82969/26.05.1993 a numitului T.N. în locul lui T.V.

La precizări au fost anexate înscrisuri în copie, certificate „conform cu originalul” precum şi interogatoriile pentru comisiile pârâte (f.56-74).

În termen legal a formulat şi depus întâmpinare pârâtul T.N., prin care a arătat că, în raport cu obiectul acţiunii, aşa cum a fost modificat prin precizări, invocă excepţia necompetenţei generale a instanţei judecătoreşti faţă de disp. art. 130 C.pr.civ cu referire la art. 132 C.pr.civ coroborat cu Hotărarea nr. 2185/2014 a CJFF Iaşi, întrucât modificarea Titlurilor de proprietate se face pe cale administrativă, de către OCPI Iaşi .

Referitor la fondul pretenţiilor, a arătat pârâtul că este moştenitor legal al autoarei T.V., iar în timpul vieţii aceasta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren deţinută de autorii B.G. şi B.M. conform registrului agricol din perioada 1959-1963, pentru teren deţinut în tarlaua „B.N.”,  stabilindu-se cu putere de lucru judecat, prin sentinţa civilă nr. 17505/23.10.2012 a Judecătoriei Iaşi, că terenul înscris în Titlul nr. 82969/1993 şi identificat în T1 parcela 1234/12, în suprafaţă de 1,29 ha, este pe vechiul amplasament.

 La întâmpinare au fost anexate înscrisuri în copie, certificate” conform cu originalul” (f.85-98).

 De asemenea, a formulat şi depus întâmpinare în termen legal pârâta Comisia locală de fond funciar Miroslava, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii, arătând că, în privinţa Titlului de proprietate nr. 83080/1993, reclamanţii sunt moştenitori ai autorului C. D. şi M., ce a deţinut pe raza comunei Bârnova suprafaţa de 2,91 ha teren potrivit registrului agricol din perioada 1959-1963, din care, suprafaţa de 1,91 ha pe raza comunei de reşedinţă, iar diferenţa de 1 ha pe ” alte comune”, existând menţiunea „ la Horpaz” în dreptul acesteia la rubrica corespunzătoare.

 Conform susţinerilor pârâtei, pentru terenul din Bârnova este emis Titlul de proprietate nr. 14444/1994 pe numele lui C.M., iar pentru cel de la Miroslava Titlul nr. 83080/1993, cu menţiunea că emiterea celui din urmă s-a făcut în baza validării din anexa 2 a iar fişa de punere în posesie este semnată de C.M., care şi-a însuşit în acest mod amplasamentul terenului, cu atât mai mult cu cât corespunde celui din titlul a cărui modificare se solicită.

În privinţa Titlului de proprietate nr. 82969/1993 a arătat pârâta că acesta provine de la autorul B.G., ce s-a înscris cu terenul la CAP Ciurea, iar T.V. este moştenitoarea autorului menţionat, care a cerut şi a obţinut validarea dreptului de proprietate şi înscrierea în anexa 3 a comunei Ciurea pentru o suprafaţă de 2,29 ha, propunerea de reconstituire fiind făcută de CLFF Ciurea, pentru ca,  în baza acestei validări, CLFF Miroslava să întocmească fişa suprafeţelor primite în proprietate iar T.V. să o semneze.

Nu în ultimul rând, a arătat pârâta că atât C.M. cât şi T.V. au înstrăinat suprafeţe de 1 ha respectiv de 1,29 ha, din Titlurile ce fac obiectul prezentului litigiu, prin contracte de vânzare cumpărare pe care le anexează .

La întâmpinare au fost anexate înscrisuri în copie, certificate ” conform cu originalul” (f.106-127).

Nu în ultimul rând, pârâta Comisia jud. Iaşi de fond funciar a formulat şi depus întâmpinare, prin care a arătat că titlurile au fost emise pe baza documentaţiei întocmită şi înaintată de comisia locală de fond funciar Miroslava, care are atribuţiile prevăzute de art. 5 din HG nr.890/2005, aceasta invocând şi disp. art. 36 din HG nr.890/205, dar şi ale art. 59 indice 1 din Legea nr.18/1991 republicată, cu modificări şi completări, ce se coroborează, în opinia sa, cu prev. Ordinului nr.700/2014 şi ale Hotărârii nr.285/2014, adoptată tocmai pentru punerea în aplicare a acestuia.

 La întâmpinare a fost anexată copie a Hotărârii nr.285/2014 (f.131-133).

 Sub nr. de înregistrare 1436/01.04.2015 Comisia locală de fond funciar Miroslava a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul T.N. (f.144-145).

Sub nr. de înregistrare 1436/05.05.2015 numita L.I., prin mandatar L.M., a formulat şi depus cerere de intervenţie, la care a anexat înscrisuri în copie, certificate „ conform cu originalul” (f.148-160).

La solicitarea instanţei pârâta Comisia jud. Iaşi de fond funciar a înaintat la dosar documentaţia ce a stat la baza emiterii Titlurilor de proprietate nr. 82969/1993 şi nr.83080/1993 (f.162-173) completă cu cea depusă de OCPI Iaşi (f.190-191).

 La solicitarea instanţei reclamanţii au depus precizări scrise pentru termenul din 28.09.2015 (f.191-195) necesare stabilirii concrete a obiectului şi limitelor învestirii, iar prin acestea au formulat şi o nouă solicitare, de constatare a nulităţii absolute a Titlului de proprietate nr. 274354/14.03.2008, emis pe numele lui D.G.E.

 Prin încheierea de şedinţă din 28.09.2015 instanţa a admis excepţia tardivităţii modificării pretenţiilor din cererea iniţială, invocată de pârâta Comisia locală de fond funciar Miroslava prin punctul de vedere depus la dosar (f.214-215) şi, totodată, a clarificat obiectul acţiunii prin raportare la toate precizările anterioare ale reclamanţilor.

 La acelaşi termen, pârâţii au invocat, pe cale de excepţie, lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor precum şi excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, ce au fost unite cu fondul la termenul din 24.11.2015, prin încheiere de şedinţă.

La termenul din 09.11.2015 instanţa a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a mandatarului L.M. pentru L.I., pentru motivele expuse în cuprinsul acesteia.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar, completate de reclamanţi cu cele depuse pentru termenele din 28.09.2015 (f.217-241), 09.11.2015 (f.274-330) şi 01.02.0216 (f.62-82 vol. II) şi la termenul din 14.03.2016 (f.102-107 vol. II) precum şi cu cele ale dosarului nr. 5942/245/2011, ataşat la cererea pârâtului T.N.. Totodată, a fost încuviinţată proba cu interogatoriul reclamanţilor, solicitată de T.N., pentru ca, ulterior, la termenul din 14.03.2016, să ia act de renunţarea la administrarea acesteia, de către pârât prin apărător ales.

 Din analiza întregului probatoriu administrat prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile instanţa a constatat următoarele:

 Conform menţiunilor din registrul agricol al perioadei 1959-1963 deschis pe numele lui C.D., acesta a deţinut pe raza comunei Bârnova suprafaţa de 2,91 ha teren, din care suprafaţa de 1,91 ha pe raza comunei de reşedinţă, iar diferenţa de 1 ha pe ” alte comune” (existând menţiunea „ la Horpaz” în dreptul acesteia la rubrica corespunzătoare) iar pe numele soţiei, C.M., a fost emis în baza disp. Legii nr.18/1991 Titlul de proprietate nr. 83080/1993 pentru suprafaţa totală de 1 ha extravilan amplasat în T1 parcela 1234/11, pe raza administrativ teritorială a comunei Miroslava, cu precizarea că anterior, beneficiara a fost validată în anexa 2 (f.108) semnând apoi şi fişa de punere în posesie întocmită de Comisia locală de fond funciar Miroslava (f.112).

 Fişa de punere în posesie ce a fost întocmită este semnată de C.M., care şi-a însuşit în acest mod amplasamentul terenului, cu atât mai mult cu cât corespunde celui din titlul a cărui modificare se solicită.

Pe de altă parte, în cadrul dosarului nr. 5942/245/2011 al Judecătoriei Iaşi s-a solicitat de către Primarul comunei Miroslava, în calitate de reclamant, ca instanţa să constate, în contradictoriu cu moştenitorii defunctei T.V., nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 82969/1993 pentru suprafaţa de 2,29 ha teren, invocându-se faptul că aceasta nu este înscrisă în registrul agricol al comunei Miroslava, nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru această suprafaţă la Comuna Miroslava, precum şi că nu este îndreptăţită la suprafeţe de teren pe raza comunei menţionate, indicându-se ca temei de drept disp. art. III alin.1 lit. a pct. i din Legea nr.169/1997.

Prin sentinţa civilă nr.17505/23.10.2012 a Judecătoriei Iaşi a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată, reţinându-se în considerente faptul că, chiar dacă reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie s-a făcut prin validarea anexei 3 a comunei Ciurea atât timp cât T.V. a fost pusă în posesie de Comisia locală de fond funciar Miroslava conform fişei suprafeţelor primite în proprietate având nr. 153/12.08.1991 care a şi înscris-o în registrul agricol Miroslava se poate afirme că această comisie a avut în vedere spiritul şi nu litera Legii nr.18/1991.

A mai reţinut instanţa faptul că, potrivit concluziilor raportului de expertiză aflat la dosarul cauzei a fost respectat la emiterea titlului de proprietate amplasamentul parcelei 1234/12, iar în ce priveşte parcela 1234/32  nu a rezultat foarte clar dacă s-a respectat vechiul amplasament, dar existenţa titlului generează o prezumţie în acest sens, ce nu a fost răsturnată prin nici o probă, astfel că nu a fost şi nu este altă persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din T1 parcela 1234/32, cu menţiunea că prevederile art. III, alin. (1), lit. a, pct. (i) din Legea nr. 169/1997 nu sunt aplicabile deoarece T.V. a fost îndreptăţită, potrivit legii, la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului expropriat abuziv de la autorii săi.

Rezultă din înscrisurile dosarului nr. 5942/245/2011, ce a fost ataşat, faptul că, prin Decizia civilă nr. 1234/17.05.2013 a Tribunalului Iaşi a fost respins recursul formulat de Primarul comunei Miroslava împotriva sentinţei primei instanţe, reţinându-se că aceasta a făcut o corectă apreciere a probelor şi aplicare a dispoziţiilor legale prin raportare la principiul securităţii raporturilor juridice, iar soluţia de respingere a acţiunii este temeinică şi legală având în vedere şi dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului reflectate în jurisprudenţă (cauza Toşcută şi alţii c. României, cauza Jones c. României, cauza Raicu contra României).

În privinţa amplasamentului terenului inclus în titlul de proprietate nr. 82969/1993 a arătat instanţa de recurs că şi în situaţia în care reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul contestat s-ar fi efectuat în mod eronat pe raza comunei Miroslava, în condiţiile în care vechiul amplasament al autorilor lui T.V. se află pe raza administrativă a Comunei Ciurea, aceasta împrejurare nu este de natură sa conducă la constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate atât timp cat, potrivit prevederilor Legii 18/1991, in forma in vigoare la data emiterii titlului, nu era obligatorie reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament in privinţa terenurilor din extravilan.

A mai reţinut Tribunalul Iaşi că motivele de nulitate invocate de  recurentul - reclamant nu se circumscriu celor in mod expres si limitativ prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997 iar faptul ca au fost făcute greşeli cu ocazia întocmirii actelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate nu este imputabil in nici un fel titularului titlului de proprietate, care nu trebuie să suporte in nici un fel consecinţele unor greşeli ce aparţin autorităţilor.

Nu în ultimul rând, reiese faptul că, în cadrul dosarului nr. 33301/245/2012 al Judecătoriei Iaşi, suspendat în prezent până la soluţionarea definitivă a prezentului, C.C. şi C.P. au solicitat instanţei să constate, în contradictoriu cu UAT Comuna Miroslava prin Primar, faptul că au dobândit pe calea prescripţiei achizitive o suprafaţă de 4400 mp teren categoria arabil, situat în T1 parcela 1234 pe raza sat Horpaz, comuna Miroslava.

În cadrul acelui dosar a fost încuviinţată de instanţă anterior suspendării şi realizată de d-l expert G.O. o expertiză judiciară topografică, ce a concluzionat, după identificarea suprafeţei de teren totale pe care o deţin reclamanţii (în suprafaţă totală de 5350 mp, după cum au indicat) şi a informaţiilor furnizate de OCPI Iaşi, precum şi a planului parcelar din T1 parcela 1234 pus la dispoziţia expertului de reprezentantul C.L.F.F. Miroslava, că suprafaţa de 609 mp, notată cu S2 în anexa 1 A, face parte din suprafaţa de 10.000 mp înscrisă în Titlul de proprietate nr. 83080/1993 pe numele lui C.M., iar diferenţa de 4741 mp notată cu S1 în anexă 1A, face parte din suprafaţa totală de 12.900 mp înscrisă în Titlul de proprietate nr. 82969/1993 emis pe numele lui T.V. (f.26).

În speţă, raportat la situaţia de fapt expusă, motivele invocate şi înscrisurile administrate instanţa, analizând mai întâi excepţiile lipsei calităţii procesuale active respectiv lipsei de interes, ce au fost unite cu fondul, le - a respins ca neîntemeiate, prin raportare la disp. art. 33 NCPC şi art. 36 NCPC ce prevede :” Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”, mai ales că, potrivit menţiunilor din Titlurile de proprietate a căror nulitate absolută se cere a fi constatată terenurile înscrise în cuprinsul acestora se învecinează în T1 parcela 1234.

Referitor la fondul pretenţiilor deduse judecăţii, reiese că unul din motivele pentru care reclamanţii solicită constatarea nulităţii absolute a Titlurilor de proprietate emise pe numele autoarei lor respectiv a autorului pârâtului este dat de faptul că prin punerea în posesie nu au fost respectate amplasamentele reale deţinute şi se impune respectarea vechiului amplasament, iar pe de altă parte, cu privire la Titlul emis pe numele lui T.V. se invocă şi faptul că terenul se află pe raza comunei Ciurea şi nu pe cel al comunei Miroslava.

Potrivit disp. art. 431 NCPC republicat:” (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

(2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”

În privinţa motivului legat de greşita punere în posesie a părţilor din înscrisurile dosarului rezultă că reclamanţii vizează terenul din T1 parcela 1234 şi cu precădere suprapunerea relevată de raportul de expertiză efectuat de d-l expert G.O. în cadrul dosarului nr. 33301/245/2012 al Judecătoriei Iaşi, ce relevă şi faptul că o suprafaţă de 4741 mp ar face parte din suprafaţa totală de 12.900 mp înscrisă în Titlul de proprietate nr. 82969/1993 emis pe numele lui T.V., iar cu privire la acest amplasament s-a pronunţat în mod definitiv instanţa în cadrul dosarului nr. 5942/245/2011, după cum a invocat şi pârâtul T.N., stabilind că, potrivit concluziilor raportului de expertiză din acel dosar a fost respectat la emiterea titlului de proprietate nr. 82969/1993 amplasamentul parcelei 1234/12.

În acest context a apreciat instanţa că, atât timp cât s-a invocat de pârâtul menţionat în cauză, moştenitor al autoarei T.V., existenţa unei judecăţi anterioare, în cadrul căreia s-a verificat valabilitatea Titlului de proprietate emis pe numele celei din urmă, în privinţa amplasamentului, inclusiv din perspectiva stabilirii acestuia pe raza administrativ teritorială a comunei Miroslava soluţia irevocabilă din dosarul nr. 5942/245/2011 se impune cu putere de lucru judecat, sub forma prezumţiei, împrejurare ce determină ca discuţiile asupra acestor chestiuni litigioase să nu poată fi reluate, în accepţiunea disp. art. 431 NCPC.

Pe de altă parte în privinţa Titlului de proprietate nr. 83080/1993 emis pe numele autoarei reclamanţilor, relevant este faptul că beneficiara acestuia, C. M., a semnat anterior emiterii fişa de punere în posesie fără a se dovedi că a contestat ulterior amplasamentul înscris  în cuprinsul acesteia, ce corespunde cu cel din Titlu, ceea ce înseamnă că şi l-a însuşit, astfel că nu poate pretinde după 20 ani modificarea amplasamentului ca urmare a constatării nulităţii absolute a înscrisului fără a periclita în acest mod securitatea circuitului civil, mai ales că în 1995 şi-a manifestat voinţa de a înstrăina terenul în suprafaţă de 1 ha, semnând în acest sens un înscris sub semnătură privată încheiat cu SC A. SA Ciurea Iaşi (f.113-115).

 Pentru considerentele expuse instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea, cu menţiunea, nu în ultimul rând, că nu este justificată nici solicitarea reclamanţilor de a fi înscrişi în cuprinsul Titlului de proprietate nr. 83080/1993 alături de C.M. cât timp doar aceasta a fost înscrisă în anexa de validare nr. 2 a, ce a stat la baza emiterii Titlului, cu menţiunea că drepturile lor asupra terenului nu sunt afectate şi pot fi valorificate eventual printr-o acţiune succesorală.

Având în vedere disp. art. 453 alin.1 NCPC instanţa a obligat reclamanţii la plata către pârâtul T.N. a sumei de 2000,00 lei, reprezentând c/v onorariu apărător ales, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii: C.V., M.P., C.M., A.F., R.(fostă A.) A., C. (fostă A.) E., C. P., C.C., C.A., C.L..

Apelanţii au arătat că au formulat cerere de chemare în judecată pentru ca instanţa să dispună anularea celor două titluri în sensul rectificării lor  pentru restabilirea vechiului amplasament al celor două suprafeţe de teren retrocedate autoarei lor şi autoarei intimatului T.N. precum şi constatarea nulităţii titlului emis pentru D.E. (274354/14.03.2008). Consideră apelanţii că instanţa de fond a avut în vedere doar probe administrate în alte dosare, respectiv ds. 5942/245/2011 şi 33301/245/2012 şi a refuzat administrarea probelor pertinente în cauză încălcându-le dreptul la apărare.

Apelanţii susţin că în dosarul 5942/245/2011 au existat nelămuriri cu privire la amplasamentul terenului situat în locul numit B.N. de unde rezultă că nici parcela 1234/12 nu a fost identificată cu certitudine, motiv pentru care instanţa de fond nu trebuia să aibă în vedere sentinţa pronunţată în acel dosar.

Mai arată apelanţii că autoarea C.M. a semnat fişa de punere în posesie la sediul Primăriei fără a fi chemată de specialistul Comisiei Locale de Fond Funciar pentru a-i arăta amplasamentul real iar aceasta nu a putut să-şi dea seama unde se află terenul.

Apreciază apelanţii că dacă timp de 20 ani nu au contestat amplasamentul terenului în litigiu nu înseamnă că nu mai pot formula o acţiune în constatarea nulităţii absolute care nu este prescriptibilă.

Consideră apelanţii că prevederea legală privind reconstituirea dreptului de proprietate, de regulă, pe vechile amplasamente se referă la situaţia în care terenul ar putea fi ocupat de construcţii sau investiţii ale statului şi nu la situaţia în care terenul este liber şi se află în zona colinară.

În ceea ce priveşte cererea de nulitate a titlului de proprietate emis pentru D. E., apelanţii arată că instanţa nu s-a pronunţat.

Au solicitat admiterea apelului, au invocat disp. art. 466-482 C. pr. civilă şi au depus la dosar acte. Apelanţii au solicitat a fi avute în vedere probele administrate la judecarea cauzei în fond.

Legal citată, intimata Comisia Locală de Fond Funciar Miroslava a depus întâmpinare. A arătat că reconstituirea dreptului s-a realizat corect, autoarea şi-a însuşit prin semnătură amplasamentul terenului cu care a fost pusă în posesie iar terenul a fost parţial înstrăinat. În privinţa titlului intimatului, susţine că amplasamentul a fost verificat în dosarul 5942/245/2011. A solicitat respingerea apelului.

Legal citat intimatul T.N. a depus întâmpinare. Intimatul a arătat că terenul corespunde vechiului amplasament, că mama sa a lucrat terenul în fiecare an  şi ulterior el iar terenul este intabulat la OCPI. Consideră intimatul că sentinţa de fond este corectă şi solicită respingerea apelului.

Legal citată intimata L.I. a depus întâmpinare. A invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a avocatului apelanţilor deoarece nu are o procură de la notar pentru a semna apelul, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a numitei D.E. deoarece nu are legătură cu titlul de proprietate al apelanţilor şi excepţia puterii de lucru judecat în raport de sentinţa civilă 7428/8.06.2006 din dosarul 7006. A mai invocat excepţia tardivităţii formulării apelului şi a solicitat respingerea căii de atac declarată de apelanţi.

În soluţionarea apelului a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin decizia civilă nr. 477/23.03.2017, Tribunalul Iaşi a dispus următoarele:

„ Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a numitei D.E. şi excepţia autorităţii de lucru judecat.

Respinge apelul declarat de reclamanţii C.P., C.C., C.A., C.V., C.L., M.P., C.M., R.(fostă A.) A.,  A.F., C. (fostă A.) E. împotriva sentinţei civile nr. 5640 din 10 mai 2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi, sentinţă pe care o păstrează.”

A reţinut următoarele considerente:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a intimatei D. E., instanţa o va respinge deoarece poziţia sa procesuală a fost cea de pârâtă la judecarea cauzei în fond. Prin încheierea de şedinţă din data de 28.09.2015 instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii modificării pretenţiilor din cererea iniţială. Prin urmare, Tribunalul are în vedere poziţia procesuală de intimată a numitei D.E., în virtutea calităţii de pârâtă la judecata pe fond a cauzei, motiv pentru care nu poate fi reţinută excepţia invocată.

În privinţa excepţiei autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile 7428 pronunţată în dosarul 7006/245/2006, instanţa constată că este neîntemeiată.

Prin sentinţa menţionată anterior (fila 28 apel) a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii apelanţi în contradictoriu cu pârâţii B.M., L.E., Comisia Locală de Fond Funciar Bârnova şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Iaşi, acţiune prin care se solicitase modificarea titlului de proprietate 14444/1994. Se constată că acea acţiune a avut un alt obiect şi judecata s-a purtat între alte părţi decât cele din cauza de faţă. Se constată astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 430 C. pr. civilă, referitoare la identitatea de părţi, obiect şi cauză iar excepţia invocată va fi respinsă.

Analizând sentinţa apelată în raport de motivele invocate şi potrivit disp. art. 476 şi urm. C. pr. civilă, Tribunalul constată că apelul nu este întemeiat potrivit considerentelor care vor fi expuse.

Potrivit cererii de chemare în judecată, apelanţii au susţinut că amplasamentele terenurilor din titlul lor de proprietate şi din titlul autoarei T.V. au fost inversate deşi la momentul punerii în posesie, Comisia Locală s-a deplasat în teren, a măsurat terenul şi au fost prezenţi toţi foştii proprietari sau moştenitorii lor. Au mai susţinut reclamanţii apelanţi că punerea în posesie s-a efectuat pe vechile amplasamente. Se menţionează că eroarea din titlu a fost posibilă din cauză că, ulterior, au fost puse în posesie alte persoane care nu au avut teren acolo (D.E.). Un alt motiv se referă la emiterea titlurilor pe raza comunei Miroslava deşi validarea dreptului a fost propusă de Comisia Locală Fond Funciar Ciurea. S-a precizat că au cunoscut aceste erori cu ocazia judecării dosarului 33301/245/2012.

Tribunalul reţine faptul că reclamanţii nu au invocat eroarea în care s-ar fi aflat autoarea lor C.M. la momentul semnării fişei de punere în posesie astfel cum au susţinut în apel. Mai mult, menţiunea din apel referitoare la faptul că autoarea nu ar fi fost chemată de specialistul Comisiei Locale de Fond Funciar pentru a-i arăta terenul este contrazisă prin cererea de chemare în judecată unde se specifică faptul că au fost prezente părţile la punerea în posesie. Nu a fost menţionat motivul pentru care autoarea, dacă ar fi fost nelămurită cu privire la amplasamentul terenului, nu a solicitat membrilor Comisiei să clarifice situaţia.

De reţinut este faptul că fişa de punere în posesie ce a fost întocmită este semnată de C.M., care şi-a însuşit în acest mod amplasamentul terenului, aspect corect avut în vedere de prima instanţă. Nu se poate reţine motivul erorii invocat de apelanţi atât timp cât prin acţiunea introductivă au învederat o altă situaţie.

Instanţa de fond a avut în vedere, la pronunţarea sentinţei criticate, actele din dosar referitoare la reconstituirea drepturilor părţilor precum şi aspectele reţinute în sentinţa civilă 17505/23.10.2012, litigiu în care s-a apreciat cu privire la amplasamentul autoarei pârâtului intimat T.N. Argumentele apelanţilor referitoare la insuficienta identificare a terenului în dosarul menţionat anterior nu pot fi avute în vedere dat fiind faptul că din considerentele deciziei civile 1234/17.05.2013 prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei 17505, rezultă că a fost analizat acest aspect iar instanţa a apreciat că titlul autoarei intimatului a fost legal emis.

Mai mult, instanţa este obligată a avea în vedere principiul securităţii raporturilor juridice, aspect reţinut şi de către Tribunal în considerentele deciziei civile 1234/17.05.2013 prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei 17505.

Titlurile de proprietate din cauza de faţă au fost emise în anul 1993 iar acţiunea a fost promovată după 12 ani, interval de timp în care terenurile au intrat în circuitul civil. Atât autoarea apelanţilor cât şi pârâtul T.N. au înstrăinat sau au fost de acord cu înstrăinarea unor suprafeţe de teren, ceea ce presupune că amplasamentul terenurilor nu constituia obiect de dispută între părţi. În situaţii asemănătoare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că „anularea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, se analizează ca o privare de proprietate aşa cum aceasta este definită prin cea de-a doua frază a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, aşa încât,  anularea va fi permisa numai dacă este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi păstrează un just echilibru între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului” (cauza Toşcuţă şi alţii contra României).

In acelaşi sens este şi hotărârea dată în cauza Jones contra României, Curtea, în conformitate cu aceeaşi practică, a arătat că „atât timp cât în sarcina beneficiarului unui act administrativ prin care i se recunoaşte dreptul de proprietate, nu se poate reţine nici o culpă, anularea acestui act, fără a se oferi o despăgubire echitabilă beneficiarului, pe motiv că autorităţile administrative au descoperit ulterior emiterii actului că nu erau îndeplinite cerinţele legale pentru emiterea actului, constituie o privare de proprietate nejustificată obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor anterior emiterii actului, fiind încălcată de autorităţi, motivaţia în sensul că ulterior s-ar fi descoperit că nu erau îndeplinite cerinţele legale, neconstituind în accepţiunea Curţii o motivaţie pertinentă şi suficientă”.

În faza de judecată a apelului, apelanţii au depus la dosar acte (filele 81 şi urm.) în justificarea cererii de suspendare a judecăţii formulată. Alte acte nu au fost depuse potrivit prevederilor art. 470 al. 1 lit. d C. pr. civilă. Actele alăturate concluziilor scrise nu vor putea fi avute în vedere, dat fiind momentul procesual la care au fost depuse.

Tribunalul nu va reţine nici susţinerea apelanţilor referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor legii 18/1991 referitoare la punerea în posesie „ de regulă” pe vechile amplasamente deoarece această apreciere aparţine completului de judecată care a pronunţat decizia civilă 1234/2013 şi nu instanţei de fond.

În ceea ce priveşte critica apelanţilor referitoare la faptul că prima instanţă nu s-ar fi pronunţat cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate emis pe numele intimatei D. E., Tribunalul are în vedere dispoziţiile art. 466 al.4 C. pr. civilă. Textul legal dispune în sensul că „ împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul”. Apelanţii nu au declarat apel şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 28.09.2015 prin care instanţa a admis excepţia tardivităţii modificării pretenţiilor din cererea iniţială, modificări prin care se solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate emis pe numele intimatei D.E. Prin urmare, apelanţii aveau posibilitatea de a declara apel şi împotriva încheierii din data de 28.09.2015 moment la care instanţa de apel ar fi fost legal investită cu analizarea acestei critici.

În raport de aceste considerente, instanţa urmează a respinge ca neîntemeiat apelul declarat cu păstrarea sentinţei instanţei de fond.

Nu reprezintă cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului cele făcute pentru analizele medicale din data de 04.12.2015 şi pentru autentificarea sub nr. 11/04.01.2016 a declaraţiei numitului C.D.  Pe de o parte, administrarea acestor probe nu a fost dispusă de către instanţă iar, pe de altă parte, niciunul din aceste înscrisuri nu a servit soluţionării prezentului litigiu.

În considerarea celor mai sus expuse, în baza art. 480 alin. 3 teza I Cod procedură civilă, Tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.