Suspendare a judecăţii

( Tribunalul Mehedinţi – d.c. 46/R/13.06.2017)

Prin încheierea de şedinţă din 08.09.2016, pronunţată de  Judecătoria Baia de Aramă, în baza art. 242 alin. 1 C. pr. Civ, suspendă  cauza  cu motivarea că, având în vedere că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor stabilite în sarcina acesteia, în sensul de a depune la dosarul cauzei dovada de achitare a onorariului de expert, fiind astfel împiedicată desfăşurarea normală a procesului din vina părţii reclamante, văzând şi dispoziţiile art. 242 al. 1 C.pr.civ., potrivit cărora „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”, va suspenda judecarea cauzei.

Constată că la data de 07.03.2017 ,  recurentul  reclamant  L.I., a formulat recurs  împotriva  încheieri din  08.09.2016, pronunţată de  Judecătoria Baia de Aramă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin motivele de  recurs  recurentul reclamant  a precizat că,  în fapt s-a înţeles cu pârâţii să încheie  o tranzacție, aceștia nu au contestat expertiza  efectuată  fiind de acord cu lotizarea  dispusă  de acesta  la instanţa de fond.

Precizează că nu doresc să plătească sulte  unul altuia.

Sancţiunea pentru  nerespectarea dispozițiilor era decăderea  din probă, iar nu  suspendarea cauzei, deoarece legea civilă respectiv  partajarea solicitată  ar fi lipsită de eficienţă.

Pentru aceste motive  recurentul  a solicitat admiterea recursului şi acordarea  unui  termen de  judecată.

In  procedura prealabilă  intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Recursul este fondat.

Prin încheierea de şedinţă din 08.09.2016, pronunţată de  Judecătoria Baia de Aramă, în baza art. 242 alin. 1 C. pr. Civ, a fost suspendată  cauza. Pentru a dispune suspendarea prima instanţă a arătat că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor stabilite în sarcina acesteia, prin încheierea din 30.06.2016, în sensul de a depune la dosarul cauzei dovada de achitare a onorariului de expert, fiind astfel împiedicată desfăşurarea normală a procesului din vina părţii reclamante.

Potrivit art. 242 alin. 1 C.proc.civ., când  constată că  desfăşurarea  normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului prin neîndeplinirea  obligațiilor stabilite în cursul judecății, potrivit legii judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care  anume obligații nu au fost respectate. Dispozițiile art.189 sunt aplicabile.

Suspendarea  reglementată de  art.242 NCPC este un caz de suspendare judecătorească, facultativă a cărei funcție  este de a sancţiona pasivitatea  reclamantului în îndeplinirea  acestor obligații care împiedică instanţa să finalizeze procesul.

Intr-o anumită măsură  se poate considera , că alături de perimare, suspendarea judecăţii reglementată de aceste dispoziții dă expresie principiului disponibilității procesului în sensul aprecierii  că prin pasivitatea  în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, reclamantul se desistează de proces, acceptând posibilitatea  temporizării sale.

Rezultă din textul de lege că această suspendare va putea fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii :

a)obligaţia procesuală trebuie  să aparţină  reclamantului;

b)  obligaţia reclamantului să fie stabilită  în sarcina acestuia  în cursul  judecăţii, potrivit legii;

 c) obligaţia trebuie să fie de natură să împiedice instanţa  în desfăşurarea normală a  judecăţii.

În aprecierea acestei din urmă cerinţe trebuie avut în vedere ca, pe de o parte, obligaţia procesuală neîndeplinită de reclamant să nu aibă alt mijloc de realizare (spre exemplu, să fie în sarcina instanţei  sau a altui litigant), iar pe de altă parte trebuie ca omisiunea reclamantului să împiedice instanţa în efectuarea unor demersuri procesuale necesare pentru normala desfăşurare a procesului, adică să nu  poată continua sau finaliza  procesul (spre exemplu, instanţa nu poate aprecia câtimea obiectului cererii pentru a stabili întinderea obligaţiei de timbrare ori competenţa, nu poate efectua o procedură de citare a părţii în condiţiile anumitor lipsuri referitoare la domiciliul acesteia, este necesară o anumită precizare referitoare la cauza sau motivele acţiunii în justiţie atunci când aceste precari apar necesare pentru continuarea procesului).

Se impune observaţia că dispoziţiile suspendării judecaţii cauzei sunt incidente numai dacă legea procedurală nu prescrie o sancţiune specială  pentru neîndeplinirea unei anumite obligaţii procesuale (de exemplu, netimbrarea cererii completatoare va fi sancţionată cu anularea, iar nu cu suspendarea, de asemenea  neîndeplinirea  obligaţiei de  a înștiința  instanţa  asupra schimbării domiciliului care generează o procedură de citare viciată determină aplicarea  dispoziţiilor art.172).

În acest din urmă sens, Tribunalul apreciază, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 331 alin. 3 ( dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanţă) şi 185 alin. 1 C.proc.civ. ( când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului ), că neconsemnarea la dosar a onorariului pentru efectuarea  expertizei atrage decăderea  părţii din dreptul de a  administra proba, şi nu suspendarea cauzei aşa cum a dispus prima instanţă.

Faţă de cele expuse, în temeiul art. 488 pct. 5 rap. La art. 414 C.proc.civ, va fi admis recursul, casată  încheierea  şi trimisă cauza  pentru  continuarea judecăţii.

Domenii speta

Spete similare