Revendicare imobiliară obligaţia de a face şi pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.002763

Dosar nr. 4107/205/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2763/2016

Şedinţa publică de la 10 Octombrie 2016

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară obligaţia de a face şi pretenţii

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă, deliberând:

Constată că, prin cererea înregistrată sub numărul 4107/205/2014 la data de 20 noiembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Câmpulung, reclamantul (...) , a chemat în judecată pe pârâţii (...) , (...)  şi (...) , solicitând instanţei să fie obligaţi pârâţii să-i lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de circa 20 mp teren, iar în subsidiar să-i plătească reclamantului lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani şi în continuare, să fie obligaţi  pârâţii să-l despăgubească cu contravaloarea porţiunilor de gard abuziv distruse şi să fie obligaţi pârâţii să-şi modifice acoperişul grajdului sau să-i monteze  jgheaburi şi burlane care să dirijeze apele pluviale pe terenul lor; precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

În considerente reclamantul arată că este proprietarul unui teren de circa 200 mp situat în intravilanul comunei (...) , primit de la (...) prin vânzare - cumpărare.

 Pârâţii, deşi nu sunt proprietarii terenului învecinat au edificat un grajd pe terenul vecin cu o lungime de 11,2 ml, grajd ce a intrat în proprietatea familiei lor cu cca 80 cm.

Au existat discuţii permanente între părţi, dar de fiecare dată pârâţii reacţionează cu scandal şi ameninţări.

În urmă cu puţin timp, pârâta şi fiica sa au distrus o parte din gardul de la stradă al reclamantului, precum şi gardul dintre gardul de la stradă şi colţul grajdului, precizând că trebuie să-şi facă gard pe limita de la picătura streaşinii din spatele grajdului, adică în curtea reclamantului.

La momentul edificării grajdului, arată reclamantul pe terenul său exista o servitute de  trecere constituită pentru lotul păstrat de părinţii săi la nordul proprietăţii sale actuale, delimitate cu gard de uluci de restul proprietăţii tatălui său.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 563, art. 611 şi art. 585 pct. b NCC.

La data de 06 ianuarie 2015 s-a formulat şi depus la dosar întâmpinare din partea pârâţilor prin care s-a solicitat respingerea acţiunii.

În considerente pârâţii arată că au construit grajdul la limita proprietăţii cu acordul tatălui reclamantului, care nu a făcut nici o opoziţie, că nu au nici un temei pentru a-i plăti reclamantului contravaloarea unor garduri, că solicitarea de a monta jgheaburi şi burlane este neîntemeiată şi nelegală.

Întâmpinarea a fost însoţită de acte şi înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare din data de 29 ianuarie 2015 reclamantul arată că actele depuse de pârâţi nu se referă la terenul din vecinătatea sa, pentru că nici el nici tatăl său nu s-a  învecinat cu pârâţii, ci la proprietatea pârâţilor situată peste drum de proprietatea sa, tot în punctul ,,Bulevard”. Arată reclamantul că grajdul este construit pe terenul său şi al vecinilor  săi din actele de proprietate - (...) şi (...) , care sunt  rude cu pârâţii. Mai arată  reclamantul că, de –a  lungul timpului, au existat numeroase discuţii între familia sa şi familia pârâţilor, astfel încât nu se poate afirma că s-a construit cu acordul autorilor reclamantului.

În cauză au fost admise şi administrate proba cu acte şi înscrisuri, expertiză de specialitate topo - cadastrală şi construcţii, s-au solicitat relaţii de la organele abilitate, s-au depus numeroase planşe foto, s-a audiat, sub prestare de jurământ, martorul (...) .

Prin sentinţa civilă nr. 145/27.01.2016, pronunţată de Judecătoria Câmpulung, a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul (...) , împotriva pârâţilor (...) , (...)  şi (...) .

Au fost obligaţi pârâţii să lase reclamantului în deplină proprietate şi  posesie suprafaţa de 5 mp identificată pe schiţa plan anexă la raportul de expertiză (...) prin haşurare cu  culoarea galbenă, raport omologat de instanţă.

Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantului suma de 657 lei reprezentând contravaloarea gardului de lemn din spatele grajdului şi a stâlpului de cărămidă de la stradă demolat de pârâţi.

Au fost obligaţi pârâţii să monteze jgheaburi şi burlane la imobilul grajd situat în imediata  vecinătate a proprietăţii reclamantului.

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, să plătească reclamantului suma de 2915 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinţei se reţin următoarele:

Prin actul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul (...) la Birourile Asociate de Notari Publici (...) şi (...) din Câmpulung, reclamantul a devenit proprietarul unui teren în suprafaţă de 192 mp teren arabil, cu vecinătăţile: N - (...) , S – Prelungirea Bulevard, E - (...) şi Vest -  (...) .

Despre acest teren vânzătorul arată că l-a dobândit de la autoarea sa prin donaţie, conform contractului de donaţie nr. (...) la Notariatul de Stat Local Câmpulung.

La momentul donării acestui teren către autorul reclamantului, restul proprietăţii donatarilor a devenit teren înfundat, astfel încât prin Sentinţa Civilă nr.1577 din 10 iulie 1978 pronunţată de Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, în dosarul civil nr. 1729/1978 s-a stabilit o servitute de trecere pe o lungime de circa  20 ml şi o lăţime de 1 m până la terenul înfundat.

După decesul donatarilor, servitutea a încetat să mai existe prin neuz, astfel cum rezultă din declaraţia martorului care arată că în prezent nu mai trece nimeni pe terenul reclamantului.

Servitutea încetând să mai fie necesară, terenul se întoarce în proprietatea titularului fondului dominat liber de servituţi.

La momentul vânzării către reclamant, vecinul de la est al proprietăţii (...) , nu drum de trecere.

Pe terenul lui (...)  şi cu acordul acestuia pârâţii au construit un grajd în perioada anului 1997, astfel cum declară martorul (...) . Mai declară martorul că, la data edificării pârâţii au desfăcut o porţiune din gardul care împrejmuia terenul proprietatea  reclamantului pentru a edifica acest grajd, iar tatăl reclamantului s-a opus acestui lucru şi a solicitat prezenţa angajaţilor Primăriei. Declară martorul, de asemenea, că a auzit ceartă cu acea ocazie şi că între pârâţi şi reclamant există permanente discuţii, iar organele de poliţie trec frecvent pe la această locaţie cu care martorul este vecin.

De altfel acelaşi aspect rezultă şi din actele depuse de pârâţi, respectiv proces verbal nr. 3343 din data de 16 noiembrie 1998 şi proces verbal nr. 2745 din data de 19 noiembrie 1999, precum şi din cele mai recente, depuse de reclamant, respectiv proces verbal de constatare a  condiţiilor igienico sanitare nr. 2745 din data de 16 noiembrie 2014 şi proces verbal nr. 61 din data de 14 aprilie 2014, ambele emise de Direcţia de Sănătate publică.

Aşadar, instanţa nu poate primi argumentul pârâţilor conform căruia  au construit pe hotar cu acordul proprietarului vecin, în baza bunelor relaţii dintre părţi.

Mai mult decât atât, din raportul de expertiză efectuat în cauză de inginer expert (...) , raport asupra căruia părţile nu au formulat obiecţiuni, rezultă că în fapt pârâţii nu au construit pe linia de hotar ci chiar cu ocuparea unei suprafeţe de 5 mp din proprietatea reclamantului, astfel cum rezultă din anexa raportului de expertiză tehnică.

Astfel, transpunând în teren schiţa de la fila 12 dosar în temeiul căreia autorului reclamantului i-a fost emisă autorizaţia de construcţie nr. 1040 din 19 aprilie 1974, se ajunge la concluzia că pârâţii au ocupat toată suprafaţa haşurată cu galben pe anexa raportului de expertiză tehnică, parte cu zidul grajdului, parte prin repoziţionarea gardului ce face legătura între gardul de la stradă şi colţul grajdului (punctele 8 –11).

În acelaşi timp precizează expertul că pârâţii nu au prezentat nici un act de proprietate pe acest teren, actele depuse de ei referindu-se la proprietatea lor de peste drum de proprietatea  reclamantului şi de terenul fostă proprietate a lui (...) .

Pe cale de consecinţă, în baza art. 563 şi următoarele Cod Civil, instanţa a obligat pârâţii să lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 5 mp ocupată din terenul acestuia.

Asupra cererii referitoare la contravaloarea gardurilor demolate, din probatoriul administrat în cauză rezultă fără dubiu că la data la care pârâţii au edificat fără autorizaţie  acest grajd pe terenul lui (...) , proprietatea autorului reclamantului era închisă cu gard pe  toate părţile, astfel cum arată martorul (...) , iar pârâţii au demontat gardul din spatele  grajdului pentru a edifica contracţia.

Cu ocazia expertizei efectuată în cauză de inginer expert (...) şi asupra căruia părţile nu au formulat obiecţiuni s-a constatat că gardul din uluci de lemn edificat în spatele grajdului pârâţilor nu mai există, iar contravaloarea acestuia faţă de gradul de uzură stabilit de  expert, este de 590 lei. De asemeni s-a constatat că pârâţii au demolat stâlpul din zidărie edificat de reclamant în colţul proprietăţii, a cărei valoare este de 67 lei, aspect recunoscut şi de pârâţi la faţa locului.

Pe cale de consecinţă instanţa a admis şi cererea referitoare la obligarea pârâţilor de  a-i achita contravaloarea gardurilor distruse, respectiv suma de 675 lei.

În privinţa grinzii din beton armat de deasupra porţii mari, instanţa constată că reclamantul nu a solicitat şi contravaloarea acestuia şi nici  nu a  probat faptul că aceasta ar fi fost demolată de pârâţi.

În privinţa obligaţiei de a face, din planşele foto depuse de reclamant la dosar rezultă fără dubiu că anexa nu este prevăzută cu jgheaburi şi burlane, astfel încât o parte din cele 4 părţi ale acoperişului anexei se scurge direct pe proprietatea reclamantului.

Conform art. 611 Cod Civil „proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”.

Aceeaşi regulă se aplică şi anexelor gospodăreşti, doctrina şi jurisprudenţa statuând cu multă vreme în urmă că în privinţa regulilor de bună vecinătate destinaţia construcţiei nu are nici o relevanţă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii (...) , (...)  şi (...) , pe care o critică sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, invocând următoarele:

Sunt proprietarii construcţiei cu destinaţie de grajd pentru animale, pe care l-au dobândit de la autorii lor, fiind construit şi stăpânit cu bună credinţă şi cu nicio opoziţie din partea reclamantului sau a autorilor lui de peste 50 de ani. Grajdul a fost construit în 1930, astfel cum rezultă din adresa Primăriei comunei Rucăr nr. (...) , temelia şi structura fizică a grajdului fiind aceeaşi.

Este netemeinică şi nelegală obligarea lor la montarea jgheaburilor şi burlanelor  la imobilul grajd, în condiţiile în care timp de 50 de ani nu li s-a cerut acest lucru, iar faptul că reclamantul a solicitat executarea unei astfel de obligaţii în noiembrie 2014 , vine în contradicţie cu reglementările ce prevăd revendicarea servituţii referitoare la picătura streşinilor.

Este netemeinică şi nelegală obligarea lor la lăsarea în deplină proprietate şi posesie a suprafeţei de 5 mp reclamantului, în condiţiile în care temelia grajdului nu s-a modificat şi nu s-a schimbat ca amplasament niciodată, expertul nemotivând modalitatea de ocupare a respectivului teren.

 Cheltuielile de judecată urmează a fi stabilite proporţional cu admiterea petitelor acţiunii introductive.

Pentru aceste motive au solicitat admiterea apelului şi schimbarea sentinţei primei instanţe.

Prin întâmpinarea depusă intimatul-reclamant (...) a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică sentinţa primei instanţe, apărându-se arătând că invocarea unei uzucapiuni cu privire la servitutea picăturii streşinii şi a amplasamentului grajdului se fac direct în apel, fiind apărări noi.

În drept a invocat art.205 C.pr.civ.

Tribunalul, analizând sentinţa în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în raport de criticile formulate potrivit art. 479 alin 1 C.pr.civ., constată că apelul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Grajdul este edificat de apelanţii-pârâţii în vecinătatea proprietăţii intimatului-reclamant pe terenul numitul (...) , iar grajdul de care se face vorbire în adresa nr. (...) emisă de Primăria comunei Rucăr este situat pe terenul lui (...) .

Tribunalul mai reţină şi faptul că apelanţii-intimaţi  deţin în proprietatea teren vis-a-vis de proprietatea intimatul-reclamant pe care este edificat grajdul renovat în 1989, aspect ce rezultă din expertiza tehnică în specialitatea topografie coroborată cu adeverinţa nr. (...) eliberată de Primăria Comunei Rucăr (fila 29 dosar fond).

Prin urmare, nu este întemeiată susţinerea apelanţilor-pârâţii că , atât intimatul-reclamant, cât şi autorii acestuia ar fi accepta amplasarea grajdului cu nerespectare limitelor de hotar, nefiind identitate între grajdul din 1930 renovat-modernizate de apelanţii-pârâţii în 1989 ( cel la care se face referire în adresa Primăriei Rucăr nr. (...) ) şi grajdul edificat de aceştia din urmă în perioada anului 1997 în vecinătatea proprietăţii apelantului-reclamant.

Prin demersurile pe care intimatul-reclamant le-a făcut la autorităţii, respectiv la Primăria comunei Rucăr şi la Direcţia de Sănătate Publică, rezultă cu certitudine că acesta s-a opus edificării grajdului în aceste condiţii, cu nerespectarea dreptului său de proprietăţii.

Se reţine că intimatul-reclamant este proprietarul terenului în suprafaţă de 192 mp în baza contractului de vânzare-cumpărarea (...) pe care l-a dobândit de la părinţii săi, iar în urma decesului acestora prin neuz a încetat servitutea de trecere pe terenul acestuia instituită pe o lungime de circa 20 ml şi o lăţime de 1m, teren transpus de expert pe schiţa aflată la fila 139 dos. fond.

La art. 555 C.civ. se prevede că proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege, art.480 C.civ. de la 1864 avea un conţinut identic, iar la art. 563 C.civ. se prevede că proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană, care îl deţine fără drept.

Având în vedere aceste dispoziţii prin care se ocroteşte dreptul de proprietate , în mod corect prima instanţă a admis acţiunea în revendicarea a intimatului –reclamant şi i-a obligat pe apelanţii-pârâţi  să-i lase intimatului-reclamant în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 5 mp ocupat de aceşti fără drept, astfel cum a fost identificat de expert pe schiţa de la fila 139 dosar fond, haşurat cu galben. Cu privire la acest teren ocupat de apelanţii-pârâţii, aceştia nu i-au opus intimatului-reclamant vreun titlul de proprietate.

Din probele administrate în cauză, respectiv depoziţia martorului (...) , care arată că proprietatea reclamantului era închisă cu gard pe toate părţile, iar în urmă cu mai mult timp pârâţii au desfăcut o porţiune de gard şi au construit zidul grajdului exact pe hotar, din constatările efectuate de membrii Consiliului local Rucăr menţionate în procesul-verbal nr. (...) (fila 34 dos.fond) prin care le pune în vedere apelanţilor –pârâţii să refacă gardul, şi concluziile raportul de expertiză în specialitatea construcţii,  rezultă cu certitudine că proprietatea intimatului-reclamant era îngrădită cu gard pe toate laturile, iar porţiunea de gard dinspre grajdul edificat de apelanţii –pârâţii a fost desfiinţat de aceşti din urmă, ulterior edificând grajdul.

Prin urmare , în mod corect apelanţii-pârâţii au fost obligaţii la plata contravalorii gardului pe care l-au desfiinţat, evaluat de expertul tehnic (...) la suma de 590 lei, valoare necontestată de părţi.Ca urmare a recunoaşterii apelanţilor-pârâţii în sensul că au demolat şi stâlpul de zidărie edificat de intimatul-reclamant în colţul proprietăţii, în mod corect prima instanţa i-a obligat pe pârâţii şi la plata contravalorii acestuia evaluată de expert la suma de 67 lei.

Tribunalul reţinând că apelanţii-pârâţi nu au făcut dovada existenţei unui drept de servitute privind picătura streşini pe terenul intimatului-reclamant, în sensul că nu au produs un titlul prin care să le fie acordată o astfel de servitute şi nici nu au probat că ar fi dobândit o astfel de servitute prin uzucapiune, grajdul fiind edificat în 1997, va respinge şi această critică a apelanţilor-pârâţii că ar avea un drept de servitute şi constată că în mod corect prima instanţa a dispus ca pârâţii să monteze jgheaburi şi burlane la imobilul grajd situat în vecinătatea proprietăţii reclamantului, astfel încât apa provenită din ploi de pe acoperişul grajdului pârâţilor să nu se scurgă pe proprietatea reclamantului.

În privinţa cheltuielilor de judecată în cuantum de 2915 lei stabilite în solidar de prima instanţă în sarcina pârâţilor, tribunalul constată că şi acest capăt de cerere a fost corect soluţionat de către prima instanţă, cu reţinerea culpei pârâţilor în promovarea acţiunii reclamantului şi cu luarea în considerarea a cheltuielilor dovedite a fi suportate de reclamant, constând plata onorariile experţilor în cuantum de 1300 lei(800+500), onorariul de avocat în sumă de 1500 lei şi taxa judiciar de timbru în sumă de 115 lei şi existând un petit în acest sens prin acţiunea introductivă de instanţă, fiind respectate disp. 451 alin.1 art.452 şi art.453 alin.1 Cpr.civ..

Pentru aceste considerente tribunalul în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ. va respins apelul formulat de pârâţii Nica I.Ion, (...)  şi (...) , ca nefondat.

În temeiul art. 453 alin.1 şi art.452 C.pr.civ. reţinându-se culpa procesuală a apelanţilor-pârâţi în promovarea apelului, prin respingerea căii de atac exercitată, tribunalul va dispune obligarea acestora în solidar la plata sumei de 1200 lei către intimatul-reclamant, cu titlu de  cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat conform chitanţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâţii (...) , (...)  şi (...) , împotriva Sentinţei civile nr. 145/27.01.2016, pronunţată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. 4107/205/2014, intimat fiind reclamantul  (...) , Obligă apelanţii la plata cheltuielilor de judecată către intimat în sumă de 1200 lei.  Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10.10.2016.

Domenii speta

Spete similare