Uzucapiune

Hotărâre 3779 din 01.09.2017


Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B.E. în contradictoriu cu pârâtul B.T.S., având ca obiect uzucapiune REJUDECARE.

Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de şedinţă pronunţată la data de 11.07.2017, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 25.07.2017, 01.08.2017, 16.08.2017, 25.08.2017, 31.08.2017, respectiv 01.09.2017, când a hotărât următoarele.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin Decizia civilă nr. 81 din data de 09.04.2015 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. ..., s-a admis recursul formulat de recurentul B.T.S. împotriva Sentinţei civile nr. 4201/2014 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. ..., s-a casat sentinţa atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă Judecătoria Târgu Mureş, pentru soluţionarea cauzei.

Drept urmare, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 26.03.2002, sub nr. dosar vechi ..., reclamata B.E. a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa:

 - să stabilească dreptul de proprietate al reclamantei dobândit prin uzucapiune asupra terenului în suprafaţă totală de 488 mp., din totalul de 2024 mp., înscris în CF nr. 936/11 Tîrgu Mureş, nr. top 3859/1/l, prin uzucapiune, în condiţiile art. 28 din Decretul nr. 115/1938;

- să dispună sistarea indiviziunii prin atribuirea nr. topo nou;

- să dispună întabularea dreptului de proprietate dobândit în cartea funciară, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprie¬tara casei situată în Tg. Mureş, str. S., dobândită prin moştenire în anul 1992, în urma decesului lui I.J. şi I.I., în baza certificatului de moştenitor nr. 2537/1992. Casa a fost construită de cei doi defuncţi în anul 1972 şi evidenţiată în cartea funciară în anul 1991. Casa şi terenul au fost folosite începând din anul 1940 de către antecesorii reclamantei, in calitate de proprietari, având o posesie utilă, îndelungată şi netulburată. Proprietarul tabular al terenului în suprafaţă totală de 2024 mp. dr. B.D. a decedat in anul 1969, fiind astfel întrunite condiţiile prevăzute de art. 28 din De¬cretul nr. 115/1938, prin joncţiunea posesiilor şi posesie utilă, de peste 60 ani de zile.

Reclamanta a mai solicitat desemnarea unui curator pe seama defunctului B.D. iar prin Dispoziţia nr. 1212/1.10.2002, Primăria Tg. Mureş a desemnat-o pe d-na D.G. în calitate de cura¬tor pentru a-l reprezenta pe defunctul B.D. (f.35).

Prin Sentinţa civilă nr. 1963/2003 pronunţată de Judecătoria Tîrgu Mureş în dosarul nr. ..., s-a admis cererea formulată de reclamanta B.E. şi, în consecinţă, s-a constatat că reclamanta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 486 mp din suprafaţa totală de 2.042 mp., înscris în C.F. nr. 93S/II Tg. Mures, nr. top 3859/1, pe care este evidenţiată casa de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară, baie, WC, şopron din Tg. Mureş ..., nr. vechi ..., proprietatea reclamantei, şi s-a dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei conform raportului de expertiză întocmit de expert tehnic ing. M.G. aflat la filele 53-57, astfel:

- parcela I-a, cu nr. top nou 3859/1/1/1, cu suprafaţa de 486 mp, rezultată în urma dezmembrării suprafeţei de 2042 mp şi construcţia să se transcrie într-o carte funciară nouă 936/III Tg.Mureş, în cota de 1/1 parte in favoarea reclamantei B.E. asupra terenului si a casei de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară, baie, WC, şopron situat în Tg. Mureş, ..., nr. ....

- parcela II-a cu nr. top nou 3859/1/1/2 cu suprafaţa de 1.556 mp rezultată în urma dezmembrării suprafeţei de 2.042 mp se va înscrie în C.F. 935/11 Tg.-Mureş în favoarea vechiului proprietar B.D..

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul B.T.S., iar Tribunalul Mureş, prin Decizia civilă nr. 754/27.09.2012, a admis recursul declarat de recurentul B.T.S. împotriva Sentinţei civile nr. 1963/2003, a casat integral hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea primei instanţe, judecătoria Tîrgu Mureş.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-Mureş, sub nr. ..., la data de 18.10.2012.

Prin Sentinţa civilă nr. 4201/2014 pronunţată de Judecătoria Tîrgu Mureş în dosarul nr. ..., s-a admis cererea formulată de reclamanta B.E. şi, în consecinţă, s-a constatat că reclamanta a dobândit prin efectul uzucapiunii dreptul de proprietate asupra imobilului-teren în suprafaţă de 486 mp situat în mun. Târgu Mureș, jud. Mureș, str. S., înscris în CF 124965 Târgu Mureș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 936/III), nr top: 3859/1/1/2, şi s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui imobil în CF,

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul B.T.S., iar Tribunalul Mureş, prin Decizia civilă nr. 81/2015, a admis recursul, a casat integral hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea primei instanţe, Judecătoria Tîrgu Mureş, reţinând că prima instanţă nu a analizat fondul cauzei, respectiv a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938, fără a analiza îndeplinirea tuturor acestor condiţii şi prin prisma apărărilor pârâtului apelant în cauză, respectiv a termenului la care începe să curgă acest termen, a condiţiei ca posesia să fie neîntruptă, identificarea imobilului fiind greşită în cuprinsul sentinţei atacate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-Mureş, sub nr. ...*, la data de 07.07.2015.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba testimonială, proba cu expertiza.

Analizând toate aspectele şi împrejurările, din prisma probelor administrate, în vederea soluţionării cauzei, instanţa reţine următoarele:

Potrivit menţiunilor de sub B20 din copia de carte funciară nr. 963/II Tîrgu Mureş (f. 61 dos. nr. ...), terenul asupra căruia reclamanta a solicitat a se constata că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, este identificat în prezent prin nr. top. 3859/1/1/1, compus din teren în suprafaţă de 486 mp., fiind în mod greşit transcrisă această parcelă în CF cu nr. 124965 Tîrgu Mureş (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 936/III Tîrgu Mureş), cu nr. top. 3859/1/1/2.

Potrivit extrasului de carte funciară, reclamanta este înscrisă în prezent ca având calitate de proprietar a imobilului situat administrativ în Tîrgu Mureş, ..., ..., jud. Mureș, înscris în CF. nr. 124965 Tîrgu Mureş, nr. top. corect 3859/1/1/1 (şi nu 3859/1/1/2).

Înscrierea s-a realizat în baza Sentinței civile nr. 1963/2003 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. nr. ..., sentință care a fost însă casată cu trimitere spre rejudecare fiind pe rolul acestei instanţe în prezenta cauză.

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, imobilul din litigiu a fost înscris iniţial în CF. nr. 936/III, cu suprafaţa de 8095 mp.

Ulterior parcela cu nr. top. 3859 a fost dezmembrată în două parcele, respectiv 3859/1, cu suprafaţa de 6493 mp. şi nr. top. 3859/2, cu suprafaţa de 1602 mp.

Parcela cu nr. top. 3859/1 a fost dezmemebrată în două parcele, respectiv 3859/1/1, cu suprafaţa de 2042 mp. şi nr. top. 3859/1/2, cu suprafaţa de 4450 mp.

Parcela cu nr. top. 3859/1/1, în baza Sentinței civile nr. 1963/2003 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. nr. ..., a fost dezmemebrată în două parcele, respectiv 3859/1/1/1, cu suprafaţa de 486 mp. şi nr. top. 3859/1/1/2, cu suprafaţa de 1556 mp.

Anterior înscrierii în CF a dreptului de proprietate a reclamantei, asupra terenului înscris în CF nr. 936/II Târgu Mureș, identificat prin nr. top. 3859/1/1, compus din teren în suprafață de 2042 mp., situat administrativ în Tîrgu Mureş, ..., nr. ... (în prezent ..., ...), figura ca proprietar numitul B.D. (antecesorul pârâtului).

Prin contractul de vânzare – cumpărare sub semnătură privată din data de 03.10.1940, I.I., P.A. și I.I. au cumpărat de la B.D. imobilul din CF 936/II, A+1, nr. top. 3859, loc de casă cu întinderea de 1 jug 650 stj.

Susnumiții au fost înscriși în Cartea Funciară sub nume de proprietari în anul 1941, însă în data de 28.10.1947, în baza Sentinței Civile a Tribunalului Mureș, s-a dispus reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea numitului B.D..

Numitul B.D., bunicul pârâtului a decedat la data de 02.02.1969, potrivit certificatulu de deces de la fila 14 dosar Trib. Mureş nr. ... (nr. vechi 3750/2012), moştenitorul acestuia fiind soţia supravieţuitoare B.S., decedată la data de08.11.1997, iar moştenitorul acestuia din urmă este pârâtul B.T.S., potrivit Certificatului de moştenitor nr. 108/1999.

Întradevăr, în anul 1972 și 1973, se evidențiază în cartea funciară imobilele de tip construcții edificate de I.I. și soția S.I., aceștia fiind înscriși în calitate de proprietari ai construcțiilor ridicate în urma obținerii autorizațiilor necesare.

Prin Certificatul de moștenitor nr. 2637/1992, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor deținute de I.I. și I.I..

Însă, potrivit Dispoziţiei primarului municipiului Tîrgu Mureş nr. 1382/16.12.2003 (fila 74), terenul situat administrativ în Tîrgu Mureş, ..., nr. ... (în prezent ..., ...), în suprafaţă de 8095 mp., înscris în CF. nr. 936/II, nr. top. 3859, a fost expropriat în temeiul Decretului nr. 408/1972 de la fosta proprietară B.S., astfel că în anul 1972, terenul a trecut în proprietatea Statului Român.

Pârâtul, în calitate de moştenitor, a formulat cerere de restituire în natură, respectiv prin echivalent, a terenului în suprafaţă totală de 8095 mp., astfel cum rezultă din notificarea nr. 933/2001 adresată Primăriei Mun. Tîrgu Mureş, precizată prin notificarea nr. 6749/28.03.2003.

Demersul pârâtului s-a soluţionat irevocabil prin Decizia civilă nr. 7891/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 697/43/2007.

În drept

Având în vedere că în 28.10.1947, s-a dispus restabilirea dreptului de proprietate în favoarea numitului B.D., acest aspect a întrerupt posesia pe care ar fi exercitat-o antecesorii reclamantei, astfel încât în ceea ce privește uzucapiunea vor fi aplicabile dispozițiile în vigoare la această dată, respectiv Decretul - Lege 115/1938, care a început să fie aplicat începând cu data de 12.07.1946.

Având în vedere că Decretul - Lege nr. 115/1938 a produs efecte fără întrerupere până la intrarea în vigoare a Legii 7/1996, nu ar putea exista un alt act normativ aplicabil în speță, luând în considerare momentul de la care a început posesia.

Potrivit art. 26 din Decretul - Lege nr. 115/1938, drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită, şi expropriere; titularul nu va putea însă dispune de ele prin carte funciară, decât după ce s-a făcut înscrierea.

Conform art. 28 cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciară a declaraţiunii de renunţare la proprietate.

Art. 1860 Cod Civil 1864 reglementează joncțiunea posesiilor, prevăzând că orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.

Din analiza prevederilor susmenționate rezultă că, pentru a dobândi un drept real prin uzucapiune, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1.Să fi trecut cel puțin 20 ani, de la momentul la care a intervenit decesul titularului dreptului înscris în cartea funciară.

2.Elementele corpus și animus să se regăsească în persoana posesorului:

a.Corpus: elementul material care constă în stăpânirea materială a bunului de către o persoană, direct sau indirect, prin intermediul unei alte persoane;

b.Animus: elementul intențional care constă în voința posesorului de a exercita actele de stăpânire materială pentru sine, de a se comporta cu privire la bun ca proprietar ori ca titular al altui drept real.

3.Posesorul să exercite o posesie utilă, care să îndeplinească celelalte condiții ale posesiei, respectiv sa fie:

a.continuă - actele de posesie să fie exercitate la intervale normale de timp, conform naturii bunului posedat sau exercițiului dreptului care formează obiectul posesiei.

b.neîntreruptă – să nu intervină acte ale unor terți care să întrerupă cursul posesiei

c.netulburată - posesia să fie pașnică pe tot parcursul exercitării ei, să nu se întemeieze pe acte de violență

d.publică - sa fie exercitata public, ca si proprietarul însuși, să fie cunoscută de toți

e.sub nume de proprietar - persoana care posedă bunul sa se comporte cu acesta ca și cum ar fi adevăratul proprietar al bunului respectiv

f.neechivocă – să nu existe îndoieli cu privire la intenția posesorului de a poseda pentru sine, ca un adevărat proprietar

Cu privire la cererea formulată

Din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă că reclamanta și antecesorii acesteia au exercitat asupra terenului în suprafață de 486 mp., o posesie în care se regăsesc ambele elemente (corpus și animus).

Însă instanţa reţine că posesia nu îndeplineşte condiţia de a fi fost neîntreruptă, întrucât imobilul a fost expropriat în temeiul Decretului nr. 408/1972 de la fosta proprietară B.S., astfel că în anul 1972, terenul a trecut în proprietatea Statului Român.

Astfel, instanţa reţine că terenul in litigiu a fost expropriat potrivit actelor normative în vigoare la acea dată şi a intrat în proprietatea statului începând din anul 1972, moment de la care antecesorii reclamantei au rămas în folosinta terenului, însă, acesta fiind scos din circuitul civil, termenul necesar pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, care a început sa curgă din 28.10.1947, a fost întrerupt, întrucât potrivit dispozitiilor art. 1844 Cod civil 1864, "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert".

Potrivit prevederilor Cod Civil 1864, bunurile proprietate de stat sunt imprescriptibile, atât extinctiv, cât şi achizitiv, prin uzucapiune neputând fi dobândite decât bunurile proprietate privată.

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulari ai dreptului de proprietate privată, însă domeniul privat al acestor subiecte de drept a fost consacrat în legislaţia română în anul 1991, prin prevederile art. 6 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, art. 81 din Legea nr. 69/1991 a administraţiei publice locale şi prin Constitutia Romaniei din anul 1991, distincţia între domeniul public şi domeniul privat fiind făcută ulterior, prin dispozitiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, anterior anului 1991 aceasta distincţie neexistând.

Terenul situat în Tîrgu Mureş, ..., ..., jud. Mureș, a aparţinut, începand din anul 1972, bunurilor proprietate de stat, care, potrivit Codului Civil, nu puteau fi uzucapate.

Împrejurarea ca, ulterior anului 1991, terenul în litigiu a căpătat un alt statut juridic - fiind încadrat în categoria bunurilor aparţinand domeniului privat al Municipiului Tîrgu Mureş - nepresupunând extinderea efectelor acestui statut şi în trecut, întrucât legea nu are caracter retroactiv. 

Prin urmare, instanţa apreciază ca posesia exercitata de antecesorii reclamantei după data exproprierii terenului (1972) şi ulterior de reclamantă nu îndeplineşte condiţiile impuse de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, întrucat termenul de prescriptie achizitiva nu putea începe să curgă decât din anul 1991, când terenul a intrat în domeniul privat al Municipiului Tîrgu Mureş, astfel ca, în prezent, termenul nu s-a implinit.

Faţă de cele mai sus arătate, instanţa urmează să respingă cererea formulată de reclamanta B.E. în contradictoriu cu pârâtul B.T.S., ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cererea dnului expert M.A. cuprinsă în Nota de evaluare depusă la dosar la data de 10.10.2016 (f.43 dos.), prin care a solicitat majorarea onorariului pentru efectuarea expertizei la cuantumul de 1540 lei, instanţa reţine următoarele.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 12.04.2016, instanţa a stabilit onorariul provizoriu în cuantum de 900 lei, acesta fiind achitat de către pârât potrivit chitanţei nr. 6352530/1/17.06.2016.

Apreciind că onorariul de 900 lei, stabilit provizoriu în cauză, este rezonabil raportat la obiectul raportului de expertiză şi la munca depusă de către expert pentru redactarea raportului de expertiză, cele 22 de ore menţionate în nota de evaluare nefiind justificate, instanţa va stabili onorariul definitiv al expertului M.A. la cuantumul de 900 lei, deja achitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea formulată de reclamanta B.E., cu domiciliul în Tîrgu Mureş, ..., ..., jud. Mureș, în contradictoriu cu pârâtul B.T.S., cu domiciliul în …., ca neîntemeiată.

Stabileşte onorariul definitiv al expertului M.A. în cuantum de 900 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea pentru exercitarea căii de atac va fi depusă la Judecătoria Târgu Mureş.

Pronunţată astăzi, 01.09.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei