9.Legea contravenţională mai favorabilă în cazul contravenţiei prev. de art. 7 alin. 1, lit. a din h.g. nr. 470/2014

În aceste condiţii, Tribunalul reţine că potrivit art.12 din OG nr.2/2001 „(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ. (2) Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia.”

Orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare. Efectele legii noi se aplică tuturor sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării sale în vigoare.

Astfel, retroactivitatea legii presupune existenţa unei noi reglementări care se aplică inclusiv situaţiilor şi raporturilor juridice născute sub imperiul legii vechi. Din perspectiva legii contravenţionale mai favorabile, aceasta priveşte nu numai aplicarea retroactivă a reglementării noi care scoate din sfera ilicitului contravenţional o faptă, dar şi aplicarea retroactivă a noilor sancţiuni contravenţionale mai favorabile.

Dacă o lege nouă nu mai incriminează o faptă considerată până atunci ca fiind contravenţie sau, deşi continuă să o interzică, prevede, pentru aceeaşi faptă, o sancţiune mai uşoară sau instituie noi moduri de executare a sancţiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, legii noi trebuie să i se permită să retroactiveze, tocmai pentru a se respecta principul constituţional înscris în art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.

Respectarea principiului retroactivităţii legii contravenţionale mai favorabile incumbă, pe de-o parte, celui care este chemat să aplice legea (organul care constată şi aplică sancţiunea contravenţională/instanţa de judecată), iar, pe de altă parte, legiuitorului, care nu poate împiedica producerea efectului retroactiv al legilor contravenţionale mai favorabile.

În speţă, Tribunalul constată că pentru fapta reţinută în sarcina petentei, lege nouă instituie alte sancţiuni şi moduri de aplicare şi executare a sancţiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, din moment ce noua reglementare nu mai prevede retragerea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special, ci suspendarea acestui acord pentru o perioadă de 1 an, dar, mai mult, impune ca sancţiunea să fie aplicată  numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL, ceea ce în speţă nu s-a realizat.

De menţionat este faptul că, în condiţiile în care legea nu distinge,  sancţiunea, atât cea a amenzii, cât şi cea privind suspendarea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special complementară, se aplică  numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL.

Această notificare este necesară tocmai pentru a se evita, semnala şi remedia inclusiv pretinsele erori tehnice ale aplicaţiei prin care se realizează urmărirea materialelor lemnoase.

Aşadar, noua lege impune, prealabil sancţionării, notificarea operatorului economic în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL.

În cauză nu s-a făcut dovada acestei notificării, astfel încât , nerealizându-se condiţia imperativă cerută de lege, petenta nu putea fi sancţionată”

Prin sentinţa civilă nr. 1629/06.09.2016 pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus  s-a respins plângerea contravenţională formulată de petenta I.I. S F, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor – Garda Forestieră Cluj.

Pentru a dispune astfel prima instanţă a reţinut că prin procesul-verbal seria CCS nr. 0141624 din 25.04.2016 încheiat de Garda Forestieră Cluj din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor , petenta Severa Fedor I.I cu sediul în Poienile de sub Munte nr. 269 jud. Maramureş reprezentată prin Severa Fedor a fost sancţionată cu 10.000 lei amendă ca sancţiune principală şi retragerea acordului nr. 8016/10.04.2014 ca sancţiune complementară pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 2 al. 8 din HG 470/2014 modif. şi art. 39 din OM 837/2014 , comisă prin aceea că a transmis datele în programul SUMAL , aferente lunii decembrie 2015 cu întârziere mai mare de 45 zile de la data la care trebuia să se facă raportarea lunară , respectiv le-a transmis la 25.04.2016 , iar raportarea trebuia să se facă până la 15.01.2016.

Procesul-verbal a fost semnat cu obiecţiuni de petentă  prin reprezentant legal şi anume „am făcut comunicarea şi am primit confirmarea”(fila 5).

Sub aspect formal , procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16-19 din OG 2/2001, neconstatându-se nici un motiv de nulitate.

În ceea ce priveşte temeinicia lui, prezumţia relativă de care se bucură procesul-verbal legal încheiat poate fi răsturnată prin dovezi contrare, iar sarcina probei aparţine contravenientului.

Înscrisul depus de petentă nu face dovada operării în sistemul SUMAL şi transmiterii datelor la 13.01.2016 întrucât conform art. 39 al. 3 din OM 837/2014, după transmiterea datelor lunare, ITRSV confirmă în scris profesioniştilor despre preluarea datelor în maximum 5 zile lucrătoare, iar confirmările de primire se îndosariază şi se păstrează de către profesionişti şi constituie dovada îndeplinirii obligaţiilor legale.

Ori petenta nu a depus această confirmare pentru raportarea datelor aferente lunii decembrie .

Pentru considerentele arătate , plângerea a fost respinsă ca nefondată .

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, S F reprezentant al S F II, cu sediul în Poienile de Sub Munte, nr. 269, jud. Maramureş, solicitând  admiterea apelului, modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii plângerii contravenţionale formulate.

În motivare se arată că prin plângerea înregistrată la Judecătoria Vişeu de Sus, a solicitat anularea  procesului verbal seria CCS, nr. 0141624, încheiat la data de 25.04.2016, exonerarea de la plata amenzii în sumă de 10.000 lei, anularea sancţiunii complementare de retragere a acordului nr. 8016/10.10.2014 iar în subsidiar înlocuirea  sancţiunii amenzii cu avertisment.

Susţine că a făcut comunicarea datelor în termen legal, respectiv în data de 13.01.2014, dată la care s-au făcut raportările pentru luna decembrie 2015. Pe server se pot observa raportările făcute pentru lunile noiembrie, decembrie 2015, ianuarie, februarie 2016. Câtă vreme raportările care rezultă din server anterioare şi ulterioare lunii decembrie 2015 figurează ca fiind în termen apreciază că nu este în culpă pentru faptul că Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor nu a primit raportul comunicat în data de 13.01.2016 pentru luna decembrie 2015.

Faptul că sistemul electronic de raportare nu a funcţionat la un moment dat, nu i se poate imputa.

Arată că în subsidiar se impune reindividualizarea sancţiunii, în avertisment, raportat la circumstanţele reale şi personale în care s-a săvârşit fapta, eroarea tehnică de aplicaţie nefiindu-i imputabilă. Aceeaşi reindividualizare se impune şi în ceea ce priveşte sancţiunea complementară, având în vedere şi prev. art.5-6 din OG nr.2/2001 , dar şi CEDO.

Intimata, prin întâmpinare, invocă excepţia tardivităţii cererii de apel, iar pe fond respingerea apelului; susţine că s-a reţinut în sarcina petentului  faptul că a transmis raportarea in SUMAL pentru luna decembrie a anului 2015, cu o întârziere mai mare de 45 de zile fata de data la care trebui sa se facă raportarea respectiv data de 15 a lunii in curs pentru luna anterioara. Procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor OG nr.2/2001, nefiind incidentă nici o cauză de natură să atingă nulitatea procesului verbal contestat fiind întocmit cu respectarea dispoziţiilor art.16 si 17 din OG nr.2/2001.

Corect reţine prima instanţă că înscrisul depus de petentă pentru justificarea exportului de date, nu constituie un instrument probator, raportat şi la prev. art. 39 alin.3 din Ordinul 837/2014, iar fapta, aşa cum a fost reţinuta, are un grad de pericol social ridicat.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate, a înscrisurilor de la dosar şi a prevederilor legale incidente în materie, tribunalul reţine următoarele:

În speţă sentinţa atacată a fost comunicată petentului la data de 26.09.2016 , conform dovezii de înmânare depusă la dosar (f.38 dosar judecătorie), iar apelul a fost înregistrat la data de 24.10.2016, în interiorul termenului de 30 de zile de la comunicarea hotărârii în care se putea exercita calea de atac, astfel că Tribunalul va respinge excepţia tardivităţii cererii de apel invocată de Garda Forestieră Cluj.

Prin procesul-verbal seria CCS nr. 0141624 din 25.04.2016 încheiat de Garda Forestieră Cluj din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor , petenta S F I.I reprezentată prin S F a fost sancţionată cu 10.000 lei amendă ca sancţiune principală şi retragerea acordului nr. 8016/10.04.2014 ca sancţiune complementară pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 7 alin.1 lit.a din HG 470/2014, reţinându-se că a transmis datele în programul SUMAL, aferente lunii decembrie 2015 cu întârziere mai mare de 45 zile de la data la care trebuia să se facă raportarea lunară , respectiv le-a transmis la 25.04.2016 , iar raportarea trebuia să se facă până la 15.01.2016. Totodată conf. art. 7 lit. „a” din HG 470/2014 s-a ridicat Acordul  de distribuire şi utilizare a documentelor  cu regim special 8016/10.04.2014.

Potrivit art.7 alin.1 lit.a din HG nr. 470/2014 în vigoare la data întocmirii procesului verbal de contravenţie) „(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) neutilizarea SUMAL sau transmiterea cu întârziere mai mare de 45 de zile de la data la care trebuia să se facă raportarea lunară de către profesionişti, din culpa acestora, a datelor în SUMAL, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu retragerea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special, fără posibilitatea eliberării unui nou acord;…”

Potrivit art. 39 alin.1 din Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr.. 837 din  8 octombrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate (în vigoare la data întocmirii procesului verbal de contravenţie), „(1) Operarea în SUMAL a datelor primare obligatorii pentru fiecare profesionist şi transmiterea acestora se fac până în data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă, inclusiv pentru lunile în care aceştia nu desfăşoară activitate….”

Art.7 alin.1 lit.a din HG nr. 470/2014, ce a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenţie, a fost abrogat prin OUG nr. 51/2016 din 14.09.2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice publicată  în Monitorul Oficial al României nr. 726 din 20 septembrie 2016, ordonanţă ce a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În prezent, conform art. 19 alin.4 din Legea nr. 171/2010, astfel cum a fost modificată şi completată prin OUG nr. 51  din 14 septembrie 2016, „(4) Următoarele fapte constituie contravenţii silvice şi se sancţionează după cum urmează:  a) neutilizarea Sistemului informatizat de urmărire a materialelor lemnoase, denumit în continuare SUMAL, sau transmiterea cu întârziere mai mare de 45 de zile de la data la care trebuia să se facă raportarea lunară de către profesionişti, din culpa acestora, a datelor în SUMAL, cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei şi cu suspendarea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special pentru o perioadă de 1 an. Sancţiunea se aplică numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL;…”

Se observă că în noua reglementare, pentru fapta comisă de petentă, nu se mai prevede retragerea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special, ci suspendarea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special pentru o perioadă de 1 an.

Totodată, noua reglementare (art. 19 alin.4 din Legea nr. 171/2010, astfel cum a fost modificată şi completată prin OUG nr. 51  din 14 septembrie 2016) , impune ca sancţiunea să fie aplicată  numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL, ceea ce în speţă nu s-a realizat.

Totodată, legea impune existenţa unei culpe a profesionistului în transmiterea cu întârziere a raportărilor lunare  în SUMAL.

În aceste condiţii, Tribunalul reţine că potrivit art.12 din OG nr.2/2001 „(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ. (2) Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia.”

Orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare. Efectele legii noi se aplică tuturor sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării sale în vigoare.

Astfel, retroactivitatea legii presupune existenţa unei noi reglementări care se aplică inclusiv situaţiilor şi raporturilor juridice născute sub imperiul legii vechi. Din perspectiva legii contravenţionale mai favorabile, aceasta priveşte nu numai aplicarea retroactivă a reglementării noi care scoate din sfera ilicitului contravenţional o faptă, dar şi aplicarea retroactivă a noilor sancţiuni contravenţionale mai favorabile.

Dacă o lege nouă nu mai incriminează o faptă considerată până atunci ca fiind contravenţie sau, deşi continuă să o interzică, prevede, pentru aceeaşi faptă, o sancţiune mai uşoară sau instituie noi moduri de executare a sancţiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, legii noi trebuie să i se permită să retroactiveze, tocmai pentru a se respecta principul constituţional înscris în art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.

Respectarea principiului retroactivităţii legii contravenţionale mai favorabile incumbă, pe de-o parte, celui care este chemat să aplice legea (organul care constată şi aplică sancţiunea contravenţională/instanţa de judecată), iar, pe de altă parte, legiuitorului, care nu poate împiedica producerea efectului retroactiv al legilor contravenţionale mai favorabile.

În speţă, Tribunalul constată că pentru fapta reţinută în sarcina petentei, lege nouă instituie alte sancţiuni şi moduri de aplicare şi executare a sancţiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, din moment ce noua reglementare nu mai prevede retragerea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special, ci suspendarea acestui acord pentru o perioadă de 1 an, dar, mai mult, impune ca sancţiunea să fie aplicată  numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL, ceea ce în speţă nu s-a realizat.

De menţionat este faptul că, în condiţiile în care legea nu distinge,  sancţiunea, atât cea a amenzii, cât şi cea privind suspendarea acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special complementară, se aplică  numai cu condiţia notificării profesionistului în cauză de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL.

Această notificare este necesară tocmai pentru a se evita, semnala şi remedia inclusiv pretinsele erori tehnice ale aplicaţiei prin care se realizează urmărirea materialelor lemnoase.

Aşadar, noua lege impune, prealabil sancţionării, notificarea operatorului economic în termen de maximum 5 zile de la data prevăzută de lege pentru raportarea datelor în SUMAL.

În cauză nu s-a făcut dovada acestei notificării, astfel încât , nerealizându-se condiţia imperativă cerută de lege, petenta nu putea fi sancţionată.

În considerarea celor ce preced, Tribunalul în temeiul art.480 alin.1 cod pr.civ., admite apelul declarat de S F reprezentant al S F II, cu sediul în Poienile de Sub Munte, nr. 269, jud. Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 1629 din 06.09.2016, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, jud. Maramureş, pe care o schimbă în tot în sensul că admite plângerea contravenţională formulată şi în consecinţă anulează procesul verbal de contravenţie seria CCS nr. 0141624 dresat de intimată la data de 25.04.2016.

Domenii speta

Spete similare