Abuz în serviciu (art. 13 ind. 2 legea 78/2000)

Pe  rol fiind cauza penală privind pe  inculpaţii:

C A-R - …., şi

P. D. - ….,

- trimişi  în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit - prev. de art. 13 ind. 2din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal. Trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 118/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Iaşi.

.

TRIBUNALUL

Deliberând în cauza de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ……din data de 06.10.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Iaşi, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:

- C. A.-R., agent de poliţie de frontieră în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Huşi, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal şi

- P. D., inspector vamal în cadrul Biroului vamal Albita, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare a instanței este reținută în esenţă următoarea situație de fapt:

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C. A. R. că la data de 28.04.2014, în timp ce îşi desfăşura activitatea de agent de poliţie de frontieră în cadrul Punctului de trecere a frontierei Albita, judeţul Vaslui, cu intenţie, si-a încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la controlul frontirei de stat a României, alături de inspectorul vamal P. D., permiţând intrarea pe teritoriul României a mijlocului de transport marca VW Transporter cu numărul de înmatriculare …. care conţinea cantitatea de 12.950 butaşi de viţă de vie (introducerea acestora în România fiind interzisă de dispoziţiile pct. 14, anexa III, partea A din HG nr. 563/2007), fără convocarea prealabilă a specialiştilor Laboratorului Central Fitosanitar Inspectoratul de carantină fitosanitară vamală Albita, persoană juridică ale cărei interese legitime au fost astfel vătămate, prin aceasta fiind obţinut un folos necuvenit în favoarea numitului ….. constând în cei 12.950 butaşi de viţă de vie, în valoare de minim 77.700 lei.

În ceea ce–l priveşte pe inculpatul P. D. s-a reţinută că: la data de 28.04.2014, în timp ce îşi desfăşura activitatea de inspector vamal în cadrul Biroului vamal Albita, cu intenţie, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la controlul vamal în punctul de trecere a frontierei Albita, alături de agentul de poliţie de frontieră C. A.-R., permiţând intrarea pe teritoriul României a mijlocului de transport marca VW Transporter cu numărul de înmatriculare ….. care conţinea cantitatea de 12.950 butaşi de viţă de vie (introducerea acestora în România fiind interzisă de dispoziţiile pct. 14 anexa III, partea A din HG nr. 563/2007), fără convocarea prealabilă a specialiştilor Laboratorului Central Fitosanitar Inspectoratul de carantină fitosanitară vamală Albita, persoană juridică ale cărei interese legitime au fost astfel vătămate, prin aceasta fiind obţinut un folos necuvenit în favoarea numitului ……. constând în cei 12.950 butaşi de vită de vie, în valoare de minim 77.700 lei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. …, iar prin Încheierea din 10 Decembrie 2015, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Vaslui a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii ….., a constatat competența materială și teritorială a Tribunalului Vaslui, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. ….. emis de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi la data de 6 octombrie 2015, legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probelor. Totodată s-a dispus începerea judecății.

În cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații s-au prezentat în fața instanței și, în prezența apărătorilor, au declarat că nu înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art. 375 din Codul de procedură penală privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii.

……………………………………………………………………………..

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, instanța reține următoarea situație de fapt, care corespunde sub aspectele esențiale cu situația de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței:

Inculpatul P. D. îndeplinea la data faptei funcţia de inspector vamal în cadrul Biroului vamal Albita, judeţul Vaslui. Fişa postului înregistrată sub numărul 302/2011 aferentă postului de inspector vamal - ……. atestă următoarele atribuţii ale acestui inculpat:

- efectuează controlul fizic al mijloacelor de transport, mărfurilor şi călătorilor pe baza analizei de risc proprii, consemne, a informaţiilor primite sau aleatoriu;

- efectuează controlul fizic al mărfurilor total sau parţial precum şi, dacă este cazul, la prelevarea de probe pentru analize sau pentru verificări amănunţite;

- asigură, în cazuri deosebite, ca activitatea să se desfăşoare în prezenţa organelor abilitate potrivit legii.

Inculpatul C. A.-R. îndeplinea la data faptei funcţia de agent II în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi -Sectorul Poliţiei de Frontieră Huşi. Fişa postului inculpatului  . înregistrată la Sectorul Poliţiei de Frontieră Huşi …… (document semnat de inculpatul …. atestă că principalele atribuţii ale sale, raportat la cauza de faţă, erau:

- controlează într-o manieră sistematică toate persoanele care traversează frontiera externă, regula fiind că persoanele care îşi exercită dreptul comunitar al libertăţii de mişcare să fie supuse unui control minim, iar cetăţenii statelor terţe să fie supuşi controalelor amănunţite privind îndeplinirea condiţiilor de intrare/ieşire în/din ţară;

- ia măsurile legale împotriva persoanelor, bunurilor, mijloacelor de transport care fac obiectul unei fapte infracţionale sau contravenţionale;

- aplică procedurile de lucru specifice pe linii de muncă în punctul de trecere al frontierei, precum şi dispoziţiile eşaloanelor superioare privind activitatea de control la trecerea frontierei;

- asigură rezolvarea litigiilor de trafic conform prevederilor legale şi executarea consemnelor la controlul de frontieră;

- cooperează cu personalul celorlalte organe care îşi desfăşoară activitatea în punctul de control pentru trecerea frontierei pentru desfăşurarea activităţilor de control la trecerea frontierei.

………………………………………………………………………………..

Probele administrate în cauză se coroborează, conducând, dincolo de orice dubiu, la concluzia existenței faptelor și a comiterii acestora de către inculpați cu vinovăția cerută de lege.

Sub aspectul dispoziţiilor legale incidente, se impun a fi avute în vedere următoarele:

O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României:

 Art. 11 (1) În punctele de trecere se organizează şi se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi al altor bunuri atât la intrarea, cât şi la ieşirea din ţară. (2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din ţară a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri.

 Art. 12 (1) În punctele de trecere îşi desfăşoară activitatea personalul tuturor autorităţilor publice care au, potrivit legii, competenţe pe linia controlului la trecerea frontierei de stat. (2) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autorităţile publice în structura cărora acesta funcţionează, potrivit prevederilor legale. (3) Autorităţile publice prevăzute la alin. (1) colaborează şi răspund, în limita competenţelor legale, de desfăşurarea în bune condiţii a traficului de călători, mijloace de transport, mărfuri şi de alte bunuri.

 Art. 14 (1) Şeful punctului de trecere este poliţist de frontieră şi împreună cu şefii tuturor autorităţilor, care au, potrivit legii, competenţe de control la trecerea frontierei de stat pentru mărfuri şi călători, cooperează pentru organizarea activităţii de control.

(3) Poliţistul de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de către participanţii la traficul de frontieră şi personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).

 (4) În cazul existenţei unor suspiciuni întemeiate sau al unor informaţii referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei de stat, şeful punctului de trecere poate solicita, în scris ori verbal, cu confirmarea scrisă, în cel mai scurt timp, şefilor celorlalte autorităţi din punctul de trecere, efectuarea unui alt control, mai amănunţit. Autorităţile solicitate au obligaţia efectuării acestui control.

 Art. 17 (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat se efectuează în echipă constituită din personalul autorităţilor prevăzute la art. 12 alin. (1), ai cărei membri au atribuţii conform prevederilor legale speciale. Coordonarea echipei de control se face de către poliţistul de frontieră.

Art. 19 La trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit reglementărilor vamale.

Art. 20 (1) În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar şi cel privind protecţia mediului se organizează şi se execută potrivit normelor stabilite de legislaţia în vigoare, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

 Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României:

 Art. 2 (1) Reglementările vamale se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al României, în măsura în care nu există dispoziţii contrare prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Introducerea sau scoaterea din ţară a mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere a frontierei de stat. (3) În punctele de trecere a frontierei de stat şi pe teritoriul ţării sunt organizate birouri vamale care funcţionează potrivit legii. (4) La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal şi aplicării reglementărilor vamale numai de autoritatea vamală.

 Art. 9 (1) Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară. (2) Controlul vamal se efectuează la birourile şi punctele vamale de către personalul autorităţii vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.

O.U.G. nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal:

 Art. 22 Personalul vamal are obligaţia să cunoască, să respecte şi să aplice întocmai reglementările interne cu caracter general şi special din domeniul vamal, precum şi prevederile incidente în materie vamală din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

 Art. 23  Personalul vamal din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor are obligaţia să cunoască conţinutul tuturor reglementărilor cu caracter intern, concretizate în ordine, instrucţiuni, norme, proceduri şi orice alte dispoziţii de care depinde îndeplinirea la timp, în mod eficient şi în condiţii corespunzătoare a îndatoririlor de serviciu.

 Art. 24 Personalul vamal are îndatorirea să cunoască atribuţiile generale şi specifice care îi sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale a Vămilor, prin fişa postului şi prin orice alt instrument juridic care modifică sau completează regimul drepturilor şi îndatoririlor profesionale şi să semnaleze intervenţiile operate în structura ori conţinutul funcţiei, susceptibile să îi afecteze capacitatea de îndeplinire a sarcinilor de serviciu.

 Art. 26 Personalul vamal este obligat să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu numai în limitele competenţelor şi responsabilităţilor cu care a fost învestit.

O.G. nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România :

Art. 13 (1) Importul şi tranzitul de plante şi produse vegetale se efectuează numai prin punctele de trecere a frontierei de stat în care este organizat control fitosanitar.

 Art. 14 Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Vămilor, sunt obligate să sprijine autorităţile de carantină fitosanitară în exercitarea atribuţiilor şi sarcinilor ce le revin.

H.G. nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România:

 Art. 5 (1) Este interzisă introducerea pe teritoriul României a plantelor sau a produselor vegetale prevăzute în anexa nr. III partea A în cazul în care acestea provin din ţările respective prevăzute în acea parte a anexei.

Anexa III partea A conţine lista cu plante, produse vegetale şi alte obiecte a căror introducere este interzisă în România: pct. 14. Plante de Vitis L., cu excepţia fructelor originare din ţări terţe, cu excepţia Elveţiei.

În drept, fapta inculpatului C. A.-R., care, la data de 28.04.2014, în timp ce îşi desfăşura activitatea de agent de poliţie de frontieră în cadrul Punctului de trecere a frontierei Albita, judeţul Vaslui, cu intenţie, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la controlul frontierei de stat a României prin încălcarea legii, alături de inspectorul vamal P. D., permiţând intrarea pe teritoriul României a mijlocului de transport marca VW Transporter cu numărul de înmatriculare …… care conţinea cantitatea de 12.950 butaşi de viţă-de-vie (introducerea acestora în România fiind interzisă de dispoziţiile pct. 14, anexa III, partea A din HG nr. 563/2007), fără convocarea prealabilă a specialiştilor Inspectoratului de carantină fitosanitară vamală Albita, persoană juridică ale cărei interese legitime au fost astfel vătămate, prin aceasta fiind obţinut un folos necuvenit în favoarea numitului …… constând în cei 12.950 butaşi de viţă-de-vie, în valoare de minim 64.750 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 din Codul penal, vinovăţia sa fiind intenţia directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

Latura obiectivă se realizează prin acţiunea de permitere, cu încălcarea dispozițiilor legale și a atribuțiilor de serviciu, a introducerii pe teritoriul țării a unor bunuri fără îndeplinirea condițiilor legale, fără convocarea prealabilă a specialiştilor Inspectoratului de carantină fitosanitară vamală Albita.

Prin fapta sa, inculpatul și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând legea. Atribuțiile de serviciu (menţionate la prezentarea situaţiei de fapt) au fost prevăzute în fișa postului, care conține o detaliere a obligațiilor legale prevăzute în reglementări primare. Astfel, în calitate de poliţist de frontieră care îşi desfăşura activitatea în punctul de trecere şi coordonator al echipei de control avea obligaţia să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat.  Astfel, împreună cu celălalt coinculpat, a permis introducerea în ţară a unor bunuri a căror introducere este interzisă şi fără realizarea controlului fitosanitar.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă bunului mers al activității de supraveghere a frontierei de stat, fapta inculpatului vătămând interesele legitime ale Inspectoratului de carantină fitosanitară vamală Albita (Autoritatea Naţională Fitosanitară). Trebuie precizat totodată că fapta a fost de natură să aducă prejudicii financiare statului întrucât inculpatul a permis introducerea în țară a unor bunuri neînsoțite de documente corespunzătoare cu respectarea tuturor procedurilor legale care să permită impunerea taxelor și impozitelor aferente.

Legătura de cauzalitate rezultă din infracțiunea săvârșită și probele administrate în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, aceasta presupune intenţia directă, acţiunea fiind săvârşită de către inculpat cunoscând că prin acțiunea sa încalcă dispoziții legale cu scopul de a asigura un folos material persoanei care a introdus în țară bunuri nepermise. Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară (filele 108-114 Vol. II), în funcţie de preţul de vânzare a butaşilor care putea fi 5 lei/buc sau 5,5 lei/buc, valoarea totală a butaşilor este de 64.750 lei sau 71.225 lei.

În drept, fapta inculpatului P. D., care, la data de 28.04.2014, în timp ce îşi desfăşura activitatea de inspector vamal în cadrul Biroului vamal Albita, cu intenţie, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la controlul vamal în punctul de trecere a frontierei Albita prin încălcarea legii, alături de agentul de poliţie de frontieră C. A.-R.S, permiţând intrarea pe teritoriul României a mijlocului de transport marca VW Transporter cu numărul de înmatriculare … care conţinea cantitatea de 12.950 butaşi de viţă-de-vie (introducerea acestora în România fiind interzisă de dispoziţiile pct. 14, anexa III, partea A din HG nr. 563/2007), fără convocarea prealabilă a specialiştilor Inspectoratului de carantină fitosanitară vamală Albita, persoană juridică ale cărei interese legitime au fost astfel vătămate, prin aceasta fiind obţinut un folos necuvenit în favoarea numitului …. constând în cei 12.950 butaşi de viţă-de-vie, în valoare de minim 64.750 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 din Codul penal, vinovăţia sa fiind intenţia directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

Prin fapta sa inculpatul și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând legea. Atribuțiile de serviciu(menţionate la prezentarea situaţiei de fapt) au fost prevăzute în fișa postului, care conține o detaliere a obligațiilor legale prevăzute în reglementări primare. Astfel, în calitate de inspector vamal, membru al echipei de control, avea în primul rând obligaţia de a verifica bunurile aflate în vehiculul supus verificării. Astfel, împreună cu celălalt coinculpat, a permis introducerea în ţară a unor bunuri a căror introducere este interzisă şi fără realizarea controlului fitosanitar.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă bunului mers al activității de supraveghere a frontierei de stat, fapta inculpatului vătămând interesele legitime ale Inspectoratului de carantină fitosanitară vamală Albita (Autoritatea Naţională Fitosanitară). Trebuie precizat totodată că fapta a fost de natură să aducă prejudicii financiare statului întrucât inculpatul a permis introducerea în țară a unor bunuri neînsoțite de documente corespunzătoare cu respectarea tuturor procedurilor legale care să permită impunerea taxelor și impozitelor aferente.

Legătura de cauzalitate rezultă din infracțiunea săvârșită și probele administrate în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, aceasta presupune intenţia directă, acţiunea fiind săvârşită de către inculpat cunoscând că prin acțiunea sa încalcă dispoziții legale cu scopul de a asigura un folos material persoanei care a introdus în țară bunuri nepermise. Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară (filele 108-114 Vol. II), în funcţie de preţul de vânzare a butaşilor care putea fi 5 lei/buc sau 5,5 lei/buc, valoarea totală a butaşilor este de 64.750 lei sau 71.225 lei.

Instanţa apreciază că în favoarea ambilor inculpaţi se impune reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal respectiv împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, urmând a se da eficienţă dispoziţiilor art. 76 alin. 1 Cod penal. Pentru a reţine această circumstanţă atenuantă, instanţa are în vedere situaţia de fapt descrisă, precum şi cuantumul relativ redus al prejudiciului, precum şi faptul că bunurile nu au putut fi valorificate, fiind ridicate, chiar dacă inculpații au adoptat o atitudine de nerecunoaștere.

*

Constatând așadar că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracțiuni, sub aspectul laturii obiective și subiective, și au fost săvârșite de către inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege, se va dispune condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor astfel cum au fost acestea reținute în sarcina lor de către instanță.

Instanța va avea în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acesteia, ținând seama și de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

La individualizarea pedepselor vor fi avute dispozițiile art. 74 Cod penal, în temeiul cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Pedepsele stabilite de lege pentru săvârșirea infracțiunii pentru care inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată sunt: închisoare de la 2 ani şi 8 luni la 9 ani și 4 luni și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Reținând circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, potrivit art. 76 alin. 1 Cod penal limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.

Potrivit art. 67 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită.

În cauza Cumpănă și Mazăre împotriva României, Curtea Europeană a statuat că interdicția tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsă nu poate fi aplicată în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracțiunea pentru care se aplică pedeapsa principală și fără a fi supusă controlului instanțelor în ceea ce privește necesitatea, nefiind adecvată și nu se justifică în raport cu natura infracțiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanților din cauza respectivă.

În privința pedepselor complementare și accesorii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că principiul proporționalității impune existența unei legături perceptibile și suficiente între sancțiune și comportament, precum și față de situația persoanei afectate (cauza Hirst contra Marii Britanii).

Doar aplicarea unor pedepse juste și proporționale este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpaților de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care i-au antrenat pe calea săvârșirii de infracțiuni. În continuare, analiza se va face în concret cu privire la fiecare inculpat în parte.

În privința inculpatului C. A.-R., instanţa reţine pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, circumstanţele reale astfel cum rezultă din situaţia de fapt reţinută, urmările săvârşirii infracţiunii, circumstanţele personale, inculpatul fiind necăsătorit, cu studii superioare, fără antecedente penale.

Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, atitudinea inculpatului, care nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa decât în fața instanței, circumstanțele reale și personale reținute de instanță, Tribunalul va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă principală de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

În privința pedepsei complementare ce se impune a fi aplicată, natura infracțiunii comise de inculpat denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 lit. a) și b) Cod penal, dar și a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public prevăzut de art. 66 lit. k) Cod penal. Instanța are în vedere că exercitarea unor astfel de drepturi presupune respectarea unor principii și valori fundamentale, un comportament exemplar demn de o astfel de funcție, ori prin faptele sale inculpatul nu este demn de exercitare drepturilor amintite. Totodată, având în vedere că infracţiunea a fost săvârşită în exercitarea funcţiei pe care o îndeplinea inculpatul, se impune a i se interzice şi exercitarea dreptului prevăzut de art. 66 lit. g) Cod penal pentru aceleaşi considerente care vizează demnitatea şi integritatea în exercitarea funcţiei.

 Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii - agent de poliţie de frontieră - și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public îi vor fi interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 1 (un) an, pe lângă pedeapsa principală aplicată.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie ce se impune a fi de asemenea aplicată, prin decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că dispozițiile art.71 Cod penal anterior referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) c din Codul penal anterior nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 Cod penal anterior. Instanța apreciază că această decizie și are aplicabilitatea chiar și după intrarea în vigoare a Noului Cod penal.

Potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) o), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Față de considerentele expuse anterior cu privire la necesitatea aplicării pedepsei complementare stabilită în sarcina inculpatului, instanța îi va aplica acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) și k) Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție. Condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea și impunerea unor măsuri de supraveghere odată cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt de natură să îi atragă atenția inculpatului asupra importanței respectării legii penale și să preîntâmpine săvârșirea unor noi fapte de natură penală. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 96 Cod penal în sensul revocării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.

În consecinţă, în temeiul art. 91 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, se va fixa un termen de supraveghere de 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul urmează să execute următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile potrivit dispoziţiilor Legii nr. 253/2013 în cadrul Primăriei Mun. Huşi sau Direcţiei Generale de Asistenţă şi Protecţia Copilului Vaslui, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Natura acestor măsuri obligatorii şi obligaţii individualizate reprezintă activităţi de resocializare în sarcina persoanei supravegheate sub controlul instituţiilor statului, măsuri de drept penal şi execuţional penal, ce fac parte din individualizarea pedepsei, fiind necesare şi suficiente pentru realizarea scopului pedepsei.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, i se va atrage atenţia inculpatului ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale şi a relaţiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului și asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care acesta nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite sau săvârșește din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecința executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenție.

În privința inculpatului P. D., instanţa reţine pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, circumstanţele reale astfel cum rezultă din situaţia de fapt reţinută, urmările săvârşirii infracţiunii, circumstanţele personale, inculpatul fiind căsătorit, cu studii superioare, lipsa antecedentelor penale.

Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, atitudinea inculpatului, care nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, circumstanțele reale și personale reținute de instanță, Tribunalul va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă principală de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

În privința pedepsei complementare ce se impune a fi aplicată, natura infracțiunii comise de inculpat denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 lit. a) și b) Cod penal, dar și a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public prevăzut de art. 66 lit. k) Cod penal. Instanța are în vedere că exercitarea unor astfel de drepturi presupune respectarea unor principii și valori fundamentale, un comportament exemplar demn de o astfel de funcție, ori prin faptele sale inculpatul nu este demn de exercitare drepturilor amintite. Totodată, având în vedere că infracţiunea a fost săvârşită în exercitarea funcţiei pe care o îndeplinea inculpatul, se impune a i se interzice şi exercitarea dreptului prevăzut de art. 66 lit. g) Cod penal pentru aceleaşi considerente care vizează demnitatea şi integritatea în exercitarea funcţiei.

 Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii -inspector vamal- și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public îi vor fi interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 1 (un) an, pe lângă pedeapsa principală aplicată.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie ce se impune a fi de asemenea aplicată, prin decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că dispozițiile art.71 Cod penal anterior referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) c din Codul penal anterior nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 Cod penal anterior. Instanța apreciază că această decizie și are aplicabilitatea chiar și după intrarea în vigoare a Noului Cod penal.

Potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) o), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Față de considerentele expuse anterior cu privire la necesitatea aplicării pedepsei complementare stabilită în sarcina inculpatului, instanța îi va aplica acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) și k) Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție. Condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea și impunerea unor măsuri de supraveghere odată cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt de natură să îi atragă atenția inculpatului asupra importanței respectării legii penale și să preîntâmpine săvârșirea unor noi fapte de natură penală. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 96 Cod penal în sensul revocării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.

În temeiul art. 91 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, va fixa termen de supraveghere 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul urmează să execute următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile potrivit dispoziţiilor Legii nr. 253/2013 în cadrul Consiliului Local Iaşi Direcţia de Asistenţă Comunitară sau Consiliului Local Iaşi Direcţia Exploatare Patrimoniu, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Natura acestor măsuri obligatorii şi obligaţii individualizate reprezintă activităţi de resocializare în sarcina persoanei supravegheate sub controlul instituţiilor statului, măsuri de drept penal şi execuţional penal, ce fac parte din individualizarea pedepsei, fiind necesare şi suficiente pentru realizarea scopului pedepsei.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, i se va atrage atenţia inculpatului ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale şi a relaţiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului și asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care acesta nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite sau săvârșește din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecința executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenție.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. f Cod penal, instanţa va dispune confiscarea în folosul statului a următoarelor bunuri: 12.950 bucăţi butaşi, ambalate în 259 mănunchiuri, legate cu sfoară albă a câte 50 fiecare, pe o parte din mănunchiuri fiind aplicată o hârtie cu inscripţia „MOLDOVA”, bunuri ridicate conform dovezii din data de 29.04.2014, bunuri a căror deținere este interzisă ca urmare a modalităţii de introducere în ţară.

Sub aspectul laturii civile, se va constata că persoana vătămată Autoritatea Naţională Fitosanitară nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Având în vedere soluțiile de condamnare a inculpaților, instanța, în temeiul art. 272 Cod procedură penală și art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, îi va obliga să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 3.000 lei fiecare, din care câte 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Condamnă pe inculpatul C. A.-R. ……… la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, g) dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii agent de poliţie de frontieră; k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, fixează termen de supraveghere 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul urmează să execute următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile potrivit dispoziţiilor Legii nr. 253/2013 în cadrul Primăriei Mun. Huşi sau Direcţiei Generale de Asistenţă şi Protecţia Copilului Vaslui, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, atrage atenţia inculpatului ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale şi a relaţiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care acesta nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile stabilite ori săvârşeşte din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecinţa executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenţie.

Condamnă pe inculpatul P. D. ……….. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, g) dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii inspector vamal; k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, fixează termen de supraveghere 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul urmează să execute următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile potrivit dispoziţiilor Legii nr. 253/2013 în cadrul Consiliului Local Iaşi Direcţia de Asistenţă Comunitară sau Consiliului Local Iaşi Direcţia Exploatare Patrimoniu, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, atrage atenţia inculpatului ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale şi a relaţiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care acesta nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile stabilite ori săvârşeşte din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecinţa executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenţie.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. f Cod penal, dispune confiscarea în folosul statului a următoarelor bunuri: 12.950 bucăţi butaşi, ambalate în 259 mănunchiuri, legate cu sfoară albă a câte 50 fiecare, pe o parte din mănunchiuri fiind aplicată o hârtie cu inscripţia „MOLDOVA”, bunuri ridicate conform dovezii din data de 29.04.2014.

Constată că persoana vătămată Autoritatea Naţională Fitosanitară, cu sediul în Bucureşti, Bd. Voluntari, nr. 11, jud. Ilfov, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Conform art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă inculpaţii să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 3.000 lei fiecare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Domenii speta

Spete similare