Despagubiri, penalitati

Data publicare portal: 09.10.2019

Prin Sentinţa …, Judecătoria …, a admis în parte cererea formulată de reclamanţii ….(CNP …), …. (CNP- …), ..(CNP-…), … (CNP …) şi …. (CNP  …), toţi cu domiciliul procesual ales la av. ….- din Mun…, Str. .., nr…, bl…, sc…, apr…, Judeţ … în contradictoriu cu pârâta …cu sediul procesual ales la Cabinet Av. ….- din Mun….., str. …, nr. .., Judeţ ….

Obligă pârâta să mute activitatea de creştere a porcilor desfăşurată în halele amplasate la punctul de lucru din localitatea …, jud. …, astfel încât distanţa dintre aceste hale şi locuinţele reclamanţilor să fie de minim … de metri.

Respinge celelalte capete de cerere neîntemeiate.

Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de .. lei reprezentând cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Judecătoria …..

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, …

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … sub nr. .. reclamanţii … şi …. în contradictoriu cu pârâta … au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunţa sa se dispună:

- obligarea pârâtei  …. să respecte distanţa legală dintre construcţiile reprezentând hale de creştere a porcilor aflate în cadrul Complexului din … şi locuinţelor;

- să demareze lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială ce era înainte de începerea activităţilor pârâtei;

- să le achite daune morale în cuantum de …  lei reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit de ei din cauza nerespectării de către pârâtă a prevederilor legale referitoare la distanţa legală dintre complexul de creştere a porcilor şi proprietăţile lor, precum şi din cauza compromiterii mediului înconjurător în urma poluării şi contaminării cu substanţe nocive rezultate din desfăşurarea activităţilor pârâtei, dar şi din cauza degradării calităţii traiului lor prin situaţia creată de activitatea acesteia;

- să achite o despăgubire lunară de câte … de lei pentru fiecare reclamant, pentru neexecutarea culpabilă a lucrărilor de aliniere a Complexului de creştere a porcilor la distanţa legală prevăzută de normele juridice în vigoare, până la data îndeplinirii în totalitate a acestei obligaţii;

- să achite contravaloarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că începând cu anul …, pe raza satului …, Oraşul …., judeţul …., pârâta a achiziţionat Complexul de creştere a porcilor, construit în perioada anterioară anului … şi care, la acel moment era închis.

In anii următori, pârâta şi-a extins treptat activitatea, lucru care a implicat, în mod inevitabil, construirea de noi hale pentru creşterea porcilor şi, din cauza acestei extinderi, pârâta şi-a întins perimetrul de activitate foarte aproape de proprietăţile lor, proprietăţi în care locuiesc de la naştere.

Faţă de această situaţie, s-au adresat organelor de stat competente, iar acestea le-au comunicat poziţia lor faţă de problema expusa, arătând, în unanimitate, faptul că pârâta a încălcat în mod evident legea, prin nerespectarea distanţei faţă de zona protejată.

În acest sens, reclamanţii menţionează că, conform art. 11 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. … pentru aprobarea "Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, „distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele: (...)complexuri de porci cu peste … de capete, … m (…)".

De asemenea, art. 12 din acelaşi act normativ, dispune că „suprafeţele de teren induse în zonele de protecţie sanitară, pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori şi pesticide şi care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale".

S-a susţinut că pârâta a încălcat, în mod flagrant, aceste prevederi imperative ale legii, construind noi hale de creştere a porcilor la o distanţa de mai puţin de 150 m faţă de prima proprietate.

Acest lucru a condus la producerea unui prejudiciu imens pentru ei şi pentru familiile lor, pentru sănătatea lor şi a comunităţii în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea. Astfel, încălcarea legii de către pârâtă, le-a produs şi le produce un imens prejudiciu ce constă în afectarea aerului pe care ei îl respiră cu mirosuri insuportabile provenite de la hale şi de la depozitul de dejecţii sau datorate emisiilor de amoniac şi a altor substanţe nocive. De asemenea, sănătatea lor este grav ameninţată, fiind într-un permanent risc de infecţii şi de îmbolnăvire datorat insectelor şi a inhalărilor de compuşi chimici nocivi.

S-a mai afirmată că reclamanţii se află într-un permanent stres, fiind într-o continuă ameninţare de producere a unor boli de natură cardiacă ori gastro-intestinală.

S-a apreciat de asemenea că pârâta se face vinovată şi de încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 34 şi 35 din Constituţia României, care le garantează dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

Ca o consecinţă a celor menţionate anterior, consideră că se impune obligarea pârâtei la demararea şi executarea lucrărilor de readucere a mediului înconjurător la starea de normalitate, prin respectarea distanţei legale dintre construcţiile reprezentând hale de creştere a porcilor şi zona protejată în care se află proprietăţile lor, precum şi decontaminarea de către pârâtă a zonei afectate, inclusiv a pârâului Negrişoara în care aceasta a deversat dejecţiile provenite din exploatarea Complexului.

Încălcarea prevederilor legale de către pârâtă, a condus şi la scăderea valorii de piaţă a imobilelor aflate în zona de protecţie, totodată, fiind înregistrate creşteri ale costurilor de întreţinere a acestora provenite din lucrările de igienizare.

S-a arătat că obligaţia de refacere a zonei protejate, ar trebui să se extindă şi asupra lacului de agrement aflat la circa 300 m faţă de Complex, lac în care, la acest moment pârâta deversează dejecţiile şi urina provenite de la porci, precum şi apa uzată foarte sărată, iar consecinţa acestui fapt este poluarea pânzei freatice, a subsolului în care se află apele freatice pe care cetăţenii o captează în fântâni sub formă de apă potabilă.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 34 şi 35 din Constituţia României, art. 11 şi 12 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

01.Reclamanţii a depus la dosar precizare la actiune prin care au arătat că referitor la cap. III, prin care precizează ca sunt incidente prevederile art. 7 din OG nr. 80/2013, suma de …de lei reprezentând contravaloarea despăgubirilor pentru daunele morale ce au fost aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei cauzate de mirosul provenit de la porcii din Complexul …..

S-a susţinut că acest miros s-a impregnat în hainele sale, în casă, în maşini şi, adeseori, persoanele care veneau pe la el sau care intrau în contact cu el remarcau şi îi atrăgeau atenţia asupra acestui fapt. 

Reclamantul a mai arătat că deţine calitatea de expert evaluări bunuri mobile, având sediul în casa sa din …., iar la sediul sau, vin majoritatea clienţilor şi mirosul degajat de la porci l-a pus adeseori în situaţii penibile.

De asemenea reclamantul a susţinut că prestează şi activitatea de consultanţă financiara, situaţie în care merge în diverse oficii şi, din cauza faptului că hainele sale miros, este pus în ipostaze jenante, iar mulţi dintre cei cu care intră in contact, se amuză pe seama acestui fapt, prestanţa şi onoarea sa fiind profund lezate.

S-a mai susţinut de asemenea că rudele şi musafirii care-l vizitează nu pot fi primiţi in condiţii normale, cât timp acest miros persistă. Reuniunile de familie, evenimentele familiale pe care le organizează la domiciliu, sunt dominate de mirosul urât şi prezenţa muştelor.

Prin aceeaşi precizare s-a renunţat la capătul IV de cerere prin care se solicita pârâtei să achite o despăgubire lunară de câte …. de lei pentru fiecare reclamant, pentru neexecutarea culpabilă a lucrărilor de aliniere a Complexului de creştere a porcilor la distanţa legală prevăzută de normele juridice în vigoare, până la data îndeplinirii în totalitate a acestei obligaţii.

02.Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecătoriei … şi declinarea competentei în favoarea Judecătoriei …, exceptia exceptia netimbrarii, precum şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neîntemeiata şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei …, in temeiul dispoziţiilor art. 107 din Codul de procedura civila, dispoziţii potrivit cărora cererea de chemare in judecata se introduce la instanţa in a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul paratul s-a arătat că sediul pârâtei se afla in com. …, jud. …, astfel că apreciază ca Judecătoria …. (instanţa in circumscripţia căreia se afla comuna ….) este competenta sa judece cererea formulata de reclamanţi.

Cu privire la excepţia netimbrării, s-a arătat că, prin capătul nr. 3 de cerere, reclamanţii solicita obligarea Premium Porc ... la plata sumei de … de lei, cu titlul de daune morale pentru prejudiciul moral suferit din cauza pretinselor incalcari ale prevederilor legale privind distanta minima dintre complexul de creştere a porcilor si proprietăţile reclamanţilor, iar prin capătul nr. 4 de cerere reclamanţii solicita acordarea unei despăgubiri lunare in cuantum de ….  lei pentru fiecare reclamant (…. de lei pentru toţi reclamanţii), calculate pana la data „alinierii Complexului de creştere a porcilor la distanta legala ".

S-a susţinut că potrivit art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru („OUG nr. 80/2013") „acţiunile privind stabilirea si acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei", iar articolul 7 din OUG nr. 80/2013 nu are o aplicabilitate generala in ceea ce priveşte acţiunile formulate in vederea apărării drepturilor personale nepatrimoniale, vizând in mod limitativ numai acţiunile care au ca obiect acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse dreptului la demnitate reglementat de art. 72 din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

Prin urmare, în ceea ce pentru capetele nr. 3 si nr. 4 de cerere, s-a apreciat că reclamanţii datorează taxe de timbru la valoare, calculate potrivit art. 3 alin. (1). respectiv art. 31 alin. (4) din OUG nr. 80/2013", pentru capătul de cerere nr. 4.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, s-a arătat că înşişi reclamanţii, prin cererea de chemare in judecata, susţin ca situaţia pe care au prezentat-o in cuprinsul acesteia datează încă din anul ….

Pe de alta parte, pârâta a susţinut că de la data achiziţiei respectivei ferme, nu a modificat in nici un fel amplasamentul construcţiilor existente pe acea suprafaţa de teren şi, prin urmare, având in vedere cele consemnate in cuprinsul cererii de chemare in judecata, apreciază ca termenul de prescripţie a început sa curgă încă din cursul anului ….

Potrivit art. 2523 din Codul civil prescripţia începe sa curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia sa cunoască naşterea lui, ori, din moment ce reclamanţii susţin ca in cursul anului …, pârâta a achiziţionat ferma, este evident ca la acea data ei cunoşteau aceasta situaţie de fapt, iar un termen general de prescripţie care a început sa curgă in cursul anului … s-a împlinit in cursul anului ….

Pe fondul cauzei, pârâta solicita respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanţi ca neîntemeiata, având in vedere următoarele motive:

În legătura cu primul capăt de cerere, cel prin care se solicita "sa respecte distanta legala dintre construcţiile reprezentând hale de creştere a porcilor aflate in cadrul Complexului din … si locuinţele noastre (n.n. ale reclamanţilor)" precizează ca societatea Premium Porc … îşi desfăşoară activitatea la ferma din … in temeiul Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. …, revizuita la data de …. (Anexa nr. 1), precum si a celorlalte autorizaţii (din care s-au enumerat autorizaţiile emise de Apele Romane, IGSU, DSP, DSV).

Aceasta autorizaţie a fost emisa fără plan de acţiuni, autoritatea de mediu considerând ca desfăşurarea activităţilor specifice fermei de porci este conforma cu legislaţia de mediu aplicabila. Prin intermediul Autorizaţiei Integrate de Mediu, a fost reglementata funcţionarea fermei din …. compusa din halele de producţie, clădirile si dotările anexa si iazul laguna …, format din doua lacuri de acumulare a apelor uzate.

De asemenea, precizează ca Premium Porc … SRL, a achiziţionat ferma de creştere a porcinelor …. in anul …, continuând activitatea ce s-a desfăşurat in cadrul acesteia.

Pârâta subliniază faptul ca, pe amplasamentul fermei Premium Porc … au mai funcţionat încă din anul …. o ferma de creştere si îngrăşare a porcilor, fiind deja construite halele, rigolele pentru drenajul apelor pluviale, menajere sau de dejecţii, precum si bazinul intermediar de colectare a dejecţii.

Pârâta a arătat că a achiziţionat ferma de porci in data de …. de la societatea …. S.R.L. Ulterior achiziţiei Premium Porc … a renovat si redat in circuitul tehnologic primele 8 hale de creştere a porcilor din cele 12 existente in anul …. In aceasta situaţie au fost renovate filtrul sanitar, silozurile pentru hrana, clădirea administrativa si tot sistemul de colectare si drenare dejecţii.

Ulterior, în cursul anului …. Premium Porc … a renovat si celelalte 4 hale aflate în conservare existente in perimetrul fermei, iar proiectul de renovare a celor 4 hale a fost avizat de către Agenţia pentru Protecţia Mediului … („APM ..") care a emis in acest sens Acordul de Mediu nr. ….(Anexa nr. 2).

Din momentul preluării fermei si pana in prezent, societatea nu a modificat amplasamentul halelor pentru creşterea animalelor si nici nu a construit hale noi. Mai mult, societatea a investit in imbunatatirea activităţii de management al dejecţiilor, având în construcţie la acest moment lagune acoperite pentru stocarea acestora, avizate de către APM … care a emis in acest sens Decizia etapei de încadrare nr….. Ca urmare, susţinerea din cuprinsul cererii de chemare in judecata referitoare la nerespectarea de către pârâta a distantei legale fala de zona protejata, nu poate fi acceptata, in condiţiile in care activitatea fermei s-a desfăşurat in limitele aceluiaşi amplasament din …. si pana in prezent.

Daca, ulterior anului …., distanta minima obligatorie dintre ferma sa si proprietăţile  reclamanţilor s-a micşorat, pârâta apreciază ca aceasta situaţie de fapt a fost determinata exclusiv din vina acestora, deoarece au înţeles sa isi extindă proprietăţile, construind case si anexe in zona de protecţie sanitara a acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 si art. 8 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului („OUG nr. 195/2005"), coordonarea, reglementarea si implementarea in domeniul protecţiei mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, respectiv agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului (in cazul de fata APM …). Ca atare, singura autoritate competenta sa constate legalitatea distantei de 150 de metri este APM …, iar APM … a confirmat legalitatea distantei de 150 de metri fata de prima proprietate prin intermediul Autorizaţiei Integrate de Mediu.

In acelaşi sens, arată ca in cuprinsul Autorizaţiei Integrate de Mediu se precizează că datorita distantei de 150 de metri dintre incineratorul de cadavre si prima proprietate „se interzice incinerarea cadavrelor de animale in incinta fermei".

Premium Porc …a respectat obligaţia impusa de APM .. si nu a incinerat niciun cadavru in incinta fermei, cadavrele fiind stocate in agregat frigorific si predate spre eliminare/incinerare in condiţii specifice impuse de normele sanitar-veterinare .

Astfel fiind, nu exista niciun prejudiciu trecut, prezent sau viitor care sa poate fi suferit de către reclamanţi, din cauza distantei de 150 de metri dintre ferma Premium Porc … si prima proprietate.

Atât timp cat APM …. a confirmat legalitatea distantei de 150 de metri prin intermediul Autorizaţiei Integrate de Mediu, act administrativ executoriu care se bucura de prezumţia de legalitate, consideram ca susţinerile reclamanţii lor sunt vădit nefondate.

De asemenea, in ceea ce priveşte eventualele mirosuri emanate de la ferma, se observa ca in cuprinsul Autorizaţiei Integrate de Mediu se afirma ca prin natura activităţii obiectivul se încadrează in categoria celor care generează mirosuri neplăcute prin emisii nesemnificative" .

Cu alte cuvinte, APM … precizează ca emisiile de mirosuri sunt nesemnificative si ca atare, nu conduc la afectarea populaţiei din satul ….

Nu in ultimul rând, considera ca la buna-credinta a societăţii si la toate eforturile financiare si umane depuse pentru a asigura desfăşurarea activităţii in acord cu mediul si cu interesele comunităţii locale, ar trebui sa existe un răspuns corect si din partea acestei comunităţi. Chiar distanta de protecţie invocata de reclamanţi in cuprinsul cererii de chemare in judecata trebuie sa funcţioneze si in beneficiul subscrisei, asa cum a precizat si anterior. In zona de protecţie sanitara (1500 m in jurul fermei in cazul pârâtei) construirea de obiective rezidenţiale este interzisa.

În legătura cu al doilea capăt de cerere, prin care li se solicita sa demareze lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea iniţiala ce era înainte de începerea activităţilor sale, urmează ca si acesta sa fie respins ca neîntemeiat.

Pretenţia reclamanţilor materializata prin acest capăt de cerere porneşte de o înţelegere eronata a răspunderii de mediu, astfel cum este aceasta reglementata de O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului („OUG nr. 68/2007").

Astfel, reclamanţii confunda „lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea initiala ce era înainte de începerea activităţilor paratei" cu masurile reparatorii reglementate de OUG nr. 68/2007.

Potrivit art. 2 pct. 10 din OUG nr. 68/2007 masurile reparatorii sunt definite drept „orice acţiune sau un ansamblu de acţiuni, inclusiv masuri de reducere a prejudiciului sau de masuri interimare menite sa refacă, sa reabiliteze sau sa înlocuiască resursele naturale prejudiciate si/sau serviciile deteriorate sau sa furnizeze o alternativa echivalenta pentru aceste resurse sau servicii".

Singura autoritate în ale cărei competente se regăseşte stabilirea masurilor reparatorii este Agenţia pentru Protecţia Mediului … („APM …"), conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 68/2007, or reclamanţii din prezenta cauza nu au formulat nicio cerere prin care sa solicite APM .. stabilirea de masuri reparatorii pentru vreo pretinsa poluare.

De asemenea, pârâta subliniază faptul ca stabilirea masurilor reparatorii presupune ca si condiţie sine qua non existenta unui prejudiciu care sa constea in „schimbare negativa măsurabila a unei resurse naturale sau o deteriorare măsurabila a unui serviciu legat de resursele naturale, care poate surveni direct sau indirect", conform art. 2 pct. 12 din OUG nr. 68/2007, iar în cazul de fata reclamanţii nu au dovedit existenta vreunui prejudiciu de mediu, conform definiţiei de mai sus.

Ca atare, prin prisma dispoziţiilor OUG nr. 68/2007, apreciază ca vădit nefondat capătul de cerere privind obligarea societăţii la demararea lucrărilor de readucere a mediului înconjurător la starea iniţiala, pentru ca:

a)APM … este singura autoritate care poate dispune masuri reparatorii; si

b)nu exista un prejudiciu de  mediu  care  sa justifice  adoptarea  unor masuri reparatorii.

În legătura cu al treilea capăt de cerere prin care li se solicita plata sumei de … de lei cu titlu de daune morale, pârâta apreciază ca daunele morale solicitate nu sunt justificate, deoarece asa cum a precizat si la punctul precedent, pârâta isi desfăşoară activitatea in acelaşi perimetru existent si in anul …, in baza Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. ….., revizuita la data de …..

Pentru ca pârâta sa poată fi obligata la plata de daune morale, apreciază ca trebuie sa fie îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a putea opera răspunderea civila delictuala, prevăzute de art. 1349 din Codul Civil, respectiv a) existenta unei fapte ilicite; b) existenta unui prejudiciu; c) legătura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu şi d) vinovăţia autorului faptei ilicite.

S-a apreciat că inexistenta unei fapte ilicite rezultă din faptul că nu au fost sancţionaţi nici pentru nerespectarea prevederilor legale privind distanta legala si nici pentru compromiterea mediului inconjurator in urma poluării.

Cu privire la inexistenta prejudiciului s-a susţinut că reclamanţii nu au arătat probele pe care isi întemeiază pretenţiile derivând din producerea unui eventual prejudiciu, limitandu-se la a preciza ca parata si-ar fi încălcat anumite obligaţii legale, fapt ce a reprezentat un factor de stres si ar fi dus la ameninţarea sănătăţii reclamanţilor, iar simpla descriere a unei potenţiale stări de disconfort nu reprezintă un indiciu suficient pentru a proba existenta prejudiciului nepatrimonial suferit de reclamanţi.

În ceea ce priveşte inexistenta legăturii de cauzalitate s-a susţinut că în lipsa unei fapte ilicite nu poate fi vorba nici despre existenta unui prejudiciu si cu atât mai puţin a unei legaturi de cauzalitate dintre o fapta ilicita si prejudiciu

În ceea ce priveşte inexistenta vinovăţiei s-a susţinut de asemenea nu poate fi vorba despre vreo vinovăţie a pârâtei in prezenta cauza, tinand cont de cele precizate anterior, respectiv faptul ca nu au fost sancţionaţi pentru nerespectarea vreunei prevederi legale care sa aiba legătura cu cele amintite de reclamanţii din prezenta cauza.

S-a mai susţinut că reclamanţii îsi invoca propria culpa, deoarece ei sunt cei care au construit imobile in zona de protecţie sanitara a pârâtei.

În ceea ce priveşte capatul de cerere prin care li se solicita sa achite o despăgubire lunara de cate … de lei pentru fiecare reclamant, s-a arătat că activitatea pârâtei se desfăşoară pe acelaşi aliniament cu cel existent in anul … (construcţie despre care, prin însăşi cererea de chemare in judecata, reclamanţii afirma ca a fost efectuata înainte de anul …). În plus, pârâta a invocat faptul că nu a construit hale noi, singurele lucrări efectuate fiind cele de renovare a halelor deja existente, lucrări efectuate tocmai pentru a reduce semnificativ impactul asupra mediului a activităţilor pe care ei le desfăşura.

Ca o consecinţă s-a apreciat că nemodificând amplasamentul halelor de creştere a porcinelor nu avea nici obligaţia de a alinia clădirile la distanta legala.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 205 si art. 107 din Codul de procedura civila si art. 2501, art. 2517, art. 2523 si art. 1391 din Codul civil.

03.Reclamantul … a depus la dosar o a doua precizare prin care a arătat:

- pentru capătul unu de cerere referitor la respectarea distanţei obligatorii, sunt incidente dispoziţiile legale cuprinse în art. 11 alin. 1 şi art. 12 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Construcţiile la care s-a referit în cererea de chemare în judecată sunt: pe de o parte, imobilele al căror proprietar este …. situate pe raza oraşului …., în satul …., tarlaua .., parcela .., tarlaua …, parcela … (vilă turism rural) şi casa de locuit situată pe raza localităţii …, sat …, tarlaua …, parcela … (casă de locuit, patul, fânar), construcţiile aflate în proprietatea pârâtei SC …. SRL, situate pe raza localităţii …., sat …., judeţul … (12 hale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor situate pe tarlaua nr. …., un batal pentru stocare temporară a dejecţiilor situat pe tarlaua …., doua lagune pentru stocarea dejecţiilor situate pe tarlaua ….). A precizat că face dovada dreptului sau de proprietate asupra construcţiilor de care a făcut vorbire cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … din data de …. la BNP … şi cu Certificatul de moştenitor nr. …. autentificat la BNP …..

- referitor la capătul al doilea al cererii sale de chemare în judecată, precizează că lucrările de readucere a mediului la starea iniţială se referă la terenul ocupat de lacul de acumulare situat pe raza localităţii ….., sat …., judeţul …., tarlaua …., în care pârâţii au deversat dejecţiile provenite de la porcine, schimbând destinaţia acestuia, din loc de agrement al sătenilor în depozit de dejecţii (focar de infecţie) şi care, datorită acestui fapt, pătrund în pânza freatică, contaminând apa potabilă din fântânile sale şi ale celorlalţi vecini. De asemenea, capătul al doilea al cererii sale de chemare în judecată se referă şi la cele 2 lagune ale pârâtei, care prin utilizarea lor de depozitare a dejecţiilor afectează mediul înconjurător prin poluarea calităţii aerului, precum şi la batalul în care sunt colectate temporar dejecţiile şi care, poluează atât pânza freatică, cât şi atmosfera. Totodată, mediul înconjurător este afectat şi prin utilizarea de către pârâtă a celor 12 hale de creştere şi îngrăşare a porcilor, prin mirosurile şi degajarea de substanţe nocive. Temeiul de drept al acestui capăt de cerere îl reprezintă art. 1357 coroborat cu art. 1386 din Codul civil şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014.

04.În cursul cercetării judecătoreşti, prin încheierea pronuntată la data de … instanţa respins excepţia necompetenţei teritoriale şi excepţia netimbrării capetelor de cerere având ca obiect obligaţia de a face - respectarea distanţei legale între construcţiile reclamanţilor şi halele de creştere proprietatea pârâtei, respectiv demararea lucrărilor de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială, ca neîntemeiată, pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată.

S-a admis excepţia netimbrării capătului de cerere având ca obiect pretenţii - daune morale formulat de reclamanţii …….şi pe cale de consecinţă s-a anulat acest capăt de cerere formulat de reclamanţii ……ca netimbrat.

Pârâta a invocat în aceeaşi şedinţă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului …., excepţie care a fost respinsă ca neîntemeiată pentru motivele arătate în aceeaşi încheiere.

05.La termenul din …… a fost pusă în discuţie excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, excepţie care a fost respinsă prin încheierea de la …., pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată.

06.La termenul din …., pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii capătului II din cerere referitor la demararea lucrărilor de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială, excepţie care a fost respinsă pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată.

La acelaşi termen, pârâta a invocat inadmisibilitatea probei testimoniale, excepţie de asemenea respinsă pentru motivele arătate în aceeaşi încheiere.

În aceeaşi şedinţă, pârâta a formulat cerere de recuzare a preşedintelui instanţei de judecată, cerere care a făcut obiectul dosarului nr. …., fiind respinsă prin încheierea nr. …. pronunţată în acest dosar.

07.Pentru soluţionarea cauzei au fost admise proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei şi proba testimonială solicitată de reclamanţi, sens în care la termenul din ……. a fost audiată în calitate de martor, ……

08.La acelaşi termen de judecată instanţa a luat act de renuţarea părţilor la proba cu expertiză topografică şi a respins proba cu cercetarea la faţa locului ca neavând relevanţă pentru soluţionarea cauzei.

09.Ulterior rămânerii în pronunţare (….), în termenul de amânare a pronunţării, instanţa a fost încunoştinţată de Curtea de Apel … că în dosar a fost formulată de către pârâtă la data de …. o cerere de strămutare, cerere care a fost respinsă prin sent. civ. nr. ……. pronunţată în dosar nr. ………..

II.Motivarea soluţiei pronunţate

Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor normative incidente în speţă, Judecătoria o găseşte întemeiată în parte pentru următoarele considerente:

10. Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată cu privire la petitul său prin cele două precizări făcute de reclamanţi şi urmare a admiterii excepţiei netimbrării capătului nr. 2 din cerere pentru o parte din reclamanţi, instanţa constată că este învestită să se pronunţe cu privire la următoarele capete de cerere:

- obligarea pârâtei SC ……..SRL să respecte distanţa legală dintre construcţiile reprezentând hale de creştere a porcilor aflate în cadrul Complexului din ……. şi locuinţele reclamanţilor;

- obligarea pârâtei să demareze lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială ce era înainte de începerea activităţilor pârâtei;

- obligarea să plătească reclamantului ……. daune morale în cuantum de ….. de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit din cauza nerespectării de către pârâtă a prevederilor legale referitoare la distanţa legală dintre complexul de creştere a porcilor şi proprietatea sa;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

11.Cu privire la primul capăt de cerere referitor la obligarea pârâtei SC ……. SRL să respecte distanţa legală dintre construcţiile reprezentând hale de creştere a porcilor aflate în cadrul Complexului din …. şi locuinţele reclamanţilor, Judecătoria reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate prin Ordinul nr. 119/2014 emis de Ministrului Sănătăţii:

„Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele: - Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m”.

12.De asemenea conform alin. (2) al aceluiaşi articol:

„Conformarea la prevederile alin. (1) se va face în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme”.

13.De asemenea, din probele administrate în cauză, Judecătoria reţine că activitatea de creştere a porcilor desfăşurată de pârâtă în punctul de lucru din localitatea ….., jud…… se desfăşoară, în privinţa unora dintre halele afectate acestei activităţi, la o distanţă mai mică de 1500 metri faţă de locuinţele reclamanţilor.

14.În acest sens, Judecătoria reţine răspunsul dat de pârâtă la interogatoriu la întrebarea nr. 1 (fila 15, vol II), în care se recunoaşte că distanţa dintre aceste hale şi locuinţele reclamanţilor este mai mică de 1500 m, precum şi declaraţiile date de martora audiată în cauză în acelaşi sens (fila 180 vol. III).

15. În aceste condiţii, având în vedere faptul că textele de lege citate anterior nu lasă loc niciunei interpretări, stabilind în mod expres şi imperativ distanţele minime, acest capăt de cerere se impune a fi admis, cu consecinţa obligării pârâtei să mute activitatea de creştere a porcilor desfăşurată în halele amplasate la punctul respectiv de lucru, astfel încât distanţa dintre aceste hale şi locuinţele reclamanţilor să fie de minim 1500 de metri.

16.Apărările formulate de reclamantă în acest sens sunt apreciate de Judecătorie ca nefiind întemeiate după cum urmează.

17.S-a susţinut că textul de lege citat nu este aplicabil şi reclamantei, deoarece aceasta nu a efectuat lucrări noi, ci a preluat în ….. situaţia existentă a imobilelor exploatate anterior de o altă societate de profil.

18.Având în vedere dispoziţia imperativă de la alin. (2) al textului de lege citat, care stabileşte expres un termen de 180 în care să aibă loc conformarea la prevederile de la alin. (1), respectiv la distanţele minime stabilite acolo, Judecătoria constată că textul de lege este de aplicabilitate generală, în sensul că toate societăţile de profil sunt obligate să respecte aceste distanţe.

19.Astfel, textul se aplică nu doar societăţilor ce urmează să desfăşoare pe viitor aceste activităţi, după intrarea în vigoare a legii, ci şi celor care desfăşurau la data intrării în vigoare a acestor dispoziţii activitate şi cărora le revine obligaţia de a se conforma în 180 de zile prevederilor legale privind distanţele minime.

20.De altfel, având în vedere scopul pentru care acest text de lege a fost edictat (ocrotirea sănătăţii publice), o interpretare contrară ar duce la o aplicare discriminatorie a legii, în sensul că celor cărora îşi au locuinţele lângă un complex de porci în activitate (precum reclamanţii) nu le este ocrotită sănătatea.

21.S-a mai susţinut că reclamanţii sunt cei care şi-ar fi construit imobilele de locuit ulterior demarării activităţii de către pârâtă şi că aceştia ar fi de vină pentru nerespectarea distanţei cerute de lege.

22.Această susţinere în primul rând nu a fost dovedită, pârâta neproducând nicio probă în acest sens, spre deosebire de reclamanţi care au dovedit cu înscrisuri şi cu depoziţia martorei audiate în cauză, faptul că majoritatea locuinţelor s-au aflat pe amplasamentul actual înainte de demararea activităţii de către reclamantă.

23.În al doilea rând, chiar dacă situaţia ar sta astfel, având în vedere că actul normativ care impune respectarea distanţei de 1500 metri a intrat în vigoare în anul 2014, până la această dată reclamanţii puteau să construiască şi în apropierea complexului, deoarece obligaţia de retragere a activităţii la distanţa respectivă a intrat în vigoare în acest moment, indiferent de data la care au fost ridicate locuinţele, legea nefăcând nicio distincţie în acest sens.

24.S-a mai susţinut că pârâta deţine autorizaţie integrată de mediu, motiv pentru care nu poate fi obligată să-şi retragă activitatea la distanţa de 1500 metri, susţinere care, de asemenea, este neîntemeiată, deoarece textul de lege citat este, aşa cum s-a arătat, de aplicabilitate generală, fără a face distincţie între societăţile de profil care au autorizaţie de mediu şi cele care nu au, tocmai pentru că scopul legiferării este nu protecţia mediului, ci protecţia sănătăţii populaţiei.

25.În fine s-a mai susţinut că pârâţii nu au făcut dovada unui prejudiciu trecut prezent sau viitor cauzat de nerespectarea acestei distanţei.

26.Fără a aprecia cu privire la existenţa sau nu a unui prejudiciu în cadrul analizei acestui capăt de cerere, Judecătoria constată de asemenea că textul de lege care impune respectarea distanţei minime obligatorii de 1500 metri, nu condiţionează acest lucru de existenţa unui prejudiciu, aspect care este justificat de altfel, deoarece legea tinde să protejeze, să prevină eventualele prejudicii, nu să le repare.

27.În consecinţă, dată fiind dispoziţia normativă citată care obligă la respectarea distanţei minime de 1500 metri şi având în vedere că pârâta nu s-a conformat acestei obligaţii în termen de 180 zile astfel cum se prevede în mod imperativ şi necondiţionat în art. 11 alin. din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate prin Ordinul nr. 119/2014 emis de Ministrului Sănătăţii, acest capăt de cerere urmează să fie admis, cu consecinţa obligării pârâtei să se conformeze dispoziţiilor legale.

28.Cu privire la capătul al doilea din cerere referitor la obligarea pârâtei să demareze lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială care era înainte de începerea activităţilor pârâtei, Judecătoria constată că în prezent pârâta este autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare această activitate, fiind emisă în acest sens Autorizaţia Integrată de Mediu nr. …… anterior deţinând Autorizaţia de mediu nr. …….. revizuită la data de …………...

29.Emiterea acestor autorizaţii de mediu prezumă faptul că la momentul verificărilor efectuate de instituţiile responsabile cu protecţia mediului înconjurător, pârâta întrunea condiţiile cerute de legislaţia în materia protecţiei mediului pentru a desfăşura activitatea respectivă.

30.În situaţia în care rigorile autorizaţiei de mediu sau valorile maxime admise de legislaţia în domeniu nu sunt respectate, numai constatarea acestor emisii prin mijloace tehnice de măsurare şi compararea lor cu concentraţiile maxime îngăduite de lege poate conduce la concluzia că mediul înconjurător a fost afectat şi poate justifica solicitarea readucerii mediului la starea iniţială.

31.O astfel de procedură se poate efectua însă numai în condiţiile verificării autorizaţiei de mediu eliberate pârâtei, dacă validitatea acesteia este contestată, în proceduri judiciare specifice, expres prevăzute de lege, ori, dacă se invocă un prejudiciu de mediu produs ulterior autorizaţiei, în procedura expres prevăzută de O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

32.În aceste condiţii, având în vedere că reclamanţii nu au obţinut anterior retragerea autorizaţiei de mediu a pârâtei ori o constatare tehnico-ştiinţifică obţinută în procedurile administrativ-judiciare menţionate anterior, pârâta nu poate să fie obligată să demareze lucrările de readucere a mediului înconjurător la starea iniţială.

33.În ceea ce priveşte al treilea capăt de cerere referitor la obligarea pârâtei să plătească reclamantului ……. daune morale reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit din cauza nerespectării de către pârâtă a prevederilor legale referitoare la distanţa legală dintre complexul de creştere a porcilor şi proprietatea sa, Judecătoria constată că, deşi există o faptă ilicită constând în nerespectarea distanţei minime admise de lege, de 1500 metri, aşa cum s-a reţinut anterior, reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului moral invocat.

34.Deşi a susţinut că nerespectarea distanţei a avut ca efect impregnarea unui miros urât în haine, în casă, în maşini şi afectarea imaginii şi onoarei în relaţiile pe care le avea cu diferite persoane în calitatea sa de expert evaluări bunuri mobile şi de consultant financiar, reclamantul nu a făcut dovada acestor susţineri.

35.Nici înscrisurile depuse la dosar şi nici proba testimonială administrate în cauză la solicitarea reclamantului nu fac dovada celor susţinute, astfel că Judecătoria nu poate reţine existenţa unui prejudiciu, care să justifice plata unor daune morale.

36.În aceste condiţii, faşă de dispoziţiile art. 1349 din Codul Civil, cum în lipsa prejudiciului nu poate exista răspundere civilă delictuală, acest capăt de cerere urmează să fie respins ca neîntemeiat.

37.În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în raport de primul capăt de cerere, dat fiind faptul că pârâta este partea care a pierdut procesul, faţă de dispoziţiile art. 453 NCPC, aceasta urmează să fie obligată să plătească reclamantei cheltuielile de judecată necesitate de procedura judiciară finalizată prin prezenta hotărâre, respectiv taxa de timbru în cuantum de … lei, aferentă primului capăt de cerere.

Domenii speta

Spete similare