Respectarea principiului contributivităţii. Luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a veniturilor suplimentare reprezentând acord global

Asupra cauzei de faţă;

La data de 15 aprilie 2019 contestator N. C. în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII DOLJ, CASA NAŢIONALĂ DE PENSII PUBLICE -- COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAŢII, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr ./20.03.2019 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi hotărârea Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii şi obligarea acesteia să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare a adeverinţelor nr . eliberată de SC ICMET CRAIOVA  şi  eliberată de SC ICMET CRAIOVA.

In fapt a arătat că prin  decizia contestată i-a fost respinsă cererea prin care a solicitat valorificarea adeverinţelor menţionate mai sus, motivat de faptul că: " potrivit art 165 alin 1 din Lg 26372010, pentru determinarea punctajelor lunare anterioare datei de 01.04.2001 se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înscriere în carnetul de muncă precum şi sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislaţiei anterioare şi 13155/18.03.1977 şi 2271/5.02.2019 privind grupa a II-a de muncă pentru perioada 24.01.1978 – 31.12.1980 eliberate de ICMET Craiova cu motivarea că funcţia şi locul de muncă nu se încadrează în prevederile Ordinului 50/1990, Anexa II, pct 46,47,121 ".

Adeverinţa 2201/2019 atestă retribuţia pentru munca în acord global, sporul de toxicitate, sporul pentru muncă grea, ore suplimentare, ore de noapte, prime acordate, drepturi de care a beneficiat conform legii 57/1974 şi CCM .

În cuprinsul adeverinţei s-a specificat faptul că au fost plătite contribuţiile de asigurări sociale, iar neluarea în calcul a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislaţiei speciale a pensiilor începând cu anul 2001. Acest raţionament juridic a fost expus şi în Deciziile 19/2011 şi 19/2012 pronunţate de ICCJ în care se menţionează în mod expres faptul că salariul brut va fi valorificat  dacă s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Referitor la adeverinţa nr 2271/5.02.2019 eliberată de ICMET Craiova a arătat că în mod nelegal casa de Pensii a refuzat valorificarea adeverinţei motivat de faptul că locul de muncă nu se încadrează în prevederile Ordinului 50/1990.

Potrivit art 6 din Ordinul 50/1990, funcţiile şi persoanele care lucrează în condiţii de muncă ce se încadrează în grupa I şi a II-a de muncă şi locurile de muncă din unităţi cu aceste condiţii, se stabilesc de unităţile în care lucrează aceste persoane, respectiv de conducerile unităţilor şi reprezentanţii sindicatelor. In cauza de faţă, angajatorul a stabilit aceste locuri de muncă şi a adeverit contestatorului că a lucrat în condiţii specifice grupei a II-a de muncă în perioada respectivă, intimata neputând cenzura această situaţie şi mai cu seamă nu are calitatea să o conteste decât pe calea unei înscrieri în fals, ceea ce nu a fost făcut.

Contestatorul a lucrat la electrician la Laboratorul de mare putere, ocupându-se de repararea, revizia şi întreţinerea şi exploatarea automotoarelor, ramelor electrice, compresoarelor, turbocompresoarelor, suflantelor, turbosuflantelor din secţie. A menţionat şi faptul că tot personalul din cadrul acestui Laborator a fost încadrat în grupa a II-a de muncă.

De asemenea, adeverinţa nr ./2019 a fost întocmită cu respectarea condiţiilor d eformă prevăzute în anexa 14 din lege.

 A solicitat proba cu înscrisuri.

A depus la dosar copia decizie contestate şi a adeverinţelor menţionate, copia carnetului de muncă.

La data de 07.05.2019, intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj, a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea ca fiind netemeinică si nelegală având în vedere următoarele :

Prin cererea înregistrata la sub nr../08.02.2019 contestatorul a solicitat înscrierea la categoria de pensie pentru limită de vârstă, iar prin decizia de pensie nr../20.03.2019 contestatorul a fost înscris la categoria de pensie pentru limită de vârstă.

  În motivarea deciziei s-a specificat faptul că ,,Sumele reprezentând acord global din adeverinţa nr../28.01.2019 eliberata de SC I.C.M.E.T. Craiova nu s-au valorificat, deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001 aşa cum se menţionează în anexa nr. 15 din HG nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr.263/2010. Perioada 24.01.1978 - 31.12.1989 menţionată în adeverinţele nr. ./18.03.1997 si nr. ./05.02.2019 emise de SC I.C.M.E.T. Craiova nu s-au valorificat în grupa a II a de muncă deoarece funcţia si locul de muncă nu se încadrează în prevederile Ordinului nr. 50/1990, anexa 2, alin. 3 si 6, pct. 46, 47,121.”

  Contestatorul a formulat contestaţie împotriva acestei decizii de pensie, iar aceasta a fost trimisă spre competentă soluţionare Comisiei Centrale de Contestaţii.

  In ceea ce priveşte elementele referitoare la grupa a II a de muncă înscrise în adeverinţele nr. ./18.03.1997 si nr./05.02.2019 emise de SC I.C.M.E.T. Craiova acestea nu au fost valorificate la emiterea deciziei contestate, întrucât în cuprinsul acestora nu este indicat actul administrativ intern de nominalizare a persoanelor în grupa superioară de muncă, întocmit la data apariţiei Ordinului nr. 50/1990 de către unitatea angajatoare.

  Un eventual act administrativ de nominalizare (proces verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administraţie si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontaje lunare, registrul de evidentă a intrărilor în subteran, etc.)" trebuia să provină de la angajator respectiv SC ICMET Craiova.

  Actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe I si a II a de muncă au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale (abrogata de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), respectiv la data de 01.04.2001.

După această dată nu mai exista baza legala pentru încadrarea locurilor de muncă, activităţilor si categoriilor profesionale cu condiţii deosebite în grupe superioare de munca, iar eliberarea adeverinţelor privind atestarea faptului că în anumite perioade anterioare datei de 01.04.2001, o persoana si-a desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I si/sau a II a de muncă, se putea face numai dacă nominalizarea persoanei s-a efectuat anterior datei de 01.04.2001 si numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidenta angajatorilor sau deţinătorilor de arhive (proces verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administraţie si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă).

In baza dispoziţiilor punctului 6 si 15 din Ordinul nr. 50/1990 contestatorul în calitate de angajat trebuia nominalizat ( prin decizie, hotărâre, proces verbal, etc.), în termen de 30 de zile de la aprobarea Ordinului nr. 50/1990, ca persoana ce desfăşoară activităţi încadrate în condiţii grele de muncă.

SC ICMET SA Craiova a procedat la nominalizarea personalului care se încadrează în grupa a II a de muncă, actul intern administrativ de nominalizare a salariaţilor a căror activitate se încadrează în grupa a II a de muncă fiind reprezentat de Hotărârea Consiliului de Administraţie din data de 30.06.1994. La pct.8 din cuprinsul acestei hotărâri se specifica faptul ca CA. ICMET a aprobat încadrarea în grupa a II a de muncă a unui număr de 56 de salariaţi din cadrul institutului, având în vedere condiţiile concrete specifice locurilor de muncă, conform listelor prezentate în acest sens, iar în lista ataşată la aceasta hotărâre, care cuprinde nominal numele celor 56 de salariaţi a căror activitate a fost încadrată de către angajator în grupa a II a de muncă nu se regăseşte si numele contestatorului.

Pe de altă parte, funcţia si locul de muncă al contestatorului din perioada 24.01.1978 - 31.12.1989 nu se încadrează în prevederile pct.46, 47 si 121 din Anexa II a Ordinului nr.50/1990, menţionate în adevrinţă deoarece se referă la activităţi pe care contestatorul nu le-a desfăşurat.Pct.46 din Anexa II a Ordinului nr.50/1990 prevede faptul că se încadrează în grupa a II a de muncă "Activitateapersonalului de exploatare a suflantelor, turbosuflantelor, turbocompresoarelor, turbinelor cu abur, turbinelor cu gaze si exhaustoarelor instalate în hale industriale.”

Pct.47 din anexa II a aceluiaşi ordin prevede faptul că se încadrează în grupa a II a de muncă următoarele activităţi : ,, Probe de rodaj si control de recepţie în tancodrom , precum si bancurile de probă si rodaj al motoarelor de aeronave si al motoarelor cu ardere internă de peste 2000 CP sau în cazul când se probează sau se rodează concomitent motoare a cărora putere totală însumată depăşeşte 2000 CP (activitate continua)

Pct.121 din Anexa II a Ordinului nr.50/1990 stipulează că se încadrează în grupa a II a de muncă activitatea ,, Dispecerului energetic naţional (personalul operativ de tura).”

In ceea ce priveşte luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a veniturilor suplimentare reprezentând acord global (diferenţa de manopera) din adeverinţă nr../28.01.2019 emisa de SC I.C.M.E.T. Craiova, a solicitat să se reţină că elementele mai sus menţionate din această adeverinţă nu au fost valorificate, întrucât acestea nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001, aşa cum se menţionează în Anexa 15 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr.263/2010.

Astfel, art. 165 din Legea 263/2010 prevede că ,, (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în

vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.”

Art.127 alin.1 din HG 257/2011 prevede că “Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art.165 alin.2 din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr.15”.

Astfel, determinant pentru valorificarea la calculul pensiilor a veniturilor obţinute anterior datei de 01.04.1992, este ca acestea să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor la data pensionarii beneficiarului, să fie înregistrate în carnetul de muncă sau să fie înscrise în adeverinţe eliberate de angajatori conform legislaţiei în vigoare.

In drept, prezenta a fost întemeiată pe prevederile art.205-208 şi următoarele din Ncpc, Ordinul nr.50/1990, Legea 263/2010, HG nr.257/2011 precum si celelalte acte normative invocate.

Conform art. 223 şi art.411 NC.p.c., a solicitat judecarea cauzei şi in lipsa.

 A solicitat proba cu înscrisuri.

A depus la dosar actele din dosarul de pensie.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri pentru ambele părţi, cele depuse la dosar şi în completare înscrisuri solicitate de la emitentul adeverinţelor ce fac obiectul analizei, respectiv actele care au stat la baza emiterii adeverinţelor.

De asemenea, instanţa a solicitat Comisiei de Contestaţii să înainteze la dosar copia hotărârii prin care a fost soluţionată contestaţia, fiind depusă la dosar Hotărârea ./08.07.2019 – fila 130 pe care contestatorul a precizat expres că înţelege să o conteste pentru aceleaşi motive invocate în contestaţia iniţială –fila 137.

A fost introdusă în cauză Comisiei de Contestaţii, a fost citată cu copie după acţiune şi după precizare.

Intimatele au depus completare la întâmpinare, reiterând susţinerile din întâmpinarea iniţială.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin decizia contestata nr. /20.03.2019 contestatorul a fost înscris la categoria de pensie pentru limită de vârstă, ocazie cu care intimata nu a valorificat adeverinţa ./28.01.2019 eliberată de ICMET Craiova, referitoare la acordul global motivat de faptul că acordul global nu intră în baza de calcul a drepturilor de pensie conform Legii 263/2010 şi a normelor de aplicare şi nici adeverinţa nr../05.02.2019 privind grupa a II de muncă, deoarece nu menţionează actul administrativ prin care s-a realizat nominalizarea în grupă şi activităţile desfăşurate de contestator nu se încadrează în punctele menţionate  46,47,121 din Anexa II a Ordinului 50/1990.

Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii Pensii  care a respins-o prin Hotărârea nr. ./08.07.2019, contestatorul precizând expres că înţelege să o conteste şi pe aceasta.

Instanţa constată că este întemeiată în parte contestaţia, doar cu privire la adeverinţa nr. ./28.01.2019 emisă de ICMET referitoare la sumele realizate în acord global, pentru următoarele motive:

Potrivit prevederilor art.165 alin.2 din Legea 263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.

Aceste dispoziţii sunt întărite prin reglementările articolului 127 alin.1 din H.G. nr. 257/ 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 263/2010, ce statuează asupra categoriilor de sporuri cu caracter permanent ce pot fi valorificate la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, respectiv cele enumerate în Anexa 15.

O situaţie aparte o reprezintă „sumele în acord global” care, cu toate că nu se regăsesc printre sporurile menţionate în Anexa 15 trebuie luate în calcul la  stabilirea drepturilor de pensie pentru a se asigura respectarea principiului contributivităţii, principiu consacrat în cuprinsul articolului 2 lit.c din Legea 263/2010.

Astfel fiind, în acord cu Decizia nr.736/24.12.2006 a Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti, în exercitarea deplinei jurisdicţii în fapt şi în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut  sau nu  parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.

Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislaţiei speciale a pensiilor începând cu anul 2000.

Acest raţionament juridic a fost expus şi a constituit fundamentul Deciziilor nr.19/ 17.10.2011 şi nr. 19/10.12.2012 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care interpretându-se dispoziţiile art.2 lit.e, art.78 şi art.164 alin.1, 2  şi 3 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale  art.1 şi 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat s-a stabilit că:

„Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit.a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr.57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

„Sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de  unităţi, conform legislaţiei în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale”.

Astfel, prin Decizia 19/2011, ICCJ a statuat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2, lit.e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi ale asigurarii sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1, lit.a din legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut, si pentru acestea s-a platit contributie de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

La pronuntarea solutiei, Inalta Curtea de Casatie si Justitie a avut in vedere printre altele si Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, care nu a exclus "de plano" posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de OUG 4/2005, ci a prevazut ca aplicativitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de instanta, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul al contributiilor de asigura ri sociale.

 In opinia Curtii Constitutionale, problema daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor si daca s-a incasat sau nu contributie de asigurari sociale de stat, pentru veniturile excluse de la pontajul anual, constituie o problemă de fapt si de aplicare a legii a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.

In concluzie, neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigura ri sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii 19/2000, OUG 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inla tura rii inechita tilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul Legii 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.

 Astfel, în conditiile în care se constata de instanta investita cu cereri de recalculare a pensiilor, ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributie de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributie de asigurari sociale platite de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca aceasta contributie sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie. In conformitate cu dispozitiile art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila, deciziile pronuntate de Inalta Curtea de Casatie si Justitie in interesul legii, sunt obligatorii.

De asemenea, prin Decizia 19/2012, ICCJ a statuat ca ,,În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Or, potrivit principiului contributivităţii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivităţii impune luarea în calcul a sporurilor şi veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverinţă, conform legislaţiei în vigoare, şi  s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În aceste condiţii, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunţată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005.

În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenţa sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocaţia de urgenţă (pentru care contestatorul plătise contribuţia specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/ angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat.

Deşi aceste doua decizii rezolvă aspecte de interpretare a Legii 19/2000 şi OUG 4/2005, acte normative abrogate în prezent, argumentele juridice referitoare la aplicarea „principiului contributivităţii” în sistemul asigurărilor sociale de stat sunt pe deplin valabile şi în contextul legislativ actual.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi Normele Metodologice de aplicare, adoptate prin HG nr.257 din 20 martie 2011 reiau o parte din vechile reglementări (Legea 19/2000 şi OUG 4/2005) ridicând şi statuând la nivel de principiu, contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de stat calculată inclusiv în raport de veniturile suplimentare obţinute din munca în acord şi incluse în salariul de bază brut (art.164 alin.3 din Legea 19/2000 reluat în art.165 alin.2 din Legea 263/2010 şi anexa 6 din OUG 4/2005 reluat în art.127 Anexa 15 din HG 257/2011).

In speta, Tribunalul constata ca, prin adeverinta ./28.01.2019, fostul angajator – SC  ICMET a certificat faptul ca salariatul a realizat venituri in acord global, conform tabelului anexă, aceasta forma de retribuire avand caracter permanent si reprezentand forma de retribuire in societate, constituind baza de calcul a pensiei, conform art. 23 alin.1 pct a din Legea 19/2000.

 In adeverinta ./28.01.2019 se mentioneaza ca pentru perioadele lucrate unitatea a virat CAS şi pensie suplimentară, conform legislaţiei în vigoare, ceea ce face să fie îndeplinită condiţia pentru valorificarea acestor sume.

Anexat acestei adeverinte, a fost atasat tabel care precizeaza cuantumul sumelor realizate in acord global in perioada.

Instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 2 lit.c din Legea 263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Acest principiu de baza, este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, art. 96 alin. 1 si 2 din Legea 263/2010 statuand ca, "(1) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigura ri sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica."

Potrivit art. 12 si urmatoarele si art. 40 si urmatoarele din Legea 57/1974 a retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii, plata in acord, cat si depasirea planului pe sectie sunt, fie forme de salarizare, fie criterii in functie de care se stabileste retributia tarifara majorata.

Aşadar, retribuirea în acord global a fost o formă de salarizare, iar salariul se ia în calcul la stabilirea pensei, deci salariul plătit sub această formă – acord global, trebuie luat în calcul la stabilirea pensiei

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea 3/1977, act normativ in vigoare de la 01.07.1977 până la 01.04.2001, cand a fost abrogata si inlocuita de Legea nr. 19/2000, asadar, in vigoare in perioada la care se refera adeverinta nr. 2201/28.01.2019 eliberata de ICMET CRAIOVA, fondurile necesare platii pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc angajatorii si din sumele alocate de la bugetul de stat.

Contributia individuala de asigurari sociale a fost reglementata prin Decretul nr. 389/1972, care in art. 1 a prevazut obligativitatea pentru angajator de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.

Textul de lege instituie obligatia varsarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei asupra castigului brut realizat de angajat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri.

Distinct de aceasta, art. 2 din Decretul nr. 389/1972 enumera drepturile banesti pentru care nu se datoreaza contributia pentru asigurarile sociale de stat, iar intre ele nu se regasesc drepturile ce fac obiectul prezentei judecati, adica formele de retribuire in acord global.

Reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000 (in prezent, abrogata) si prin Legea nr. 263/2010 este construita in jurul principiului contributivitatii, potrivit caruia orice element salarial efectiv încasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (în functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigura ri sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

Ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri (de altfel in adeverintele eliberate se mentioneaza in mod clar faptul ca la societatea emitenta s-a utilizat permanent forma de retribuire in acord global), ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.

Asadar, prin raportare la înscrisurile prezentate de contestator, instanţa constată că toate sumele încasate de aceasta, în calitatea sa de salariat al  ICMET Craiova, au inclus şi sume în acord, reprezentând venituri conform Legii 57/1974, pentru care s-au achitat cotele CAS prevăzute de dispoziţiile art.1 din Decretul 389/1972.

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj trebuia să ia în considerare adeverinţa eliberată de fostul angajator, care, asumându-şi răspunderea, a confirmat faptul că a plătit lunar cotele de contribuţie de asigurări sociale şi contribuţia la pensia suplimentară în funcţie de veniturile suplimentare realizate de contestatoare, pe perioadele menţionate în adeverinţe.

Concluzionând, se impune anularea deciziei de pensiei nr. ./20.03.2019 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi a Hotărârii  nr. ./08.07.2019 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii şi obligarea intimatei Casa Judeţeană de Pensii Dolj să emită o nouă decizie de pensie cu valorificarea sumelor realizate în acord global dovedite cu adeverinţei nr./28.01.2019 emisă de ICMET.

Referitor la celelalte sporuri atestate în adeverinţa nr../28.01.2019 emisă de ICMET instanţa constată că intimata a procedat în mod corect:

Astfel, sporul de vechime a fost valorificat în cuantumul menţionat în adeverinţă, începând cu 01.04.1992,  conform art. 165  alin. 3 din legea 263/2010 şi se regăseşte în desfăşurătorul datelor privind activitatea aferent deciziei de pensie contestată, la rubrica spor vechime - sumă.

Sporul de toxicitate a fost valorificat şi se regăseşte în desfăşurătorul datelor privind activitatea aferent deciziei de pensie contestată, la rubrica alte sporuri.

Sporul pentru muncă grea a fost valorificat şi se regăseşte în desfăşurătorul datelor privind activitatea aferent deciziei de pensie contestată, la rubrica alte sporuri.

Sporul pentru orele de noapte a fost valorificat şi se regăseşte în desfăşurătorul datelor privind activitatea aferent deciziei de pensie contestată, la rubrica alte sporuri

 În schimb sumele plătite cu titlu de ore suplimentare şi  premii nu pot fi valorificate deoarece acestea nu au avut caracter permanent, nu intră nici în categoria de salariu, nici în categoria de  sporuri cu caracter permanent şi din aceste considerente sunt expres  excluse de legea 263/2010 de la valorificare, respectiv anexa 15 la normele de aplicare a legii 263/2010 punctul VI "menţiune" – "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: - premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; formele de retribuire pentru "ore suplimentare" .

Referitor la adeverinţa nr. ./05.02.2019 emisă de  ICMET care atestă grupa  a II a de muncă pentru perioada 24.01.1978 - 31.12.1989, instanţa va respinge contestaţia ca neîntemeiată deoarece adeverinţa nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 126 din normele de aplicare a legii 263/2010 şi modelul din anexa 14 la acestea, în sensul că nu menţionează care a fost actul administrativ emis de unitate conform Ordinului 50/1990, prin care s-a făcut nominalizarea în grupă.

Din actele depuse la dosar rezultă că fostul angajator a urmat procedura de încadrare a locurilor de muncă şi a persoanelor în grupă, a adoptat Hotărârea Consiliului de Administraţie din 30.06.1994 prin care a aprobat încadrarea în grupa a II a de muncă a unui număr de 56 salariaţi din cadrul institutului, având în vedere condiţiile concrete specifice locurilor de muncă ocupate de aceştia, fiind întocmită o listă cu cele 56 de persoane- acte depuse la  filele 112 -113 dosar. Între cei 56 de salariaţi nu se regăseşte contestatorul, de unde rezultă că nu a fost încadrat de unitate în grupă.

La solicitarea instanţei fostul angajator emitent al adeverinţei nr. ./05.02.2019 a precizat că la emiterea adeverinţei nu a avut în vedere actele de încadrare în grupă a a II a de muncă întocmite conform Ordinului 50/1990, ci o altă adeverinţă ./18.03.1997. Ori adeverinţele de grupă se eliberează pe baza documentelor verificabile aflate în arhiva unităţii, nu pe baza altor adeverinţe care la rândul lor sunt necorespunzătoare.

Având în vedere că nu se face dovada  că a fost încadrat în grupa a II a de muncă de către unitate şi faptul că adeverinţa /05.02.2019 nu îndeplineşte nici condiţiile de formă, în mod corect intimata CJP Dolj nu a valorificat menţiunile din aceasta referitoare la grupa a II a de muncă.

Domenii speta

Spete similare