Recurs. Cererea formulată în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, pentru aplicarea unei amenzi conducătorului comunei, se judecă în contradictoriu cu persoana fizică ce a deținut/deține această calitate

DREPT ADMINISTRATIV

Recurs. Cererea formulată în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, pentru aplicarea unei amenzi conducătorului comunei, se judecă în contradictoriu cu persoana fizică ce a deținut/deține această calitate

- art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004

- art. 160 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă

În termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, instanța de executare, la cererea creditorului, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă.

În speță, deși reclamantul a formulat acțiunea prin care a solicitat aplicarea unei amenzi numitului (...), conducătorul comunei, în baza art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanța a soluționat cauza fără a dispune citarea acestuia în calitate de pârât și a aplicat primarului (...) o amendă de 460 lei/zi de întârziere, fără ca acesta să aibă cunoștință de proces.

În aceste condiții judecata în fața instanței de fond s-a făcut în lipsa unei persoane care ar fi trebuit să fie parte în dosar și care nu a fost legal citată. Or, instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 34 din 21 ianuarie 2022

Prin Sentința nr. (...) din 31.08.2021, Tribunalul (...) a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul creditor (Rc), în contradictoriu cu pârâtul debitor Unitatea Administrativ Teritorială comuna (Pd), prin primar.

A aplicat primarului (Pr) conducătorul Unității Administrativ Teritoriale comuna (Pd), o amendă de 460 de lei/zi (reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie) pe zi de întârziere în executarea Sentinței civile nr. (...)/CA din 16.02.2021, pronunțată în dosarul nr. (...)/CA/2020 al Tribunalului (...), amendă care se face venit la bugetul de stat și care se stabilește începând cu data de 26.07.2021 și până la executarea sentinței menționate.

A acordat reclamantului creditor (Rc) penalități de 100 lei potrivit art. 906 alin. (2) Cod procedură civilă, pe fiecare zi de întârziere în executarea Sentinței civile nr. (...)/CA din 16.02.2021, pronunțată în dosarul nr. (...)/CA/2020 al Tribunalului (...), începând cu data de 26.07.2021 și până la executarea hotărârii, penalități ce se vor achita de pârâtul debitor Unitatea Administrativ Teritorială comuna (Pd), prin reprezentant - primar (Pr).

A obligat pârâtul debitor Unitatea Administrativ Teritorială comuna (Pd), prin reprezentant - primar (Pr), să plătească reclamantului creditor (Rc) suma de 2380 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că, reclamantul a formulat pretențiile ca efect al faptului că primarul (Pr) conducătorul Unității Administrativ Teritoriale comuna (Pd) este vinovat de neexecutarea de bună voie a Sentinței civile nr. (...)/CA din 16.02.2021, pronunțată în dosarul nr. (...)/CA/2020 al Tribunalului (...), întrucât prin dispozitivul respectivei hotărâri judecătorești acesta avea obligația de a-i comunica actul administrativ prin care s-a dispus revocarea autorizației de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020 – motivat și de faptul că respectiva sentință a devenit definitivă la data de 25.06.2021 potrivit Deciziei civile nr. (...)/CA/2021-R din 25.06.2021, și astfel ea trebuia să fie executată de bună voie într-un termen de 30 de zile care a început să curgă de pe data de 26.06.2021 și care s-a împlinit la data de 26.07.2021.

Pe de altă parte, instanța a reținut că în cadrul hotărârilor judecătorești menționate în alineatul precedent s-a analizat aspectul legat de faptul că actul administrativ nr. (...)/25.06.2020 nu a putut fi reținut ca un act prin care s-a dispus revocarea autorizației de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020 ci doar de informare a reclamantului cu privire la revocarea autorizației de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020.

Față de acest context, reluarea de către pârât a procedurii de comunicare a actului administrativ nr. (...)/25.06.2020 către reclamant demonstrată prin adresa nr. (...) din 31.03.2021 nu poate releva sub nici o formă executarea Sentinței civile nr. (...)/CA din 16.02.2021, soluția de recurs evocând clar lipsa de calitate a actului administrativ nr. (...)/25.06.2020 în ce privește revocarea autorizației de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020 acesta din urmă având doar calitatea unui act de informare – ori aspectele respective dezlegate de Curtea de apel (...) nu mai pot fi reluate în speța de față sub o interpretare diferită deoarece ele au intrat în puterea lucrului judecat în mod definitiv așa cum prevăd în contextul dat prevederile art. 431 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, instanța nu a putut reține ca suficientă afirmația pârâtului legat de faptul că autorizația de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020 nu ar fi intrat în circuitul civil în raport de răspunsul primit de el de la SDEE Transilvania Nord Sucursala (...) a comunicat faptul că în evidențele dumnealor nu există nicio cerere de racordare depusă de dl. (Rc), domiciliat în (...) pentru locul de consum situat la aceeași adresă potrivit adresei nr. (...) din 31.07.2020 și înregistrată la Primăria (Pd) cu nr. (...) din 12.08.2020 (fila 26 de la dosar) și astfel se putea dispune revocarea acesteia – deoarece adresa SDEE Transilvania Nord Sucursala (...) este ulterioară și nu anterioară actului administrativ nr. (...)/25.06.2020 – iar pe de altă parte reclamantul ar fi putut introduce în circuitul civil autorizația de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020 și prin contractarea unei societăți de profil care intermediază montajul și obținerea de avize în vederea punerii în funcțiune a unei instalații electrice la o locuință personală fără a fi limitat așadar reclamantul de societatea electrică de furnizare a curentului electric în punerea autorizației de branșare în circuitul civil.

Astfel, tribunalul a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, instanța a considerat că prezenta acțiune are caracter admisibil întrucât din considerentele mai sus arătate de fapt și de drept a reieșit în mod vădit culpa pârâtului de a asigura executarea Sentinței civile nr. (...)/CA din 16.02.2021, pronunțată în dosarul nr. (...)/CA/2020 al Tribunalului (...) așa cum aceasta trebuia să fie dusă la îndeplinire potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 în termenul de 30 de zile prevăzut de legiuitor de la rămânerea ei definitivă, actele probante prin care pârâtul a încercat să demonstreze executarea ca îndeplinită fiind inapte în a demonstra acest demers legal datorită faptului că recomunicarea unei adrese de informare nu poate fi asumată actului administrativ de revocare a autorizației de branșare cu nr. (...) din 26.03.2020.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Unitatea Administrativ Teritorială comuna (Pd), solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, și în rejudecare, respingerea acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, recurenta a arătat că instanța de fond a făcut o analiză superficială a actelor dosarului, lăsând fără eficiență juridică aspecte esențiale ale cauzei, rezultate din probele administrate în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, contrar susținerilor reclamantului și deopotrivă celor reținute în considerentele sentinței, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme nu este vorba nici de atitudine culpabilă, nici de rea credința UAT (Pd) în îndeplinirea atribuțiilor stabilite în Sentința nr. (...)/CA din 16.02.2021 astfel cum se poate observa din înscrisurile aflate la dosar, intimatului comunicându-i-se prin adresa nr. (...)/25.06.2020 faptul ca i-a fost revocată autorizația de branșare, acest document fiind actul de revocare.

Dacă este să se discute despre o rea credință în exercitarea drepturilor conferite de lege aceasta se regăsește chiar în atitudinea reclamantului intimat care cu buna știință a indus în eroare instituția, declarând în fals anul edificării construcției proprietate personală spre a-i servi unor scopuri și interese personale, toate acestea reieșind din întregul dosar al cauzei.

În drept, recurenta a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimatul (Rc) a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, arată intimatul că, în ciuda faptului că atât instanța de fond, cât și cea de recurs, din procesul soluționat prin hotărârea ce constituie titlu executoriu în speță, au explicat în considerentele hotărârii lor că adresa cu care intimatul-reclamant a fost informat despre revocarea autorizației nu ține loc de act de revocare, recurenta s-a încăpățânat să reitereze aceeași apărare și în fața instanței de fond din cauza de față.

În loc să comunice intimatului-reclamant actul de revocare, act care trebuia să indice temeiurile de fapt și de drept care pot justifica dispoziția de revocare a autorizației spre a-i da posibilitatea intimatului-reclamant să supună aceste temeiuri cenzurii instanței, recurenta reiterează aceleiași apărări respinse anterior de instanțe și în fața instanței de recurs.

Evident că, în aceste condiții, recurenta este culpabilă de neexecutarea voluntară a unei obligații stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, neexecutare ce deschide calea executării silite pentru intimatul-reclamant îndreptățit să obțină satisfacția realizării obligației al cărei creditor este și care s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Fiind vorba în speță de o obligație intuitu personae ea poate fi executată silit doar indirect, prin plata unei amenzi și a penalităților de întârziere în executare, cum corect a stabilit instanța de fond.

În drept, intimatul nu și-a motivat în mod expres susținerile.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și a celor puse în discuția părților din oficiu, Curtea a reținut următoarele:

Prin Sentința nr. (...)/CA/16.02.2021 pronunțată de Tribunalul (...) în dosarul nr. (...)/2020, rămasă definitivă prin respingerea recursului, s-a dispus obligarea UAT Comuna (Pd), prin primar (Pr), să comunice reclamantului (Rc) actul administrativ de revocare a autorizației de branșare la curentul electric cu nr. (...)/26.03.2020.

Reclamantul a solicitat instanței, în prezenta cauză, aplicarea conducătorului UAT Comuna (Pd), (Pr), o amendă de 460 de lei/zi de întârziere pentru neexecutarea sentinței de mai sus, începând cu data de 26.07.2021 până la executarea hotărârii judecătorești, precum și acordarea de penalități în limitele prevăzute de art. 906 alin. 2 Cod procedură civilă.

Temeiul legal al acestei acțiuni îl constituie art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, referitoare la executarea silită a obligațiilor stabilite prin hotărâre de către instanța de contencios administrativ.

Astfel, potrivit acestui text, la cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă.

Curtea a constatat însă că în mod greșit a soluționat instanța de fond acțiunea fără a fi citate în cauză toate părțile, potrivit textului normativ invocat, respectiv numitul (Pr), în calitate de conducător al UAT Comuna (Pd) – autoritatea publică obligată prin hotărârea judecătorească a comunica reclamantului actul de revocare a autorizației de branșare.

Astfel, instanța de control judiciar a constatat că deși reclamantul a formulat acțiunea prin care a solicitat aplicarea unei amenzi numitului (Pr), conducătorul Comunei (Pd), în baza art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanța a soluționat cauza fără a dispune citarea acestuia în calitate de pârât, a aplicat primarului (Pr) o amendă de 460 lei/zi de întârziere, fără ca acesta să aibă cunoștință de proces.

Chiar dacă reclamantul nu a indicat expres în partea introductivă a cererii formulate că dorește a fi chemat în judecată și pârâtul (Pr), instanța era datoare a lămuri cadrul procesual, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată.

Curtea a constatat că în aceste condiții judecata în fața instanței de fond s-a făcut în lipsa unei persoane care ar fi trebuit să fie parte în dosar și care nu a fost legal citată. Or, instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

Conform art. 160 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, neregularitatea privind procedura de citare poate fi invocată și din oficiu, iar dacă ea s-a produs la ultimul termen de judecată, poate fi invocată de către instanță în recurs, ca motiv de ordine publică.

Apreciind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, și constatând că judecata s-a făcut în lipsa părții pârâte (Pr), care nu a fost citat nici la administrarea probelor și nici la dezbaterea fondului, în temeiul art. 498 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar a admis recursul și a casat sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul (...).

Găsind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, nu s-a mai impus examinarea temeiniciei motivului de casare invocat de recurent întemeiat pe art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecare.

(Decizie redactată și rezumată de judecător Claudia Carmen ORBAN)

Domenii speta

Spete similare