Contestaţie la executare - zile compensatorii – Legea 169/2017

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

La data de 30.06.2020 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. ..../215/2020, cererea formulată de contestatorul CVC, prin care a solicitat deducerea zilelor conform art. 55ind. 1 din Legea nr. 169/2017 pentru perioada 17.11.2012-16.05.2016 când a executat pedeapsa cu închisoarea în condiții inumane.

S-a depus la dosarul cauzei adresa nr. N52713/PCDJ/10.07.2020 emisă de Penitenciarul Craiova, copia cazierului judiciar actualizat la data de 07.07.2020.

Asistenţa juridică obligatorie a fost asigurată potrivit delegaţiei nr. ../2020 (fila 13 di).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Din adresa nr. N52713/PCDJ/10.07.2020 emisă de Penitenciarul Craiova (fila 23) rezultă că persoana privată de libertate CVC se află deținut în Penitenciarul Craiova în baza mandatului de arestare preventivă nr. .../21.01.2020 emis de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ..../215/2020 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzut de art. 229 Cod penal.

Prin sentința penală nr. ..../07.07.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr. ....../318/2019, nedefinitivă, contestatorul CVC a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Prin sentința penală nr. ..../22.07.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ....../215/2020, nedefinitivă, contestatorul CVC a fost condamnat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie – 5 acte materiale (fapte săvârşite la data de 20.12.2019, 21.12.2019, 23.12.2019 și 30.12.2019).

În drept,

În conformitate cu  art. 598 C.proc.pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c)când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Conform art. 55ind. 1 din Legea nr. 169/2017, legea de modificare a Legii nr. 254/2013 Compensarea în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare

(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

(2) În sensul prezentului articol, se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene.

(2) În sensul prezentului articol, se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene.

(3) În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaţiile următoare:

a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză;

b) lipsa accesului la activităţi în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă;

f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reţinere şi arestare preventivă în condiţii necorespunzătoare.

(7) Beneficiul aplicării dispoziţiilor alin. (1) nu poate fi revocat.

În ceea ce priveşte procedura calculării părţii din durata pedepsei considerată ca executată în compensarea condiţiilor necorespunzătoare, aceasta a fost concepută ca fiind una din oficiu.

Criteriile avute în vedere la acordarea zilelor compensatorii sunt următoarele :

a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză;

b) lipsa accesului la activităţi în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă;

f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

Prin urmare, legiuitorul a avut în vedere o serie de condiţii care alături de lipsa spaţiului din penitennciare conduc la încălcarea art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În hotărârea Rezmiveş şi alţii contra României din 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în paragraful 125 următoarele :

Curtea îndeamnă statul român să instituie o cale de atac compensatorie specifică, în măsură să permită obținerea unei despăgubiri corespunzătoare pentru orice încălcare a Convenției care a avut loc deja ca urmare a spațiului vital insuficient și/sau a condițiilor materiale precare. În acest context, Curtea ia notă cu interes de inițiativa legislativă privind reducerea pedepsei (supra, pct. 41), care poate constitui o reparație corespunzătoare în cazul relelor condiții materiale de detenție cu condiția, pe de o parte, ca aceasta să fie în mod explicit acordată pentru a repara încălcarea art. 3 din Convenție și, pe de altă parte, ca impactul acesteia asupra cuantumului pedepsei persoanei în cauză să fie măsurabil [Stella și alții împotriva Italiei (dec.), nr. 49169/09 și altele, pct. 59-60, 16 septembrie 2014]. În cele din urmă, Curtea constată că o cale de atac compensatorie tocmai a fost pusă în aplicare de autoritățile ungare, în urma pronunțării hotărârii Varga și alții (citată anterior).

Paragraful 41. În perioada 3-13 noiembrie 2016, Ministerul Justiției a organizat o dezbatere publică privind proiectul de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Acest proiect de lege are drept obiectiv stabilirea unei măsuri compensatorii care le permite persoanelor condamnate aflate în condiții de supraaglomerare cronică reducerea pedepsei cu 3 zile pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător. La 23 noiembrie 2016, Guvernul României a adoptat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 254/2013. Proiectul va fi examinat de Parlament.

Forma finală promulgată de Preşedintele României a stabilit acordarea unui număr de 6 zile pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător, beneficiu acordat din oficiu, fără a se putea stabili o variantă alternativă pentru deţinuţi în optarea formei de reparaţie pentru condiţiile necorespunzătoare de detenţie, zile compensatorii sau compensare pecuniară.

Potrivit Deciziei nr. 7/2018 a ICCJ Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în interpretarea dispoziţiilor art. 55/1 din Legea nr. 254/2013:

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 551 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, introduse prin Legea nr. 169/2017, dispoziţii care reglementează "compensarea în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare", la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

În cuprinsul dispoziţiilor art. 551 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013, legiuitorul nu distinge, în acordarea măsurii compensatorii, între persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 și persoanele liberate condiţionat şi nu limitează aplicarea dispoziţiilor art. 551 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013 la persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a legii menţionate.

În consecinţă, în absenţa unui temei legal, persoanele liberate condiţionat anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 nu pot fi excluse din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 551 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013, în ipoteza în care sunt incidente dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Codul penal privitoare la revocarea liberării condiţionate.

Totodată, evoluţia procesului legislativ care a condus la adoptarea Legii nr. 169/2017 relevă, cu claritate, voinţa legiuitorului de a nu limita aplicarea dispoziţiilor art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013 la persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 şi de a nu limita acordarea măsurii compensatorii la instituţia liberării condiţionate, aplicabilă ulterior intrării în vigoare a legii menţionate.

Aşadar, excluderea persoanelor liberate condiţionat anterior, din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 551 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013, atunci când devin incidente dispoziţiile în materia revocării liberării condiţionate, ar contraveni voinţei legiuitorului, care rezultă din evoluţia procesului legislativ.

Ca atare, aplicând dispoziţiile art. 551 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013, instanţa de judecată trebuie să recalculeze "partea efectiv executată" din durata pedepsei închisorii, considerând executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare începând cu 24 iulie 2012.

Pe baza recalculării, instanţa de judecată determină partea considerată ca executată prin acordarea măsurii compensatorii şi reduce în mod corespunzător durata restului rămas neexecutat din pedeapsa închisorii."

Având în vedere cele expuse, instanța reține că pentru a putea beneficia de deducerea zilelor executate în condiții necorespunzătoare astfel cum prevede Legea nr. 169/2017, contestatorul trebuie să se afle în executarea unei pedepse privative de libertate, sub puterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii. Or, în cauza dedusă judecății contestatorul este arestat preventiv într-o cauză ce nu a fost soluționată în mod definitiv, respectiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. ../21.01.2020 emis de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ../215/2020 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzut de art. 229 Cod penal.

Într-adevăr, potrivit legii la calculul zilelor compensatorii se are în vedere și ipoteza în care contestatorul a fost arestat preventiv și a executat măsura preventivă în condiții necorespunzătoare însă pentru a beneficia de deducerea acestor zile, în acord și cu dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. d C.p.p, instanța trebuie să se raporteze la un mandat de executare a pedepsei închisorii și nu independent de existența acestuia.

În consecință, în baza art. 598 Cod procedură penală rap. la Legea nr. 169/2017 va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de CVC, arestat preventiv în Penitenciarul Craiova.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.p.p cheltuielile de 313 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, rămân în sarcina statului (delegația nr. .../2020).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 598 Cod procedură penală rap. la Legea nr. 169/2017 respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de CVC, născut la data de ...., arestat preventiv în Penitenciarul Craiova.

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.p.p cheltuielile de 313 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, rămân în sarcina statului (delegația nr. .../2020).

Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2020.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare