Declaraţii contradictorii ale inculpaţilor. In dubio pro reo.

Declaraţii contradictorii ale inculpaţilor. In dubio pro reo

Probe, dovezi

Sentinţa  penală nr. 51/16 martie 2011

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din 9 iulie 2010, inculpaţii minori P. S. V., fiul lui P. şi A., născut la data de xx.xx.xxxx în municipiul Botoşani, judeţul Botoşani, domiciliat în satul şi comuna Ibăneşti, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx şi P. S. L., fiul lui G. şi E., născut la xx.xx.xxxx în municipiul Botoşani, domiciliat în satul şi comuna Ibăneşti, judeţul Botoşani, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal (victimă Z. S.) şi lovire sau alte violenţe prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal (parte vătămată S. V.), toate cu aplicarea art. 33 lit.a şi 34 Cod penal, constând în aceea că în seara de 28 mai 2010, în jurul orelor 23,00, au pătruns în casa lui Z. S. de 85 de ani din satul şi comuna Ibăneşti, judeţul Botoşani, pe care l-au lovit cu un par, cu pumnii şi picioarele şi i-au sustras suma de 420 lei, victima decedând în urma loviturilor. În aceleaşi împrejurări, cei doi inculpaţi au lovit-o cu mijloace contondente pe S. V., cauzându-i leziuni vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Pentru a dispune astfel, procurorul a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În ziua de 28 mai 2010, în jurul prânzului, Z. S. l-a rugat pe inculpatul P. S. V. să-i taie nişte lemne, lucru pe care acesta la făcut, primind suma de 100 lei, într-o bancnotă. Cu acel prilej, inculpatul a văzut că Z. S. avea asupra sa mai mulţi bani, pe care îi ţinea legaţi într-o batistă, aceasta fiind pusă în buzunarul interior al unei haine.

În primăvara anului 2010, inculpatul P. S. L.a lucrat, împreună cu martora A. M., la locuinţa lui Z. S., căruia i-a confecţionat o sobă, primind de la acesta câte 15 lei fiecare, spunându-le că o să-i mai cheme pentru a-i tăia lemne, lucru pe care aceştia l-au făcut.

În jurul sărbătorilor de Paşte, P. D.a tăiat lemne cu drujba  la Z. S., fiind plătit cu suma de 50 lei, iar martora A. M. împreună cu inculpatul P. S. V. au despicat lemne cu toporul şi au primit fiecare câte 50 lei.

În luna aprilie 2010, inculpatul P. S. L.a reparat soba pe care a construit-o împreună cu martora A. M., la locuinţa lui Z. S..

Atât inculpatul P. S. V., cât şi inculpatul P. S. L.îl cunoşteau foarte bine pe Z. S., pe concubina acestuia S. V., precum şi locuinţa cu anexele.

În după-amiaza zilei de 28 mai 2010, după ce a tăiat lemne la locuinţa lui Z. S., inculpatul P. S. V. a mers la adunat fâneaţă, fiind ajutat de către inculpatul P. S. L..

Cu acest prilej, inculpatul P. S. V. i-a spus inculpatului P. S. L.că, în acea zi, i-a tăiat lemne lui Z. S. şi a văzut că acesta are asupra sa o importantă sumă de bani, pe care o ţinea ascunsă într-o batistă legată şi pusă într-un buzunar interior al hainei, cei doi stabilind ca în timpul nopţii să se deplaseze la locuinţa lui Z. S., căruia să-i sustragă banii pe care-i avea asupra sa.

Inculpatul P. S. L.a mai lucrat în după-amiaza alei zile la martorul P. I., iar în jurul orei 2100, cei doi inculpaţi s-au întâlnit şi s-au deplasat în apropierea locuinţei lui Z. S., aşteptând ca să se întunece.

Până în jurul orei 2300, inculpaţii au consumat o sticlă de 2 l bere, iar după aceea s-au deplasat la locuinţa lui Z. S., unde au constatat că uşa de acces în hol era blocată cu un par.

Printr-un ochi de sticlă stricat a uşii de acces, inculpatul P. S. V. a introdus mâna şi a îndepărtat parul, care sprijinea uşa, după care cei doi inculpaţi u intrat în holul locuinţei.

Inculpatul P. S. V. a desfăcut siguranţele de la tabloul electric, întrerupând curentul electric, după care cei doi inculpaţi au intrat în camera în care dormea Z. S. şi au început să-l caute prin buzunare, pentru a găsi batista în care se aflau banii.

În acest timp, Z. S. s-a trezit. Inculpatul P. S. L.a luat din hol un par, iar inculpatul P. S. V. un băţ şi amândoi au lovit partea vătămată peste cap, membre şi corp, până când aceasta a căzut la pământ.

La un moment dat, parul s-a rupt, iar inculpaţii au lovit victima cu bucăţile rămase de par, după care au călcat-o în picioare.

Inculpatul P. S. V. a reuşit să sustragă părţii vătămate de la buzunarul interior al hainei batista în care se aflau mai multe bancnote, după care cei doi inculpaţi s-au deplasat în holul locuinţei, au desfăcut batista, încercând să afle ce sumă de bani se afla în aceasta.

În aceste împrejurări, inculpaţii au scăpat bancnotele în holul locuinţei în care se aflau mai multe obiecte de uz casnic. Întrucât, cei doi inculpaţi nu reuşeau să găsească bancnotele, inculpatul P. S. V. a montat siguranţele în tabloul electric.

În momentul în care s-a aprins lumina, s-a trezit partea vătămată S. V., aceasta din urmă dormind într-o altă cameră.

Inculpatul P. S. L.a luat un par, la capătul căruia se afla o balama metalică, iar inculpatul P. S. V. un băţ şi au lovit-o pe S. V. peste cap, în zona urechii stângi şi în zona ochiului stâng, după care cei doi inculpaţi au reuşit să adune banii sustraşi şi au părăsit locuinţa victimelor, după ce au demontat siguranţele din tabloul electric.

Din cercetările efectuate, rezultă că Z. S. avea asupra sa suma de 420 lei, compusă dintr-o bancnotă a 200 lei, două bancnote a câte 100 lei şi 2 bancnote a câte 10 lei.

În jurul orelor 2400, în timp ce inculpatul P. S. L.se afla la poartă, inculpatul P. S. V. a intrat în curtea locuinţei martorului P. F., proprietarul unui autoturism marca XX, cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX.

Inculpatul l-a rugat pe martor să-l transporte în mun. Dorohoi, jud. Botoşani, dar acesta a refuzat ştiind că acesta a comis mai multe furturi şi are un comportament necorespunzător.

Martorul declară: „m-am gândit că P. S. V. a făcut o prostie” şi „chiar m-am gândit să nu fi venit la mine la furat, întrucât intrase deja în curte”.

Cu ajutorul unui autoturism de ocazie, inculpatul P. S. V. s-a deplasat în mun. Dorohoi, jud. Botoşani, în timp ce inculpatul P. S. L.a mers la locuinţa părinţilor săi unde s-a culcat.

Inculpatul P. S. V. s-a deplasat la localul „Aristocrat” din mun. Dorohoi, jud. Botoşani,  unde a jucat pocker mecanic, câştigând suma de 50 lei.

În jurul orelor 0200 – 0230, inculpatul P. S. V. a luat un autoturism de ocazie, tip taxi, marca XX, de culoare albastră, cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX, proprietatea martorului B. S. – C. – zis „S.”, aflat parcat la blocul Turn din mun. Dorohoi, jud. Botoşani şi s-a deplasat în loc. Ibăneşti. Autoturismul a fost condus de martorul B. S. C., care a primit pentru cursa efectuată suma de 40 lei.

La coborâre, inculpatul P. S. V. a solicitat de la martorul B. S. C. o carte de vizită.

În ziua de 29 mai 2010, cei doi inculpaţi au făcut treburi în gospodăriile părinţilor, iar în jurul orelor 2100 s-au întâlnit în localitatea Ibăneşti şi, după ce l-au apelat cu telefonul mobil pe martorul B. S. C., s-au deplasat cu acesta în mun. Dorohoi, jud. Botoşani. Martorul a solicitat pentru cursa efectuată suma de 40 lei. Inculpatul P. S. V. i-a dat martorului o bancnotă de 100 lei, dar acesta nu a avut de unde să-i dea rest, motiv pentru care le-a solicitat inculpaţilor să schimbe bancnota şi să-i dea bani potriviţi.

În mun. Dorohoi, cei doi inculpaţi s-au deplasat la discoteca „S. S.”, cu autoturismul marca XY, culoare galben – roşu, cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX, condus de către martorul P. V. D.– poreclit „G.”, unde au jucat biliard şi au consumat bere. Pentru cursa efectuată martorul P. V. D.a pretins şi a primit de la inculpatul P. S. V., suma de 5 lei, schimbându-i acestuia o bancnotă de 100 lei.

În jurul orelor 2400, cei doi inculpaţi i-au solicitat martorului P. V. D. să-i transporte de la discoteca „S. S.” la barul „C.”, martorul primind pentru cursa efectuată suma de 5 lei.

În timp ce inculpaţii au servit câte o piza la barul „C.”, martorul P. V. D. a efectuat o cursă în mun.  Botoşani, iar la întoarcere i-a preluat pe cei doi inculpaţi la solicitarea acestora, transportându-i în loc. Ibăneşti, jud. Botoşani. Iniţial, inculpaţii i-au solicitat martorului să-i ducă în loc. Lozna, jud. Botoşani la o discotecă, dar pe traseu aceştia s-au răzgândit, solicitând să fie transportaţi în loc. Ibăneşti.

Pe drum, martorul P. V. D.a discutat cu martorul B. S.C., întrebându-l pe acesta din urmă câţi bani le-a pretins inculpaţilor pentru cursa efectuată de la Ibăneşti la Dorohoi, acesta spunând că a încasat suma de 40 lei.

În loc. Ibăneşti, jud. Botoşani, martorul a pretins suma de 38 lei, schimbându-i inculpatului P. S. V. o bancnotă de 200 lei.

Atât martorul B. S.C., cât şi martorul P. V. D. declară că, în momentul în care au văzut fotografiile inculpaţilor în ziarele locale şi-au dat seama că persoanele pe care le-au transportat în noaptea de 29/30 mai 2010, au fost inculpaţii P. S. V. şi P. S. L..

În ziua de 30 mai 2010, fiind zi de duminică, în jurul prânzului, inculpatul P. S. V. s-a deplasat împreună cu martorul P. C. A.cu un autobuz în mun. Dorohoi, jud. Botoşani, unde au cumpărat nişte cuţite pentru cositoare, iar în jurul orelor 1400, s-au reîntors la Ibăneşti, după care s-au deplasat împreună, în satul Dumbrăviţa unde era organizat un meci de fotbal între elevii din satele Ibăneşti şi Dumbrăviţa.

În după - amiaza aceleiaşi zile, inculpatul P. S. V. împreună cu martorii P. C. A.şi C. G., s-au deplasat cu autoturismul marca XZ, de culoare roşie, cu număr de înmatriculare străin şi având volan pe dreapta, condus de către martorul C. S. P., în mun. Dorohoi. Iniţial, aceştia s-au deplasat în zona Spitalului Municipal, întrucât P. S. V. intenţiona să cumpere o brăţară de la un magazin. În mun. Dorohoi, jud. Botoşani, inculpatul şi cei doi martori au stat puţin timp, fiind transportaţi de către martorul C. S. P. în loc. Dumbrăviţa. Acesta din urmă a efectuat o cursă în satul Pomârla unde era hram, iar seara l-a transportat din nou pe inculpatul P. S. V. împreună cu martorii P. C. A. şi C. G. în mun. Dorohoi, la discoteca „S. S.”.

Inculpatul a jucat biliard şi a consumat băuturi alcoolice, iar în noaptea de 30/31 mai 2010, s-a deplasat de la Dorohoi la Ibăneşti, cu autoturismul condus de către martorul C. S. P., acesta primind pentru cursa efectuată suma de 60 lei, bani pe care i-a primit de la inculpat.

În ziua de 30 mai 2010, în jurul prânzului, inculpatul P. S. L.s-a deplasat în loc. Dumbrăviţa, unde  a jucat un meci de fotbal, iar în jurul orelor 1600, s-a întâlnit cu inculpatul P. S. V., după care cei doi inculpaţi s-au despărţit.

Martora Ţ. L. locuieşte la marginea satului Ibăneşti, jud. Botoşani, în apropierea drumului care face legătura cu satul Dumbrăviţa, fiind vecină cu cea a lui Z. S..

Martora declară că, în ziua de 28 mai 2010, l-a văzut pe inculpatul P. S. V. la locuinţa lui Z. S., în timp ce acesta tăia lemne. În dimineaţa de sâmbătă 28 mai 2010, martora s-a întâlnit cu S. V., aceasta din urmă având răni sângerânde la faţă. Ţidulă Lucia a întrebat-o ce s-a întâmplat şi declară, că aceasta i-a răspuns că a fost bătută de „un tânăr frumos”.

Martora a îndrumat-o pe S. V. să meargă la organele de poliţie, dar aceasta a refuzat. Fiindu-i milă a luat-o la ea acasă, a spălat-o pe faţă, i-a dat să mănânce şi a culcat-o, găzduind-o în zilele de sâmbătă, duminică, luni şi marţi.

În aceste zile, Ţ. L. declară că nu l-a văzut pe Z. S.. A întrebat-o pe S. V. dacă ştie ceva despre concubinul său, dar aceasta i-a răspuns iniţial că nu cunoaşte nimic.

Discutând mai mult timp cu S. V., aceasta din urmă i-a relatat că atât ea cât şi concubinul său au fost bătuţi de către „băiatul cel frumos care i-a tăiat lemne”, fiind vorba de inculpatul P. S. V..

Cu ocazia cercetărilor la faţa locului  au fost identificate mai multe urme de substanţe brun – roşcate, pe diverse obiecte de îmbrăcăminte, uşile de acces şi pereţi,  precum şi pe nişte fragmente de lemn, provenite dintr-un par, care au fost ridicate în vederea valorificării.

Din Raportul de necropsie nr. 46/C/30.06.2010 al S.M.L. Botoşani, rezultă:

La  examenul extern au fost identificate multiple leziuni, sub formă de contuzii, plăgi şi escoriaţii, în zona frontală şi parietală suprasprâncenală, tumefacţii şi echimoze în „ochelari”, la nivelul buzelor „subclavicular drept”, precum şi la nivelul feţelor dorsale ale ambelor mâini şi a feţelor anterioare ale coapselor şi gambelor.

La examenul intern, au fost identificate infiltrate hemoragice în ţesuturile moi epicraniene, hematoame subcutanate în secţiunile părţilor moi ale antebraţelor, precum şi multiple fracturi costale (fractura coastei VI medial dr., fractura cartilajului condro – costal stâng,  fractura coastelor II, III, IV, V, VI şi VII în grilajul costal al hemitoracelui stâng). Cavităţile pleurale au conţinut lichid de culoare roşiatică, iar pulmonii au prezentat plăgi la nivelul lobilor superiori.

Moartea lui Z. S. a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic, ca urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părţi moi şi fracturi costale.

Leziunile s-au putut produce prin lovire cu mijloace şi obiecte contondente.

Din punct de vedere medico – legal nu pot fi făcute afirmaţii, cu certitudine, asupra caracteristicilor corpurilor contondente folosite, care ar putea fi obiecte alungite.

Loviturile au fost aplicate din faţa victimei.

În momentul decesului, sângele conţinea 0,45 g %0 alcool etilic. Sângele cadavrului aparţine grupei sangvine 0, cu aglutininele Alfa şi Beta distruse sau oricărei alte grupe cu antigenele de grup distruse.

Între leziunile constatate la necropsie şi deces există legătură de cauzalitate.

În ce priveşte pe  partea vătămată S. V. aceasta a fost examinată medico-legal, prezentând leziuni produse prin lovire, cu un corp dur, cu metal şi corpuri dure, leziuni neglijate, necesitând 8 – 9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Din Raportul de constatare medico – legală nr. 634/D/09.06.2010 al SML Botoşani, rezultă că S. V. prezintă o echimoză roşie în ochiul stâng, orbitar şi pereorbitar, o plagă temporară stângă şi escoriaţii profunde la mâna stângă, la nivelul degetelor 3 şi 4, precum şi o escoriaţie cu o crustă seroasă hemoragică cafenie, la nivelul inelarului.

La data de 03 iunie 2010, în prezenţa martorei Ţ. L. a fost întrebată S. V. care sunt persoanele care au agresat-o pe ea şi pe concubinul său. Aceasta a declarat că au fost bătuţi de „băiatul cel tânăr şi frumos care i-a tăiat lemne”, care era însoţit de un tânăr „care i-a făcut soba”.

În urma examinării medico - legale, i-a fost adus la cunoştinţă lui S. V. Raportul de constatare medico – legală nr. 634/D/09.06.2010 al SML Botoşani, precum şi concluziile acestuia (f. 96-97, ds.).

În prezenţa unui martor asistent, S. V. care prezintă probleme de deficienţă psihică, a declarat că a luat la cunoştinţă cine sunt autorii faptei de lovire, că înţelege să formuleze plângere împotriva acestora şi că se constituie parte civilă în procesul penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

  În ce-l priveşte pe inculpatul P. S. V., probatoriul administrat demonstrează fără putinţă de tăgadă că acesta este autorul faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu. În acest sens sunt nu doar declaraţiile repetate de recunoaştere, concluziile lucrărilor medico-legale şi ale constatărilor la faţa locului, ci şi declaraţiile de martori (P. F., B. S.C., P. V. D., P. C. A., C. G., C. S.) care atestă că inculpatul a cheltuit ulterior sume mari de bani raportat la situaţia sa materială. Relevantă este şi declaraţia martorei Ţ. L., căreia partea vătămată S. V. i-a spus că atât ea, cât şi victima Z. S., au fost bătuţi de către „băiatul cel frumos care i-a tăiat lemne” (inculpatul P. S. V. fiind cel care a prestat această muncă în gospodăria părţii vătămate în după-amiaza zilei de 28 mai 2010). Susţinerile de la acest moment ale părţii vătămate pot fi luate în considerare, cu toată starea psihică precară a acesteia, tocmai fiindcă se coroborează pe deplin cu restul probatoriului şi au fost obţinute la foarte scurt timp după comiterea faptei şi în condiţii care exclud vreo stare de tulburare. În acest context trebuie avut în vedere că partea vătămată a refuzat să meargă la organele de poliţie şi că declaraţiile ulterioare (care l-ar implica şi pe inculpatul P. S. L.) au fost date la aproape o săptămână de la comiterea faptelor, după examinarea medico-legală şi în faţa lucrătorilor de poliţie, fără ca partea vătămată să poată justifica omisiunea de a fi indicat iniţial şi participarea inculpatului P. S. L..

Dacă în cazul inculpatului P. S.V. toate probele administrate conduc la concluzia unică că acesta a comis faptele pentru care a fost cercetat, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre inculpatul P. S. L., în cazul căruia probatoriul a relevat numeroase aspecte contradictorii.

Astfel, după ce iniţial a recunoscut comiterea faptelor, inculpatul a revenit, susţinând că nu a avut nicio implicare. Este de remarcat aici că, după ce la data de 2 iunie 2010 inculpatul a recunoscut comiterea faptelor (fără însă ca prima sa declaraţie, evident esenţială, să fie luată în prezenţa unui avocat), la scurt timp, în faţa comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică, vădit inhibat şi speriat, inculpatul a insistat pe aspectul că nu a comis fapta, fiind dispus să accepte şi proba cu „detectorul de minciuni”. În acest context este dificil de explicat menţiunea de la finalul părţii descriptive a raportului de expertiză cum că inculpatul ar recunoaşte fapta. Nu pot fi ignorate nici cele constatate în urma evaluării psihologice a inculpatului, care a atestat imaturitate intelectuală, imaturitate afectivă, instabilitate emoţională, toate acestea în opoziţie cu constatările făcute asupra inculpatului P. S. V., care a relatat evenimentele de o manieră detaşată, fără vreun sentiment de culpabilitate, tulburare sau rezonanţă afectivă.

Deşi iniţial şi inculpatul P. S. V. a indicat participarea inculpatului P. S. L., ulterior a revenit, susţinând că a comis singur faptele. În condiţiile în care cei doi inculpaţi au arătat că au discutat despre aceste împrejurări în camera de detenţie din cadrul Penitenciarului Botoşani, instanţa a dispus audierea ca martori a unora dintre persoanele private de libertate aflate în aceeaşi cameră în perioada respectivă, luând şi măsuri pentru evitarea unei eventuale influenţări a martorilor de către inculpaţi (a se vedea adresa de la fila 113 ds.) Martorii Ţ. F. V. şi P. A. D. au arătat că într-adevăr au asistat la discuţii între inculpaţi şi la relatări ale inculpatului P. S. V. din care reieşea că acesta a comis singur faptele.

Un alt element de natură să creeze serioasă îndoială asupra participării inculpatului P. S. L. la activitatea infracţională îl constituie concluziile raportului de expertiză întocmit de Institutul de criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Astfel, în urma examinărilor genetice, s-a constatat că niciuna din urmele aflate pe obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului P. S. L. nu conţine sângele victimei Z. S.. Aceasta în condiţiile în care se pretinde că ambii inculpaţi ar fi lovit victima de aproape, inculpatul P. S. L. cu un par, după care ar fi călcat-o în picioare, iar examinarea medico-legală a atestat intensitatea loviturilor primite, pe victimă şi în imediata proximitate a acesteia fiind evidenţiate urme de sânge ( a se vedea planşele foto efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului).

După cum s-a arătat anterior, deşi se pretinde că ambii inculpaţi au beneficiat de pe urma infracţiunii comise, toţi martorii audiaţi în acest sens au declarat că inculpatul P. S. V.  a fost cel care a plătit transportul şi consumaţia. Din declaraţiile martorului A. M. reiese că inculpatul P. S. V.  nu avea posibilitatea să câştige asemenea sume de bani. Mai mult, din declaraţia martorului P., reiese că inculpatul P. S. V.  avea asupra sa cel puţin suma de 300 lei, martorul observând o bancnotă de 200 lei şi una de 100 lei. În schimb, nu există nici un indiciu că în acelaşi interval de timp inculpatul P. S. L. să fi avut asupra sa ori să fi cheltuit anumite sume de bani.

Toate aceste împrejurări, coroborate cu caracteristicile personalităţii inculpatului P. S. V.  (accentuate tendinţe schizoide şi paranoide, egocentrism şi indiferenţă faţă de realitate), ale cărui declaraţii au constituit un mijloc de probă pentru inculparea lui P. S. L., sunt de natură să creeze o puternică îndoială asupra săvârşirii de către acesta din urmă a faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu. Cum îndoiala nu profită decât inculpatului, se va reţine că respectivele fapte nu au fost comise de către inculpatul P. S. L., ci doar de inculpatul P. S. V. .

Prin urmare, după schimbarea încadrării juridice a primei fapte reţinute în sarcina inculpatului în infracţiunile prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. a, c, alin. 3 Cod penal şi de art. 192 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 99 Cod penal (prin aplicarea deciziei nr. XXXI/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite), în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală instanţa va dispune achitarea inculpatului P. S. L. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. a, c, alin. 3 Cod penal, art. 192 alin. 2 Cod penal şi art. 180 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 99 Cod penal.

Ţinând seama de situaţia de fapt reţinută şi de cele statuate prin decizia Înaltei Curţi mai sus amintită, instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice a primei fapte reţinute în sarcina inculpatului P. S. V. , din infracţiunea prev. de art. 211 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 99 Cod penal în infracţiunile prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. c, alin. 3 Cod penal şi de art. 192 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 99 Cod penal.

La alegerea sancţiunii ce se va aplica inculpatului instanţa va ţine seama de gradul concret deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, de dezvoltarea intelectuală şi morală a acestuia (descrise în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, referatul de evaluare şi evaluarea psihologică), de atitudinea procesuală oscilantă şi de antecedentele sale penale (prezentele fapte fiind comise la scurt timp după punerea în libertate din executarea unui mandat de arestare preventivă, măsură luată tot pentru comiterea unei infracţiuni de tâlhărie). Faţă de toate aceste criterii, instanţa consideră că se impune sancţionarea aspră a minorului, prin stabilirea unor pedepse cu închisoare.

La individualizarea acestor pedepse vor fi avute în vedere criteriile de mai sus, care relevă o predispoziţie a inculpatului pentru comiterea de fapte antisociale şi lipsa vreunei reacţii de conformare în urma aplicării de sancţiuni ori luării de măsuri procesuale de constrângere, şi în special atitudinea procesuală a inculpatului, care a înţeles să negocieze cu inculpatul P. S. L. starea de libertate a acestuia.

Prin urmare, inculpatul va fi condamnat după cum urmează:

- 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 21 lit. c, alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 99 Cod penal;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 99 Cod penal;

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 99 Cod penal.

Infracţiunile aflându-se în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal pedepsele vor fi contopite şi se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.

Pe timpul şi în condiţiile art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.

Prin încheierea nr. 46 din 4 iunie 2010 a Tribunalului Botoşani s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, reţinându-se temeiurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. d şi f Cod procedură penală. Instanţa a avut în vedere natura şi gravitatea faptelor, impactul acestora asupra opiniei publice, persoana inculpatului (care a abandonat cursurile şcolare, este cunoscut cu comportări violente şi a scăpat de sub controlul părinţilor) şi faptul că acesta a mai fost cercetat pentru fapte de furt şi tâlhărie.

Cum niciuna dintre aceste împrejurări nu s-a modificat şi nici nu a dispărut, iar timpul petrecut în arest preventiv nu a schimbat percepţia inculpatului despre semnificaţia comiterii unor asemenea fapte (dovadă în acest sens fiind conduita sa procesuală şi constatările făcute cu ocazia examinării medico-legale şi psihologice), în baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală măsura preventivă urmează a fi menţinută.

În temeiul art. 88 Cod penal va fi dedusă din pedeapsă durata arestării preventive de la 4 iunie 2010 la zi.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală rap. la art. 998 Cod civil şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 inculpatul va fi obligat să plătească părţii civile Spitalul Municipal Dorohoi suma de 435,37 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate S. V..

Se va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Văzând dispoziţiile art. 191 Cod procedură penală şi ţinând seama că inculpatul a beneficiat de asistenţă juridică din oficiu, 

8

Domenii speta

Spete similare