Legea 10/2001

Sentinţă civilă 305 din 30.04.2008


Dosar nr. 6979/110/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACAU

SECTIA  CIVILA

SENTINTA CIVILA NR : 305

SEDINTA PUBLICA  DIN DATA DE 30 APRILIE 2008

T R I B U N A L U L

- deliberând –

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta cu nr. 6979/110/2007

s-a solicitat de catre reclamanta C.E. anularea dispozitiei nr. 29460 din 23.11.2007 emisa de Primarul mun. Bacau si obligarea acestuia la emiterea unei noi dispozitii prin care sa solutioneze pe fond notificarea formulata de reclamanta în temeiul Legii 10/2001 prin care s-a solicitat restituirea în natura a terenului situat în Bacau, fosta strada D.A., nr. x.

În motivarea contestatiei s-a aratat ca în mod gresit a fost respinsa contestatia ca nefondata deoarece ultima lege care modifica legea 10/2001 este legea 247/2005 care a intrat în vigoare la 22.07.2005 data de la care curge un nou termen de 6 luni în care poate fi formulata notificarea. În acest sens a fost invocata practica instantei supreme, respectiv decizia civila nr. 8438/2005 pronuntata în dosarul nr. 8870/2005 al ÎCCCJ- Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala. S-a mai aratat ca parte din terenul solicitat este teren arabil, care intra sub incidenta legilor fondului funciar, astfel ca notificarea cu privire la acesta trebuia trimisa Comisiei Locale pentru competenta solutionare.

În dovedire au fost depuse înscrisuri,, respectiv copii dupa dispozitia contestata, raport de analiza, adresa nr. 9642 din 23.09.2005 a Prefectului judetului Bacau - Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001, notificari nr. 79 si 80 din 02.09.2005 adresate Consiliului Local Bacau si Primariei municipiului Bacau, decret de expropriere nr. 15/1983, act de vânzare din 23.02.1950, certificat de mostenitor nr. 2249 din 09.06.1977, decizia civila nr. 8438/2005 a ÎCCCJ- Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala .

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestatiei motivat de faptul ca termenul de depunere a notificarilor a expirat la data de 14.02.2002, modificarea legii 10/2001 prin legea 247/2005 nu are semnificatia introducerii unui nou termen, prin legea 247/2005 s-a acordat dreptul de a se depune cereri de restituire numai pentru imobile care fac parte din fondul funciar.

Analizând contestatia formulata în raport de înscrisurile depuse la dosar instanta retine urmatoarele:

Prin notificarile înregistrate cu nr. 79 si 80 din 02.09.2005 s-a solicitat de catre reclamanta în temeiul legii 10/2001 restituirea în natura a terenului în suprafata de 3800 mp teren situat în Bacau, str. D.A., nr. x sau acordarea de despagubiri.

Prin dispozitia nr. 29460 din 23.11.2007 emisa de primarul mun. Bacau au fost respinse notificarile deoarece acestea nu au fost depuse în termenul prevazut de legea 10/2001.

Solutia adoptata de catre pârâta intra în contradictie cu prevederile legii 10/2001 si cu legile fondului funciar precum si cu practica  ÎCCJ si cu jurisprudenta CEDO , motiv pentru careva dispozitia va fi anulata de catre instanta.

Astfel, din certificatul de mostenitor nr. 2249/09.06.1977 rezulta ca de pe urma defunctului C. A., unul dintre autorii reclamantei, au ramas ca bunuri succesorale cota de ½ din 900 mp teren constructii, 900 mp teren arabil si casa, situate în Bacau, str D.A., nr. x, asadar la data preluarii abuzive, respectiv data aplicarii decretului de expropriere nr. 15/1983 era teren arabil, care nu intra sub incidenta legii 10/2001, potrivit art. 8 al. 1 din aceasta lege si art. 8.1 din HG 270/2005. Prin urmare , pârâta trebuia sa trimita notificarea cu privire la aceste teren Comisiei Locale Bacau de aplicare a legilor fondului funciar, institutie care era competenta sa se pronunte asupra restituirii, iar nu sa respinga notificarea ca tardiva.

Pe de alta parte, se observa ca prin decizia civila nr. 8438/2005 a ÎCCCJ- Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala s-a retinut într-o speta în care a fost analizata o problema de drept similara ca sintagma „prezenta lege” prevazuta de art. 21 al. 1 si de intrarea careia în vigoare începe sa curga termenul de 6 luni pentru depunerea notificarilor se refera la legea 247/2005, publicata în Monitorul Oficial nr. 653 din 22 iulie 2005, care a modificat si completat legea 10/2001, termenul mentionat fiind un termen procedural, dispozitiile referitoare la acesta aplicându-se deîndata.

Prin hotarârile pronuntate de CEDO în cauzele Paduraru împotriva României si Beian împotriva României s-a stabilit ca jurisprudenta divergenta a ÎCCJ constituie o încalcare a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 al. 1 din Conventia Europeana si este contrara principului securitatii raporturilor juridice, rolul instantei supreme fiind acela de a asigura o interpretare si aplicare unitara a legii în scopul de a evita aparitia unor divergente jurisprudentiale, ceea ce ar avea ca efect crearea unui climat de incertitudine si insecuritate juridica. Hotarârile CEDO mai sus mentionate obliga instanta suprema sa adopte o jurisprudenta unitara iar instantele ierarhic inferioare sa respecte dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta suprema nu numai prin intermediul deciziilor în interesul legii, inclusiv pentru considerente de echitate având în vedere ca reclamanta din prezenta cauza se afla într-o situatie similara cu cea pentru care instanta suprema prin decizia mentionata a stabilit ca notificarea a fost formulata în termen..

În speta nu s-a facut dovada existentei unei jurisprudente contrare celei invocate de catre reclamanta,  astfel ca pentru considerentele mai sus expuse instanta va stabili ca notificarile au fost formulate în termenul prevazut de art. 21 al. 1 din legea 10/2001, motiv pentru care va admite contestatia, va anula dispozitia contestata si va obliga pârâta sa  emita o noua dispozitie motivata prin care sa solutioneze pe fond notificarea reclamantei, în conformitate cu cele solicitate.