Plângere contravenţională

Decizie 131 din 16.02.2010


Prin decizia civila nr. 131 din 16 februarie 2010 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 7367/55/2009, s-a admis recursul declarat de intimata împotriva sentintei civile nr.9570 din 04.11.2009, pronuntata de Judecatoria Arad, în dosarul nr. 7367/55/2009, s-a modificat aceasta hotarâre în tot în sensul respingerii plângerii formulata de petenta.

În considerente s-a statuat ca prima instanta a retinut gresit starea de fapt în raport cu probatiunea administrata în cauza si a pronuntat o hotarâre nelegala si netemeinica ca urmare a aprecierii necorespunzatoare a dovezilor de la dosar, a interpretarii gresite a actului juridic dedus judecatii si aplicarii eronate a dispozitiilor legale în materie.

În acest sens, gresit a conchis judecatorul fondului referitoare la aceea ca agentul de politie comunitara, împuternicit al primarului, nu era competent sa constatate singur si respectiv sa sanctioneze contraventia, câta vreme HCLM nr. 51/2005 a fost adoptata în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 din OG nr.2/2001, iar ratiunea includerii la art. 28 si a organelor politiei rutiere consta tocmai în împrejurarea ca împuternicitii primarului nu sunt evidentiati în continutul art. 89 din HG nr. 1391 din 04.10.2006, actualizata, pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, iar prezenta acestora este necesara alaturi de împuternicitii mentionati tocmai pentru a putea fi sanctionati contravenientii aflati în trafic, pentru controlul carora este necesara oprirea, asa încât just a evidentiat intimata în motivele sale de recurs ca împuternicitii primarului trebuie sa fie împreuna cu organele politiei rutiere numai atunci când controlul îndeplinirii conditiilor prevazute în hotarârea de consiliu mentionata necesita oprirea autovehiculelor aflate în trafic, ceea ce nu este cazul în speta de fata, unde autovehiculul descris mai sus a fost identificat ca fiind garat pe un drum public din municipiul Arad.

De altfel, judecatorul fondului, anulând procesul verbal contestat, a ignorat si dispozitiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, în conformitate cu care actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate înlatura decât prin anularea lor, ori prin sentinta nu s-a retinut nici o vatamare care sa fi fost cauzata petentei prin sanctionarea sa contraventionala, ca urmare a constatarii contraventiei de catre împuternicitul primarului, în lipsa organelor politiei rutiere, asa încât instanta de fond nu putea sa presupuna existenta acestei vatamari, în lipsa unei nulitati prevazute de lege, impunându-se cu necesitate concluzia ca sentinta pronuntata este lipsita de temei legal, evidentiindu-se motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, dar si cel reglementat la art. 304 pct. 8 al aceluiasi cod, pentru ca instanta, interpretând gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura si întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al acestuia.