Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 310 din 02.02.2009


Sentinţa civilă nr.310

Sedinţă publică din 02.02.2009

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin adresa nr….. a fost înaintată, spre competentă spluţionare acestei instanţe, plângerea contravenţională formulată de petenta …., împotriva procesului-verbal de contravenţie seria …..

Pe rolul acestei instanţe plângerea contravenţională a fost înregistrată la data de ….. sub dosar nr……..

În fapt, petenta a învederat că textul referitor la fapta constatată este ambiguu şi tendenţios, nereferindu-se şi neîncadrând precis o faptă sau un concurs de fapte concrete şi precis determinate în timp.

Astfel, a precizat petenta că formularea „avertizare prin afişaj” este tendenţioasă întrucât, deşi sugerează că şoferul a mai fost avertizat, acest lucru nu este adevărat, în realitate rolul acestei avertizări fiind acela de a informa pe conducătorii auto, care trebuie să se conformeze indicatoarelor instalate.

Totodată, a mai menţionat petenta că nu este posibil ca martorul Safca George să fie prezent în „nenumărate rânduri”, acesta neputând asista la o discuţie între şofer şi agentul constatator în condiţiile în care se reţine în procesul-verbal că şoferul nu a fost de faţă.

A mai precizat petenta că agenţii comunitari  nu au dreptul să aplice sancţiuni  la legea circulaţiei rutiere.

De asemenea, a mai învederat petenta că fapta şi vina sunt exclusiv în sarcina directă a şoferului, nicidecum a societăţii de transport angajatoare, intimata putând afla datele de identificare ale conducătorului auto prin emiterea unei adrese către societate.

În drept petentul nu şi-a motivat plângerea.

Potrivit dispoziţiilor art.36 din OG nr.2/2001 şi art.15 lit. i din Legea nr.146/1997, plângerea contravenţională este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul-verbal de contravenţie seria AA nr. 02977/05.11.2008 (f.4) şi plicul în care a fost primit procesul-verbal (f.5).

La data de 26.01.2009, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei, solicitând instanţei respingerea plângerii contravenţionale ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivarea excepţiei, intimata a învederat că, potrivit dispoziţiilor Legii nr.215/2001, primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, ea neavând personalitate juridică distinctă pentru a putea dobândi calitate procesuală activă sau pasivă.

A mai precizat intimata că, dat fiind faptul că cel care reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie este primarul, numai acesta poate avea calitatea de intimat.

Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În fapt, intimata a arătat că în data de 05.11.2008, în timpul serviciului de patrulare efectuat de echipajul Direcţiei Poliţie Comunitară, în zona Lac Ciuperca-Complex Pelican, a fost surprins microbuzul cu numărul de înmatriculare CT 15 FYA, parcat neregulamentar, pe str.Lacului, îngreunând circulaţia în zonă a celorlalte autoturisme, precum şi a mijloacelor de transport în comun.

A mai menţionat intimata că în urma verificărilor efectuate în cadrul Biroului Înmatriculări Auto, arezultat că microbuzul cu numărul de înmatriculare CT 15 FYA este proprietatea SC TRACE TRANS CORPORATION SRL.

De asemenea, intimata a mai precizat că petenta a fost avertizată de mai multe ori în scris asupra faptului că va fi sancţionată pentru încălcarea dispoziţiilor HCL nr.74/2002.

În drept, intimata nu a invocat niciun temei.

În dovedirea susţinerilor sale, intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator; HCL nr.74/2002; adresa nr.6661/17.10..2008; borderoul recomandatelor.

În şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2009 instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de către intimată prin întâmpinare, pentru considerentele expuse în încheierea de la acea dată.

Instanţa a încuviinţat, în temeiul art.167 al.1 Cod procedură civilă proba cu înscrisuri, apreciind-o legală, pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria AA nr.02977/05.11.2008 petenta SC TRACE TRANS CORPORATION SRL  a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.23 al.1 lit.e din HCL nr.74/2002.

S-a reţinut în procesul-verbal că, deşi şoferul de pe microbuzul cu numărul de înmatriculare CT-15-FYA a fost avertizat în nenumărate rânduri că este interzisă parcarea pe strada Lacului potrivit dispoziţiilor HCL nr.74/2002, acesta continuă să parcheze în locul interzis.

Fiind învestită, potrivit art.34 al.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, instanţa constată următoarele:

Sub aspectul legalităţii procesului-verbal, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

În ceea ce priveşte susţinerea petentului potrivit căreia fapta contravenţională nu a fost descrisă suficient, formularea fiind ambigua şi tendenţioasă, instanţa o va înlătura, apreciind-o ca neîntemeiată. Astfel, conform art. 23 al.1 lit.e din HCL nr.74/2002, în scopul protecţiei aşezărilor umane se interzice parcarea autovehiculelor pentru transport călători şi a altor utilaje de tonaj mediu şi mare aparţinând societăţilor comerciale pe străzile municipiului; parcările se vor face la garajul societăţii sau în locuri special amenajate. Nerespectarea acestor dispoziţii constituie contravenţie sancţionată, potrivit art.25 din acelaşi act normativ, cu amendă contravenţională.

Analizând fapta contravenţională, astfel cum a fost descrisă de către agentul constatator în procesul-verbal, instanţa reţine că aceasta se circumscrie dispoziţiilor art.23 lit.e din HCL nr.74/2002, fapta constând în parcarea autoturismului cu numărul de înmatriculatre CT-15-FYA într-un loc interzis, petenta fiind sancţionată pentru săvârşirea unei singure fapte contravenţionale şi anume cea constatată în data de 05.11.2008.

Menţionarea  de către agentul constatator în procesul-verbal a expresiei „în nenumărate rânduri” nu are semnificaţia reţinerii în sarcina petentei a unui concurs de infracţiuni, rolul său fiind acela de a contribui la individualizarea sancţiunii, respectiv la aprecierea gravităţii faptei.

Instanţa nu poate primi nici susţinerea petentei conform căreia este discutabilă afirmaţia din procesul-verbal referitor la comportamentul ireverenţios al conducătorului auto, întrucât caracterul contravenţional al faptei reţinute în sarcina petentei nu depinde de comportamentul conducătorului auto care a parcat în loc interzis.

Tot astfel, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art.19 al.1 din OG nr.2/2001,  rolul martorului asistent este acela de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal, iar nu situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal.

Astfel, în prezenta cauză rolul martorului asistent Safca George este acela de a confirma întocmirea la data de 05.11.2008 a procesului-verbal în lipsa reprezentantului legal al petentei.

Cu privire la competenta agenţilor constatatori, instanţa reţine că potrivit art. 28 din HCL nr.74/2002, constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute în acest act normativ se face de către primarul municipiului, împuterniciţii acestuia, ofiţerii şi subofiţerii de poliţie şi gardienii publici.

Potrivit Legii nr.371/2004 poliţia comunitară s-a constiuit prin reorganizarea Corpului gardienilor publici pe unităţi administrativ-teritoriale.

Având în vedere că fapta reţinută în sarcina petentei a fost constatată şi sancţionată de către un agent constatator din cadrul Direcţiei Poliţie Comunitară Tulcea, instanţa constată că procesul-verbal a fost întocmit de către un organ competent.

Tot astfel, instanţa va respinge şi apărarea petentei potrivit căreia poliţia comunitară nu are dreptul să aplice sancţiuni la legea circulaţiei rutiere întrucât fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei nu este reglementată şi de legislaţia rutieră.

De altfel, instanţa constată că articolul la care face referire petenta în plângere, respectiv art.64 din OUG nr.195/2002 nu reglementează o faptă contravenţională, ci dreptul poliţiei rutiere de a dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa constată că situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută în procesul-verbal, corespunde realităţii.

Astfel, potrivit art.23 lit.e din HCL nr.74/2002, coroborat cu art.25 lit.b din acelaşi act normativ,parcarea autovehiculelor pentru transport călători şi a altor utilaje de tonaj mediu şi mare aparţinând societăţilor comerciale pe străzile municipiului constituie contravenţie.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, instanţa apreciază că în mod corect agentul constatator a procedat la sancţionarea societăţii, iar nu a şoferului, întrucât autoturismul respectiv aparţine societăţii, fapt necontestat de către petent, răspunderea revenind acesteia.

Totodată, instanţa mai reţine că prin adresa nr.666.1/17.10.2008 intimata i-a pus în vedere petentei că are obligaţia de a-şi desfăşura activitatea de transport cu respectarea prevederilor HCL nr.74/2002, precizându-se că în art.23 din acest act normativ se interzice parcarea autovehiculelor pentru transport călători şi a vehiculelor de tonaj mediu şi mare aparţinând societăţilor comerciale, pe străzile Municipiului Tulcea, parcarea urmând a se face numai la garajul societăţii sau în locuri special amenajate.

De asemenea instanţa apreciază că petentei îi incumba şi obligaţia de a-şi instrui angajaţii cu privire la respectarea dispoziţiilor HCL nr.74/2002,

Faţă de cele expuse mai sus instanţa apreciază că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit în mod legal şi temeinic.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, având în vedere că petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 1000 lei reprezentând minimul prevăzut de lege pentru fapta contravenţională reţinută în sarcina sa, faţă de gardul de pericol social al faptei, reţinând şi împrejurarea că petenta a fost încunoştiinţată cu privire la obligaţiile ce îi incumbă potrivit HCL nr.74/2002, instanţa apreciază că sancţiunea a fost corect individualizată, sancţiunea avertismentului nefiind suficientă pentru a-i atrage atenţia petentei asupra faptei sale şi pentru a preveni săvârşirea de astfel de fapte în viitor.