Inselaciune

Judecătoria Mediaş

Sentinţa penală nr. 141 - 29.04.2010

Domeniu asociat - penal - înşelăciune

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş din data de

 5 martie 2010 a fost trimis în judecată inculpatul,

 N.  F. C. - fiul lui C. şi M., născut la data de - în M., jud. S.; dom. în M., str. L. nr.- bl.- ap.-  jud. S. ;

pentru săvârşirea a 4 patru infracţiuni de înşelăciune, în calificarea prev. de art.215 alin.1

 C. penal – 3 fapte ; art. 215 alin. 1 cu art.41 alin.2 C .penal - 1 faptă,cu aplicaţiunea art.37 lit.  b C .penal ,  art. 33 lit. a C. penal , arătându-se că :

- în data de 9 noiembrie 2009 inculpatul a indus în eroare pe partea vătămată C. N.din M., afirmând în mod mincinos că este şofer de TIR , aşa încât a primit de la partea vătămată cantitatea de 16 kg carne de pui pentru a o transporta şi preda fiicei sale care locuieşte în A. ;

- în data de 29 decembrie 2009 , inculpatul  a contactat pe partea vătămată L. B. – G. ,  spunându-i că-i poate vinde motorină la un preţ mai ieftin, pentru că deţine un card la R., iar după ce a primit de la partea vătămată suma de 280 lei, inculpatul nu i-a mai dat nici cantitatea de motorină promisă şi nici banii înapoi;

- procedând în acelaşi mod, în data de 18.01.2010 inculpatul a indus în eroare pe partea vătămată S. A. din M., pe care l-a determinat să-i dea suma de 300 lei, în schimbul promisiunii că îi va face rost de  motorină, lucru care nu s-a mai întâmplat , inculpatul dispărând cu tot cu bani ;

- în perioada  4 decembrie – 9 decembrie 2009, inculpatul a indus în eroare în repetate rânduri pe partea vătămată B. L. , pe care a prejudiciat-o lipsind-o de suma de 500 lei şi de alte bunuri în valoare de 1978,77 lei, care i-au fost remise acestuia  pentru efectuarea unor reparaţii sau pentru valorificarea lor , urmând ca banii încasaţi să-i  fie restituiţi, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Inculpatul , fiind prezent în instanţă a arătat că nu doreşte să dea nici o declaraţie relativ la faptele pentru care a fost învinuit şi trimis în judecată şi nu a formulat cereri în probaţiune.  În cursul urmării penale, inculpatul prin declaraţiile date  a recunoscut că a minţit părţile vătămate cărora le promisese facilităţile respective,dar că nu a avut intenţia de le înşela.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

În fapt

1. În data de 6 noiembrie 2009, partea vătămată C. N., din M., strada  S. nr.-  se afla la domiciliul său , unde ajutat de o vecină, martora R. C., pregătea nişte carne de la găinile sacrificate din propria ogradă, pentru un pachet ce urma să-l trimită fiicei sale care locuieşte în A.. În jurul orelor 16,30 la domiciliul părţii vătămate a venit şi inculpatul N. F.-C. care se cunoştea cu martora R. . Din vorbă în vorbă a aflat că fiica părţii vătămate locuieşte în A. şi că partea vătămată avea nevoie de un intermediar prin care să trimită pachetul.  Atunci inculpatul i - a spus că este şofer de TIR , lucru neadevărat , şi că,  dacă are ceva să-i trimită îi poate duce el însuşi, întrucât , chiar urma să efectueze o cursă în M. B.. Partea vătămată l-a crezut , şi prin urmare , în data de 9 noiembrie 2009 când inculpatul l-a sunat telefonic că pleacă în cursă, aceasta  i-a dat o geantă frigorifică în care a pus cantitatea de 16 kg carne. Aflând ulterior că  pachetul nu a ajuns la destinaţie şi că inculpatul l-a minţit că este şofer de TIR, partea vătămată a depus plângere penală la Poliţia M. , precizând că se constituie parte civilă cu suma de 500 lei.

Starea de fapt menţionată rezultă din declaraţiile părţii vătămate C. N. care se coroborează cu declaraţia martorei R. C. - filele 14,149 dosar . În această privinţă inculpatul a susţinut prin declaraţia dată în faza de urmărire penală că în perioada aceea a fost angajat de probă ca şofer la o firmă de transport şi că ar fi făcut transportul în A., dar că în momentul când a apelat telefonic pe fiica părţii vătămate aceasta nu i-a răspuns , aşa încât s-a văzut nevoit să lase pachetul la un alt coleg şofer care urma să plece din D.  la L.. Aceste susţineri se dovedesc a fi  nu numai  neverosimile, dar şi nepertinente , întrucât însuşi inculpatul în declaraţia de la fila 72/verso/ dosar, afirmă că de fapt nici  nu deţine permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule. Or, pe calea unei prezumţii simple se poate trage concluzia că neavând deloc  permis de conducere în mod obiectiv nu putea şi nu avea cum să profeseze ca şofer angajat, la o firmă de transport, chiar şi numai de probă . Este evident că aceste aserţiuni ale inculpatului se circumscriu mijloacelor sale caracteristice folosite, de altfel,  de dânsul şi atunci când a relatat aceeaşi situaţie şi părţii vătămate C., încercând prin acesta  să dea de fapt o  notă de autenticitate unor aspecte neadevărate.

 2. La data de 29 decembrie 2009, inculpatul N.F. C. s-a întâlnit cu partea vătămată L. B. –G., spunându-i că , poate să-i vândă mai ieftin motorină , deoarece  dispune de un  card ,  la R.. În realitate , deşi inculpatul a fost cândva în posesia unui astfel de card , acesta fusese anulat încă din luna august 2009. Partea vătămată nu a avut cunoştinţă de această împrejurare, şi ca atare a primit oferta inculpatului, fiind de acord să cumpere motorină în astfel de condiţii. Drept urmare, partea vătămată i-a remis inculpatului suma de 280 lei, deplasându-se apoi ,  cu maşina la staţia de benzină R.,  unde ar fi urmat să primească motorina promisă. Ajunsă acolo, partea vătămată l-a aşteptat pe inculpat ,  însă acesta nu a mai venit, aşa după cum se înţeleseseră ei . A fost contactat şi telefonic de către partea vătămată, dar inculpatul nu i-a mai răspuns. Dându-şi seama că a fost înşelată, partea vătămată s-a deplasat la Poliţia M., depunând plângere penală împotriva inculpatului.

Starea de fapt enunţată rezultă din declaraţiile părţii vătămate care se coroborează cu  procesul-verbal de recunoaştere de la fila 29 dosar , precum şi cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptei.

3. În data de 18 ianuarie 2010, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată S. A., cerându-i să-i dea suma de 300 lei, promiţându-i  că îi va da ,  în  schimb,  motorină la preţ mai ieftin. Partea vătămată a acceptat şi i-a dat pe loc inculpatului suma cerută , de 300 lei. După ce a luat banii, inculpatul i-a spus părţii vătămate să meargă la staţia R. , unde o persoană recomandată de el urma să-i predea cantitatea de motorină aferentă sumei primite. Imediat ce inculpatul a plecat, partea vătămată şi-a dat seama că numele persoanei respective era de fapt cel al unui jandarm pe care îl cunoşteau amândoi şi pentru că ştia că acesta nu se ocupă de astfel de afaceri şi-a dat seama că a fost înşelat. Atunci s-a deplasat la Poliţia Mediaş, unde a aflat de la poliţist că inculpatul deja era suspect de săvârşirea  mai multor astfel de fapte de înşelăciune.

Starea de fapt menţionată rezultă din declaraţiile părţii vătămate S. A. – filele filele 147; 63-64 dosar, precum şi cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptei. 

4. În data de 4 decembrie 2009 , inculpatul N. F.-C. s-a deplasat în localitatea Bazna la domiciliul părţii vătămate B. L.. Profitând de relaţia de prietenie care exista cu familia părţii vătămate, inculpatul a cerut părţii vătămate să-i dea cu împrumut suma de 500 lei,  minţind-o că are nevoie de ei pentru a-şi repara maşina şi că-i va restitui banii în câteva zile. În data de 7 decembrie 2009, inculpatul a revenit la domiciliul părţii vătămate şi aflând că aceasta are de reparat un laptop şi nişte telefoane mobile, s-a oferit dânsul să i le ducă la reparat. Fiind de acord, partea vătămată i-a dat inculpatului laptop - ul defect , pentru a i-l repara, precum şi un telefon mobil marca Sagem , în stare de funcţionare , pentru a-i găsi încărcător. După alte două zile, partea vătămată i-a mai dat un telefon mobil marca Samsung pentru a-l repara şi un telefon marca Nokia, în stare de funcţionare, pentru a-l vinde şi a-i aduce banii încasaţi pe el.

 Inculpatul s-a făcut nevăzut cu aceste bunuri, iar atunci când a fost contactat telefonic de către partea vătămată să-i restituie cei 500 lei , împrumutaţi, inculpatul s-a eschivat afirmând în mod mincinos că este internat în spital că ar fi fost bătut de soţul ei , împreună cu alţi bărbaţi, îndemnând-o  să meargă, spre a-şi recupera banii,  la patronul firmei de taximetre la care el ar fi fost angajat, spunându-i să ia legătura cu poliţistul Szomboti pe care amândoi îl cunoşteau. Partea vătămată luând legătura cu această persoană a aflat că ea nu are nici o firmă de taximetre şi că de fapt, inculpatul a minţit-o când i-a spus toate aceste lucruri , la fel şi în privinţa bunurilor pe care i le-a dat pentru a-i fi reparate .

Starea de fapt rezultă din declaraţia părţii vătămate B. L.- filele 148, 30-34 dosar.

În drept

1. Fapta inculpatului N. F.-C. din data de 9 noiembrie 2009 de a induce în eroare pe partea vătămată C. N., cauzându-i un prejudiciu de 295,44 lei, constituie infracţiunea de înşelăciunea prev. şi pedepsită de art.215 alin.1 C. penal,pentru săvârşirea căreia, prin aplicarea art. 37 lit. b; art. 39 alin.1,4 C. penal, va fi condamnat la pedeapsa de

- 1 an şi 6 luni închisoare .

2. Fapta aceluiaşi inculpat din data de 29 decembrie 2009 când a indus în eroare pe partea vătămată L. B. –G., beneficiind de suma de 280 lei, constituie infracţiunea de înşelăciune prev. şi pedepsită de art. 215 alin.1 C. penal, pentru săvârşirea căreia, prin aplicarea art.37 lit. b ; art.39 alin.1,4 C. penal , va fi condamnat la pedeapsa de

- 1 an şi 6 luni închisoare.

3. Fapta aceluiaşi inculpat din data de 18 ianuarie 2010 de a induce în eroare pe partea vătămată S. A. , de pe urma căreia a beneficiat de suma de 300  lei, constituie infracţiunea de înşelăciune prev. şi pedepsită de art.215 alin.1 C. penal , pentru săvârşirea căreia, prin aplicarea art. 37 lit. b; art.39alin.1,4 C. penal , va fi condamnat la pedeapsa de

- 1 an şi 6 luni închisoare.

4. Fapta aceluiaşi inculpat care în perioada 4-9 decembrie 2009, prin acte repetate , a indus în eroare pe partea vătămată B. L., constituie infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prev. şi pedepsită de art.215 alin.1 cu art.41 alin.2, 42 C. penal,pentru săvârşirea căreia, prin aplicarea art. 37 lit. b; art.39 alin.1,4 C. penal , va fi condamnat la pedeapsa de

- 2 ani închisoare.

Deşi inculpatul a susţinut că nu a avut intenţia înşelării părţilor vătămate, împrejurările de fapt descrise şi reţinute la starea de fapt, denunţă că de fiecare dată acesta a acţionat cu intenţia specifică infracţiunii de înşelăciune, deoarece de fiecare dată s-a folosit de diferite pretexte aparent veridice prin intermediul cărora , prevăzând obţinerea unor foloase materiale pentru sine, a amăgit părţile vătămate cu promisiuni deşarte şi inventate de el.

Infracţiunile sunt concurente în condiţiile concursului real, reglementat de art. 33 lit. a

C. penal, întrucât ele au fost săvârşite mai înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele şi ca atare, prin aplicarea art.34 lit. b C. penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de –2 ani închisoare

În baza art.71 C .penal se va aplica inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C. penal, pe durata executării pedepsei principale, existând o evidentă incompatibilitate între faptele săvârşite şi exerciţiul acestor drepturi ce presupun şi implică funcţii de autoritate publică.

La încadrarea în drept a faptelor, stabilirea şi individualizarea pedepsei , s-au avut în vedere următoarele :

-conţinutul faptelor care prezintă gravitate ;

-atitudinea inculpatului, parţial  sinceră, dar şi împrejurarea că faptele au fost repetate ,

dovedind că cele întâmplate nu se datorează unei situaţii singulare, conjuncturale ci, dimpotrivă a unei consecvenţe şi perseverenţe în sfera infracţionalităţii , comună unei conduite antisocială;

- că prezintă antecedente penale, inculpatul aflându-se în starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b C .penal. Astfel, potrivit cazierului judiciar / fila 83 dosar/, prin sentinţa penală nr. 288/24.09.2007 a Judecătoriei Mediaş, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare  pentru furt. A început executarea pedepsei la data de 22.10.2007 , fiind liberat condiţionat  la 19.08.2008, rămânând de executat 186 zile. Executarea pedepsei s-a împlinit la data de 21.02.2009 , iar prezentele infracţiuni au fost săvârşite mai înainte de a se împlini termenul de reabilitare ;

- limitele legale ale pedepsei şi efectul agravant al recidivei;

- celelalte criterii prev.de art. 72 C.penal.

În prezenta cauză, faţă de inculpat au fost luate şi măsuri preventive, încă din faza de urmărire penală. Astfel, la data de 12.02.2010 a fost reţinut, conform ordonanţei de la fila 79 dosar , fiind mai  apoi , arestat preventiv, măsură menţinută în cursul cercetării judecătoreşti.

Faptele săvârşite denunţă pericolul social pe care îl prezintă inculpatul pentru comunitate, având în vedere mijloacele folosite şi finalitatea urmărită , de amăgire şi înşelare a încrederii altor cetăţeni , iar antecedentele sale penale şi repetabilitatea acestor fapte , evaluează persoana dânsului ca prezentând un mare risc de a recidiva pe aceeaşi cale, dacă ar fi lăsat în libertate. Considerente pentru care în temeiul art. 350 rap. la art.148 lit. d, f C .pr. penală, se va dispune menţinerea stării de arest a inculpatului , cu deducerea,  potrivit art.88 C. penal, din pedeapsa ce i-a fost aplicată,  a perioadei reţinerii şi arestului executat din 12.02.2010 şi până în prezent.

Referitor la latura civilă a acţiunii, părţile vătămate au suferit  pagube în cuantum diferit. Astfel, din procesele-verbale de evaluare de la filele 16-17 dosar, valoarea reală a prejudiciului încercat de partea vătămată C. N. este în sumă de 294,55 lei, din care, suma de 255,44 lei reprezintă contravaloarea celor 16 kg de carne pui , iar suma de 40 lei, a genţii frigorifice.

Potrivit înscrisului de la fila 153 dosar, partea vătămată L. B.-G. a pretins să fie despăgubit în limita sumei de 270 lei , iar părţile vătămate S. A. şi B. L. , au declarat că se constituie părţi civile , solicitând să fie despăgubiţi cu sumele de 300 lei şi respectiv 1.900 lei.

Cum aceste sume reprezintă echivalentul prejudiciului încercat de fiecare dintre părţile vătămate menţionate, iar autorul faptelor prejudiciale ce au produs aceste consecinţe este inculpatul, acesta va fi obligat în temeiul art. 346 rap .la art.14 C .pr. penală ; art.998 C. civil să plătească părţilor civile despăgubirile menţionate.

Partea vătămată C. N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 lei, dar cum din actele dosarului rezultă că valoarea reală a pagubei este mai mică, de numai 294,55 lei, în lipsa altor dovezi, restul pretenţiilor formulate de această parte civilă urmează să fie respinse.

Consecinţă a condamnării, inculpatul va fi obligat în baza art.191,189 C.pr.penală să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 700 lei, din care, suma de 400 lei, reprezintă onorariu avocat oficiu.

Domenii speta

Spete similare