Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 10176 din 13.11.2008


Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei de judecată la data de 2.10.2007 reclamanţii C G şi C I au solicita acestei instanţe în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană Bacău, Comisia locală Parincea, A D şi D E pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:

1. constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 147362/1995 emis pe numele C A R pentru suprafaţa de 1000 mp în privinţa coordonatelor topocadastrale şi vecinătăţilor;

2. obligarea Comisiei Judeţene Bacău la emiterea titlului de proprietate pe numele reclamanţilor pentru suprafaţa de 1000 mp;

3. radierea suprafeţei de 1000 mp din T.P. nr. 147362/1995;

4. constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 230128/2004 emis pe numele D M în sensul radierii suprafeţei de 750 mp din T17, p 52672/1.

Cererea este scutită de la plata taxei de timbru şi timbru judiciar în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 1/2000.

S-a arătat în motivarea acţiunii că la data de 25.11.1998 reclamanţii au cumpărat prin act autentic de la A V, suprafaţa de 1000 mp din intravilan dispusă în T17, astfel încât sunt îndreptăţiţi la emiterea titlului de proprietate pe numele lor, impunându-se corespunzător radierea acestei suprafeţe din titlul de proprietate nr. 147362/1995.

S-a mai susţinut că suprafaţa de 750 mp din T17, p 526/2/1 din T.P. nr. 230128/2004 emis pe numele lui D M se suprapune pe suprafaţa de 1000 mp din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4101/1998.

Au fost depuse în susţinere, în copie legalizată, contractul de vânzare cumpărare nr. 4101/1998 precum şi schiţa proprietăţii, proces verbal, T.P. nr. 147362/1995, autorizaţie de construcţie, certificat de urbanism, T.P. nr. 230128/2004.

Pârâţii nu au depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată însă s-au prezentat în instanţă pentru a-şi preciza punctul de vedere, pârâtul ADfiind de acord cu acţiunea, iar pârâta D fiind reprezentată pe tot parcursul procesului de procurator H G, a declarat că nu este de acord cu acţiunea, titlul emis pe numele D M fiind legal emis.

Instanţa a administrat în cauză proba cu înscrisuri, expertiză topocadastrală şi testimonială cu martorii L Tşi H A, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 147362 emis la data de 13.12.1995, s-a reconstituit dreptul de proprietate numitei C A. R pentru suprafaţa de 9350 mp pe raza comunei Parincea, jud. Bacău. Potrivit menţiunilor din titlul de proprietate, în intravilan s-a reconstituit suprafaţa de 660 mp în T28, p 526/2 şi suprafaţa de 340 mp în T28, p 526/1.

Prin titlul de proprietate nr. 230128/25.03.2004 s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele lui D M pentru suprafaţa de 4 ha 4825 mp teren pe raza comunei Parincea, jud. Bacău. Printre suprafeţele reconstituite în intravilan, categorie arabil, a fost menţionată suprafaţa de 750 mp în T17, p 526/2/1.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4101/1998 A V a vândut reclamanţilor C G şi C I suprafaţa de 1000 mp teren, respectiv 340 mp curţi construcţii, sola 28, p 526/1 şi 660 mp arabil sola 28, p 526/2.

I. Referitor la primul capăt de cerere, instanţa reţine că atât din relaţiile comunicate de către Primăria Parincea (f. 65) cât şi din raportul de expertiză (f. 113) rezultă că în mod eronat în T.P. nr. 147362/1995 emis pe numele CR a fost trecută, pentru suprafeţele de 660 şi 340 mp din intravilan, sola 28, în mod corect trebuind a fi trecută sola 17.

De asemenea din raportul de expertiză rezultă că vecinul din partea de vest al suprafeţei de 660 mp , T17, p 526/7 ( T.P. nr. 147362/1995) este DI şi nu DM, astfel cum din eroare a fost trecut.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează să admită cererea reclamanţilor referitoare la anularea titlului de proprietate nr. 147362/1995 cu privire la coordonatele topocadastrale şi vecinul din partea de vest al suprafeţei de 660 mp, aceste elemente urmând a fi modificate conform constatărilor menţionate anterior.

II. În privinţa celui de-al doilea capăt de cerere, instanţa reţine că după emiterea titlului de proprietate nr. 147362/1995, reclamanţii au încheiat cu moştenitoarea defunctei C R un act de vânzare cumpărare prin care au dobândit proprietatea suprafeţei de 1000 mp din care 340 mp în S28 (17), p 526/1 şi 660 mp în s 28 (17), p 526/2. Susţin reclamanţii că încheierea acestui contract de vânzare cumpărare îi îndreptăţesc la întocmirea titlului de proprietate pe numele lor. O astfel de interpretare a legilor proprietăţii se îndepărtează de raţiunea pentru care au fost edictate.

Astfel, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituire se face la cererea persoanelor îndreptăţite, fost proprietar sau moştenitorii acestuia, cu anexarea dovezilor dreptului de proprietate. Art. 8 al 2 din Legea nr. 18/1991 prevede că de prevederile acestei legi de reparaţie- în sensul reconstituirii- beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

Prin urmare, această lege a urmărit restabilirea dreptului de proprietate încălcat prin colectivizare, astfel încât personale vizate de această lege sunt cele cărora li s-a preluat o astfel de suprafaţă de teren, sau moştenitori acestora.

Or, în cauză, reclamanţii se pretind în mod eronat îndreptăţiţi la întocmirea titlului de proprietate pe numele lor pentru că au achiziţionat o suprafaţă de teren de la moştenitorul fostului proprietar căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate. Nu este admisibilă, în spiritul legii de reconstituire, o transmitere a dreptului de emitere a titlului de proprietate pentru subdobânditorii terenurilor ce fac obiectul legii. Titlul de proprietate, ca act emis în baza Legii nr. 18/1991 după finalizarea procesului de stabilire a dreptului de proprietate, nu se poate emite, prin urmare, decât fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia, în sensul legii civile. Evident că terenurile ce au fost înscrise în titlul de proprietate pot face ulterior obiectul unor contracte de vânzare cumpărare, dar în acest caz nu se va mai emite un nou titlu de proprietate pe numele noului proprietar.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge cererea reclamanţilor de obligare a Comisie Judeţene să emită titlu de proprietate  pe  numele lor, ca neîntemeiată.

III. Cel de-al treilea capăt de cerere este strâns legat de cel anterior, astfel încât, pentru aceleaşi considerente expuse anterior, şi faţă de soluţia dată celui de-al doilea capăt de cerere, instanţa apreciază că cererea de radiere a suprafeţei de 1000 mp din T.P. nr. 147362/1995 nu este întemeiată, titlul de proprietate fiind legal emis pentru fostul proprietar, iar radierea suprafeţei ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare neimpunându-se, noul proprietar făcând dovada proprietăţii în raporturile cu terţii, cu actul de cumpărare.

IV. În privinţa radierii suprafeţei de 750 mp situată în T17, p 526/2/1 din titlul de proprietate nr. 230128/2004 emis lui D M, instanţa reţine că în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Ghiurcă Mihai au fost identificate suprafeţele în discuţie. S-a constatat la măsurători că din suprafaţa de 750 mp  cât ar fi trebuit să aibă terenul reconstituit lui D, au fost găsiţi fizic în teren doar 546 mp. În acelaşi timp suprafeţele din T17, p 526/1 şi 526/2 ( cuprinse în T.P. nr. 147362/1995) au totalizat conform raportului de expertiză, 896 mp faţă de 1000 mp conform titlului de proprietate.

Conform dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, reconstituirea se face la cererea fostului proprietar, la stabilirea suprafeţelor avute în proprietate urmând a se ţine seama de acte de proprietate, carte funciară, cadastru, cereri de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei, sau, în lipsă, din orice alte probe.

Din documentaţia comunicată de către Primăria Parincea, rezultă că D M a formulat în termen legal cerere de reconstituire (f. 69), solicitând şi terenul de 0,10 ari aferent curţii. În rolul agricol 1959-1961 D M este înregistrat la rol cu suprafaţa de 0, 10 ari curţi, or această suprafaţă a fost reconstituită în mod legal prin titlul de proprietate nr. 230128/2004.

Faţă de actele ce au stat la baza emiterii acestui titlu de proprietate nu există nici  un motiv legal pentru anularea suprafeţei de 750 mp. Mai mult, faţă de motivarea în fapt a cererii de anulare a acestui titlu de proprietate, este de remarcat faptul că în rolul agricol al numitei C R aceasta figurează cu teren curţi construcţii 800 mp, însă reconstituirea pentru această categorie de teren s-a făcut pentru 1000 mp. Oricum, neconcordanţele existente în fapt în legătură cu suprafeţele asupra cărora părţile au drept de proprietate  se pot soluţiona printr-o acţiune în revendicare.

Având în vedere astfel dispoziţiile legii nr. 169/1997 care prevăd cazurile de anulare a titlului de proprietate, constatând că acesta a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale, D M fiind persoană îndreptăţită la reconstituire, având în vedere astfel că nu este întrunită nici una din condiţiile prevăzute de legea nr. 169/1997 pentru anularea titlului de proprietate al lui D M pentru suprafaţa de 750 mp, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

În privinţa cheltuielilor de judecată, faţă de dispoziţiile art. 247 C.pr.civ., având în vedere că reclamanţii au căzut în pretenţii, iar faţă de capătul de cerere admis nu se poate reţine culpa procesuală a pârâţilor, va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.