Revendicare

Sentinţă civilă 561 din 16.02.2011


INSTANTA

La data de X a fost inregistrata la instanta actiunea prin care reclamantul V C a solicitat in contradictoriu cu paratul Municipiul B reprezentat prin Primar pronuntarea unei hotarari prin care paratul sa fie obligat sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 112 m.p. situat in B, B-dul E, nr.X, judetul V iar in subsidiar obligarea acestuia la plata  de despagubiri pentru acest teren la nivelul valorii de piata a terenului ce va fi determinata printr-o expertiza tehnica de specialitate, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii reclamantul sustine ca este proprietarul terenului in suprafata de 112 m.p., teren ce face parte din suprafata totala de 520 m.p. teren fara constructii, situat in B, B-dul E, nr. X, judetul V al carui proprietar este in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1432 din 1 iulie 1997 la BNP, respectiv in baza sentintei civile nr. 1767 din 18 iunie 2004 pronuntata de Judecatoria B, definitiva si irevocabila si pentru ca in anul 2009, cu prilejul intocmirii documentatiei cadastrale a constatat ca poseda doar suprafata de 408 m.p., fata de 520 m.p. cat detine in proprietate in baza titlurilor de mai sus a procedat la identificarea diferentei de teren in suprafata de 112 m.p., prilej cu care a constat ca acest teren este folosit de catre parat ca alee de acces si respectiv parcare, fiind nevoit sa formuleze prezenta actiune prin care solicita lasarea in deplina proprietate si linistita posesie a suprafetei de teren ori obligarea paratului la despagubiri la nivelul valorii de piata a terenului.

In drept s-au invocat disp. art. 480 si urm. Cod civil.

Prin intampinare, paratul a solicitat respingerea actiunii, iar prin precizarile aflate la fila 76, dosar a aratat ca prin Decretul nr. 244 din X august 1961 a fost expropiata suprafata de 372 m.p. situata in B, strada X (in prezent X), nr.X, judetul V, ulterior expropierii s-a construit aleea de acces, la care face referire reclamantul ca fiind terenul pe care il revendica, teren care in realitate a constituit obiectul expropierii, inclus in suprafata de 372 m.p. teren si nu se justifica actiunea reclamantului in privinta revendicarii ori a obligarii la plata de despagubiri, pentru cererea subsidiara neexistand temei legal.

Instanta a pus in vedere reclamantului sa faca precizari privind momentul ocuparii terenului, ce au fost depuse la fila 84, dosar, prin care arata ca anterior incheierii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1432 din 1 iulie 1997, vanzatoarea X a ingaduit paratului sa folosesca terenul in suprafata de 112 m.p., acesta avand calitatea de detentor precar si ca dupa incheierea contractului de vanzare cumparare si ramanerea irevocabila a hotararii el a  incercat sa intre in posesia terenului insa s-a lovit de opozitia Primariei B si apreciaza ca deposedarea a avut loc la finalul anului 2004 - inceputul anului 2005.

Mai sustine reclamantul in raspunsul aflat la fila 88, dosar ca terenul ce face obiectul actiunii nu face parte din suprafata de 372 m.p. expropiati pentru utilitate publica, iar schita depusa de parat la dosar nu prezinta relevanta deoarece apare evidentiata o suprafata de teren intr-un chenar hasurat, desi in legenda, terenurile proprietatilor particulare propuse pentru expropiere, au ca simbol un chenar cu linie punctata, teren ce este in continuarea celui pe care-l revendica.

In prezenta cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, expertiza tehnica de specialitate, expert in specialitatea topografie, cadastru Sava Dumitru, cercetare locala, a fost solicitata de catre instanta si documentatia ce a stat la baza intocmirii contractului de vanzare cumparare imobiliara autentificat sub nr. 1432  din 1 iulie 1997 la Biroul Notarului Public X, s-a anexat dosarul nr. X/2004 al Judecatoriei B in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 1767 din 18 iunie 2004 prin care reclamantului i s-a atribuit in proprietate suprafata de 520 m.p. teren.

Din analiza probatoriului administrat in cauza, instanta retine ca reclamantul V C se justifica ca proprietar pentru suprafata de 112 m.p. teren pe care o revendica cu contractul de vanzare cumparare imobiliara autentificat sub nr. 1432 din 1 iulie 1997 la BNP Barbu Ivan, respectiv sentinta civila nr. 1767 din 18 iunie 2004 pronuntata de Judecatoria B.

Analizand documentatia ce a stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare imobiliara, prin care M E in calitate de vanzatoare instraineaza paratului din prezenta cauza V C si sotiei acestuia V L suprafata de 520 m.p. teren, reprezentand lotul nr.2 din 9 decembrie 1952 instanta constata ca actul de donatie prin care vanzatoarea M E se justifica ca proprietara pentru terenul pe care-l instraineaza nu cuprinde o schita, cu atat mai mult cu cat din terenul pe care l-a dobandit prin actul de donatie din 9 decembrie 1952, cu numele V  la acea data, de la fratele sau M Hsuprafata de 372 m.p. a fost expropiata pentru utilitate publica prin Decretul nr. 244 din X august 1961, asa cum rezulta din adresa aflata la fila 63, dosar.

Astfel, schita intocmita si aflata la fila 101, dosar, nu are corespondent intr-o schita anterioara privind suprafata de teren aflata in proprietatea vanzatoarei la acea data, acest aspect fiind evident daca comparam schita la care am facut referire, cu cea aflata la fila 62, dosar, intocmita in anul 1962, unde dimensiunile suprafetei de teren aflate in proprietatea vanzatoarei sunt diferite de cele  existente la intocmirea schitei pentru lotul pe care-l instraineaza paratului V C si sotiei acestuia.

Se mai mentioneaza in continutul actului ca reclamantul si sotia acestuia intra in stapanirea de fapt si de drept asupra lotului pe care  l-au cumparat, conform schitei anexa  incepand cu data semnarii contractului, 1 iulie 1997 si nu s-au facut dovezi ca dupa incheierea contractului de vanzare cumparare s-ar fi construit calea de acces la loturile din spatele blocului 7, teren ce cuprinde suprafata de 112 m.p. pe care o revendica reclamantul, asa cum  a fost identificata de expert, intre punctele 1,4,5,6,7 din anexa la raportul de expertiza si chiar reclamantul sustine ca deposedarea s-a facut la finalul anului 2004 – inceputul anului 2005.

Reclamantul a dobandit terenul in suprafata de 520 m.p. in proprietate prin sentinta civila nr. 1767 din 18 iunie 2004, urmare a tranzactiei incheiata cu fosta sotie, V fara a fi intocmita o schita cadastrala, insa avand in vedere efectul declarativ al contractului de tranzactie conform caruia partile se rezuma la a recunoaste drepturi existente, evident ca reclamantul nu putea dobandi decat terenul in suprafata real masurata, care nu cuprindea calea de acces pentru blocul 7  evidentiata in anexa nr.3 a raportului de expertiza.

Desi reclamantul a sustinut ca si dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii a incercat sa intre in posesia terenului dar s-a lovit de opozitia reprezentantilor primariei, instanta nu poate retine aceasta sustinere si nici faptul ca paratul este detentor precar din perioada anterioara incheierii contractului de vanzare cumparare cand vanzatoarea M E i-a ingaduit sa foloseasca terenul asa cum sustine reclamantul.

Cercetarea locala a evidentiat faptul ca,  gardul actual care margineste lotul aflat in proprietatea paratului cumparat de la M E este din lemn, are soclu din beton si este identic cu acela de la lotul ramas in proprietatea numitei M E, este in linie dreapta, construit in aceeasi perioada, ori daca paratul ar fi ocupat ulterior incheierii contractului de vanzare cumparare, parte din suprafata de teren cumparata de reclamant, aleea de acces actuala ar fi fost in ingraditura.

In cazul de fata, instanta apreciaza ca atat reclamantul cat si paratul se justifica ca proprietari ai terenului ce constituie calea de acces spre blocul 7 din B-dul E, nr. X, judetul V, respectiv reclamantul cu tranzactia, titlu netranslativ de proprietate iar paratul cu Decretul nr. 244/X august 1961 privind expropierea suprafetei de 372 m.p. teren ce a apartinut numitei V E, ulterior M, in prezent decedata, asa cum se deduce din adresa nr. 2411 din 7 februarie 2011 a Primariei Municipiului B aflata la fila 103, dosar.

Tranzactia are la baza un titlu translativ de proprietate, contractul de vanzare cumparare nr. 1432 autentificat la Biroul Notarului Public la 1 iulie 1997 si in situatia in care  terenul ar fi fost ocupat de parat, anterior vanzarii ori concomitent, vanzatoarea M E era obligata in baza disp. art. 1337 Cod civil sa-i garanteze pe cumparatori pentru evictiune, intrucat paratul era tert fata de contractul de vanzare cumparare incheiat.

Intrucat initial reclamantul a sustinut ca ocuparea terenului s-a facut in perioada in care s-a aflat in proprietatea numitei M E, insa a acceptat aceasta situatie de fapt, confirmand incheierea tranzactiei pentru suprafata real masurata detinuta impreuna cu fosta sotie, iar dupa anul 2004 nu s-a facut dovada ocuparii vreunei suprafete de teren din cel dobandit prin tranzactie, instanta apreciaza ca atat reclamantul cat si paratul detin titluri de proprietate, pentru respectiva suprafata de teren, insa nu poate triumfa decat cel cu data mai veche, respectiv cel al paratului pentru care posesia este mai bine caracterizata, in sensul ca in urma expropierii a fost construita aleea de acces la blocul ce nu a fost revendicata in timpul vietii defunctei M E si nici ulterior, facand parte din domeniul public, distanta dintre lotul reclamantului si blocul 7 fiind in prezent de 5,20 m, iar daca ar fi admisa actiunea in revendicare ar ramane o suprafata de 1,20 m ce ar face imposibila iesirea prin spatele blocului 7 in B-dul E, ar obtura calea de acces auto din spatele blocului 7, cu precizarea ca s-ar ocupa si o suprafata de teren din fata lotului nr. 1 ce a apartinut defunctei M E, inchizand accesul la acest lot.

Fata de cele retinute, instanta apreciaza ca titlul reclamantului nu este suficient de bine caracterizat pentru a face dovada existentei dreptului sau de proprietate asupra terenului pe care-l revendica considerent pentru care actiunea in revendicare a acestuia va fi respinsa ca nedovedita, in baza art. 1169 Cod civil, urmand a fi respinsa si cererea subsidiara privind obligarea paratului la despagubiri intrucat avea posibilitatea de a solicita despagubiri de la vanzatoarea M E, cea care i-a vandut terenul lui si sotiei sale, dupa incheierea actului in situatia in care ar fi constatat ca vanzarea nu s-a facut pentru suprafata de 520 m.p. cat s-a prevazut in actul de vanzare cumparare intrucat ocuparea terenului ulterior de catre parat nu a fost dovedita.

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru si timbru judiciar corespunzator.

Actiunea principala si cererea subsidiara au fost legal timbrate si s-a aplicat timbru judiciar corespunzator.