Faliment - procedura insolventei - societati cu raspundere limitata

Sentinţă civilă 1154 din 27.10.2010


 R O M Â N I A

 

 TRIBUNALUL BACAU

 SECTIA COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

 SENTINTA CIVILA  Nr. 1154

 Sedinta publica de la 27 Octombrie 2010

 Completul compus din:

 PRESEDINTE S.M.

 Grefier M.A.

 

 Pe rol fiind pronuntarea hotarârii în cauza  Faliment privind pe creditorii A.G.,  A.E.L.,  A.I.,  A.E.,  B.A.,  B.F.A.,  B.F.,  B.F.,  B.P.,  B.E.,  B.C.,  B.M.,  B.P.,  B.P.,  C.V.,  C.Gh.,  si altii, si pe debitoarea SC L.E.M. SA, având ca obiect procedura insolventei – societati cu raspundere limitata

 

JUDECATORUL SINDIC

Asupra cauzei da fata în materie de faliment constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bacau – Sectia comerciala si de contencios administrativ sub nr. 2259/110/2010, creditorii A.G., A.E.L., A.I., A.E., B.A., B.F.A., B.F., B.F., B.P., B.E., B.C., B.M., B.P., B.P., C.V., C.Gh., si altii, au solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna deschiderea proceduri insolventei împotriva debitoarei SC L.E.M. SA Cleja.

Cererea a fost legal timbrata cu 120 lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii, creditorii au aratat ca au împreuna o creanta certa, lichida si exigibila în suma totala de 98.940,80 lei cu titlu de drepturi salariale restante; ca este dovedita fara dubiu starea de insolventa a debitoarei, având în vedere ca refuzul platii drepturilor salariale s-a datorat tocmai inexistentei totale a disponibilitatilor banesti în conturile bancare si în casieria debitoarei. În drept au invocat dispozitiile Legii nr. 85/2006.

În sustinerea cererii, au depus la dosar diferite înscrisuri: centralizator salarii, extrase de pe portalul Judecatoriei Bacau, adrese emise de furnizori.

Debitoarea SC L.E.M. SA a formulat contestatie la cererea de deschidere a procedurii insolventei, însa aceasta nu a fost timbrata, desi i s-a pus în vedere sa achite taxa de timbru în valoare de 120 lei.

Analizând actele dosarului, judecatorul sindic retine urmatoarele:

Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile; iar potrivit pct. 12 din acelasi articol, valoare – prag reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului; aceasta este de 45.000 lei, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Cei 79 de creditori ce au formulat cererea au avut calitatea de salariati ai debitoarei SC L.E.M. SA Cleja, nefiindu-le însa achitate drepturile salariale cuvenite pâna la zi.

Din comunicatul de presa nr. 121/07.06.2010 al Institutului National de Statistica rezulta ca în luna aprilie 2010 (luna în care a fost formulata cererea de chemare în judecata) câstigul salarial mediu nominal brut a fost de 1973 lei.

Prin urmare, valoarea – prag pentru a putea fi introdusa o cerere de deschidere a procedurii insolventei în cauza este de 6 x 1973 lei x 79 (salariati) = 935.202 lei. Însa în cuprinsul cererii se afirma ca valoarea creantei înregistrate este de 98.940,80 lei, cu mult sub valoarea prag. Nici pentru fiecare salariat în parte nu este îndeplinita valoarea – prag de 6 salarii medii brute pe economie (6 x 1973 lei = 11838 lei), din anexa cuprinzând centralizatorul salariilor pentru luna februarie reiesind ca niciunul dintre creditori nu avea un salariu lunar mai mare decât salariul mediu brut pe economie.

Prin concluziile scrise, creditorii au sustinut ca nu ei trebuiau sa faca dovada neplatii drepturilor, ci debitoarea, în calitate de angajator, trebuia sa faca dovada platii salariilor, ca în situatia în care doar unii dintre reclamanti îndeplinesc conditia valorii – prag, instanta poate admite cererea doar fata de acestia (dar fara a indica în concret care ar fi salariatii ce îndeplinesc conditia prevazuta de art. 3 pct. 12).

Au mai sustinut ca la data formularii cererii, art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 avea urmatoarea formulare: valoare – prag reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului; aceasta este de 10.000 lei, iar pentru salariati este de 6 salarii medii pe economie. Cu alte cuvinte, la momentul sesizarii instantei de judecata, legea speciala impunea pentru valoarea creantei invocate cu titlu de drepturi salariale doar un prag generic de 6 salarii medii pe economie, fara a preciza ca acest prag trebuie respectat cu privire la fiecare salariat care solicita deschiderea procedurii insolventei; ca abia prin Legea nr. 169/2010, publicata la data de 21.07.2010, a fost impusa valoarea – prag de 6 salarii medii pe economie pentru fiecare dintre salariati, dar ca judecatorul sindic trebuie sa analizeze existenta starii de insolventa la momentul formularii cererii, aceasta stare nu trebuie sa survina pe parcursul solutionarii litigiului.

Este adevarat ca la data înregistrarii cererii pe rolul Tribunalului Bacau formularea art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 în privinta valorii – prag era de 6 salarii medii brute pe economie, fara a preciza „pe salariat”, aceasta precizare fiind introdusa prin Legea nr. 169/2010 ce a modificat Legea nr. 85/2006 dupa data formularii cererii analizate în prezenta cauza.

Este evident însa ca Legea nr. 85/2006 în forma sa initiala avea în vedere ipoteza cererii formulate de un singur salariat, asa încât nu avea rost precizarea ca cele 6 salarii medii brute se calculeaza „pe salariat”, dar pentru a se evita totusi confuzia norma de drept a fost interpretata prin Legea nr. 169/2010. Sensul legii trebuie interpretat si în mod logic: astfel, daca varianta sustinuta de creditori ar fi cea corecta, înseamna ca pâna în luna iulie 2010 trei salariati ce ar fi avut fiecare un salariu lunar de 4000 lei ar fi putut solicita insolventa angajatorului doar pentru ca nu le-au fost achitate drepturile salariale aferente unei singure luni (exemplu: 3 x 4000 lei = 12.000 lei, suma mai mare decât valoarea prag de 11.838 lei reprezentând 6 salarii medii de câte 1973 lei), situatie absurda ce în mod clar contravine spiritului legii.

Prin urmare, constatând ca nu este îndeplinita conditia valorii – prag pentru a putea fi primita cererea de deschidere a procedurii insolventei si pentru a se putea pasi la cercetarea acesteia pe fond, judecatorul sindic va respinge cererea ca inadmisibila.

Întrucât debitoarea SC L.E.M. SA nu si-a îndeplinit obligatia de a achita taxa de timbru pâna la termenul de judecata din data de 22.10.2010 stabilit de instanta în acest scop, judecatorul sindic va face aplicarea prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 si va anula contestatia ca netimbrata.

 Declaratiile de creanta formulate de creditorii SC C.C. SRL si U.C. nu vor fi avute în vedere la solutionarea prezentei cauze, întrucât acestea nu au caracterul unor cereri de interventie în interes propriu (creditorii nu solicita deschiderea procedurii insolventei, ci doar îsi declara creanta în ipoteza în care procedura va fi deschisa la cererea creditorilor initiali).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

 Respinge cererea având ca obiect deschiderea procedurii  insolventei formulata de creditorii A.G., A.E.L., A.I., A.E., B.A., B.F.A., B.F., B.F., B.P., B.E., B.C., B.M., B.P., B.P., C.V., C.Gh., si altii, cu sediul ales la Cabinet avocat N.D. , Bacau ,  împotriva debitoarei SC L.E.M. SA, cu sediul în com.Cleja jud. Bacau, ca inadmisibila.

Anuleaza ca netimbrata contestatia debitoarei.

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica .