Fond funciar

Pronunţând sentinţa civilă nr.353/28.01.2010 Judecătoria Oneşti a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta B.I.domiciliată în Bacău, a respins acţiunea formulată de reclamanta V.M. domiciliată în jud. Bacău în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar S., jud. Bacău şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a judeţului Bacău, obligând reclamanta să achite intervenientei cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că:

„La apariţia Legii 18/1991 soţul reclamantei, defunctul V.V. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le-a deţinut anterior cooperativizării pe raza comunei S.

La data de 04.11.1992 a decedat V.V., iar la data de 27.09.1995 i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 155495.

Prin cererea de faţă reclamanta solicită să fie înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele defunctului V.V..

Cererea reclamantei nu este întemeiată pentru considerentele mai jos expuse:

Aşa cum a sesizat şi Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 S. titlul de proprietate a fost emis pe numele celui care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Titlul de proprietate a fost ridicat de către reclamanta V.M., fără ca aceasta să facă obiecţiuni.

Reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar în baza Legii nr. 247/2005 şi pe care pârâta Comisia Locală S. le-a comunicat instanţei în copie (fila 61,62 dosar).

Este adevărat că o parte din terenuri au fost cumpărate în timpul căsătorie (30.09.1951) pe numele defunctului sau al reclamantei (sidelca de la fila 65 dosar).

Calitatea de bun propriu al defunctului V.V. şi calitatea de bun comun al soţilor se stabileşte în cadrul procesului de partaj succesoral pe baza probelor administrate şi nu se impune modificarea titlului de proprietate emis pe numele defunctului.

Cum reclamanta nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietatea asupra terenurilor alături de soţul său, acţiunea sa nu este întemeiată. Pentru cererile formulate ulterior, urmează ca pârâta Comisia Judeţeană Bacău să se pronunţe asupra acestora.

În plus, pentru modificarea titlului de proprietate emis pe numele defunctului se impunea introducerea în cauză a tuturor moştenitorilor acestuia. Nici la solicitarea instanţei, reclamanta prin apărător, nu a solicitat introducerea în cauză şi a celorlalţi moştenitori.

Faţă de cele expuse, cererea de intervenţie formulată de numita B.I., este întemeiată şi în temeiul art. 49 Cod procedură civilă, instanţa o va admite.

Pe cale de consecinţă va fi respinsă acţiunea reclamantei.

Fiind în culpă procesuală, va fi obligată reclamanta să achite intervenientei cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu de avocat”.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs d-na M.V., solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre judecare aceleiaşi instanţe, arătând în motivare că judecătoria a respins cererea de administrare de probe, că terenurile a căror restituire s-a solicitat au fost dobândite în timpul căsătoriei, fiind bunuri comune, fapt dovedit cu înscrisurile, „sdelci” depuse la dosar, că introducerea în cauză a descendenţilor defunctului V.V.era lipsită de interes, succesiunea acestui defunct nefiind deschisă şi că, deşi cererea de reconstituire a fost formulată doar de către Vrabie Vasile, comisiile de aplicare a legilor fondului funciar ar fi trebuit să o menţioneze pe titlul de proprietate şi pe recurentă, care are atât un drept propriu cât şi cota-parte a soţului supravieţuitor din bunurile comune.

La data de 30.03.2010 judecata recursului a fost suspendată, în temeiul art.1551 Cpc, fiind reluată la cererea intimatei-interveniente B.E., cerere înregistrată la 3.05.2010 (f.28).

Prin încheierea din 14.06.2010 a fost admisă cererea recurentei de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma asistenţei judiciare gratuite (f.47).

Formulând întâmpinare prin reprezentanţii săi legali (f.49,50) Comisia Locală S. a solicitat respingerea recursului ca nefundat, considerând că nu există nici un motiv de anulare a titlului de proprietate nr.155495/27.09.1995, emis pe numele celui ce a formulat cererea de reconstituire, respectiv V.V. şi ridicat de recurenta V.M. care nu a formulat nici un fel de obiecţiuni.

În recurs nu au fost administrate probe.

Examinând actele dosarului, în soluţionarea cu precădere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, potrivit art.137 alin.(1) cpc, Tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Oneşti şi înregistrată la 3.09.2009 d-na M.V. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu Comisia Locală S. şi Comisia Judeţeană Bacău, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.155495/27.09.1995, reclamând faptul că nu a fost trecută pe acest titlu, deşi parte din terenul înscris a fost primit de la părinţii săi, parte a fost primit de ambii soţi de la tatăl defunctului V.V. iar o parte a fost cumpărat în timpul căsătoriei.

Titlul de proprietate nr.155495/27.09.1995 (f.6 dosar judecătoria) a fost emis pe numele lui V.V., la  a cărui succesiune au vocaţie, pe lângă recurenta-reclamantă, ca soţie supravieţuitoare, şi descendenţii defunctului, potrivit art. 669 cod civil, arătaţi de intervenienta B., ea însăşi fiica defunctului V.V. (f.32 dosar judecătorie).

Prin urmare, tinzând la a obţine recunoaşterea unui drept de proprietate propriu (fie ca titulară exclusivă pentru bunurile primite de la părinţi, prin moştenire, fie în calitate de coproprietar pentru bunurile dobândite în timpul căsătoriei), în acţiunea de anulare parţială a TP nr.155495/27.09.1995 recurenta-reclamantă trebuie să se judece în contradictoriu cu toate persoanele care ar putea fi vătămate prin admiterea acţiunii sale, sub acest aspect nefiind îndeplinită condiţia calităţii procesuale pasive doar pentru cele două comisii de aplicare a legilor de fond funciar, refuzul reclamantei de a fi introduşi în cauză şi ceilalţi moştenitori ai defunctului V.I.V. (f.105 dosar judecătorie) urmând a fi sancţionat prin respingerea acţiunii sale.

Potrivit art.49 alin.(2) cpc intervenţia este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.

Deşi şi-a intitulat cererea ca fiind de intervenţie în interes propriu (f.40 dosar judecătorie), d-na B.I.a solicitat, ca urmare a admiterii cererii de intervenţie, doar respingerea acţiunii reclamantei, neformulând pretenţii proprii, astfel încât Tribunalul constată că această cerere nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.

Date fiind soluţiile de respingere atât a acţiunii principale cât şi a cererii de intervenţie, Tribunalul va respinge şi cererile privind cheltuielile de judecată efectuate atât în primă instanţă cât şi în recurs.

Domenii speta

Spete similare