Recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare promovat înainte de soluţionarea cauzei în fond. Prematuritate

Decizie 49 din 21.01.2009


Recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare promovat înainte de soluţionarea cauzei în fond. Prematuritate

C.proc.civ., art. 34 alin. (2)

Potrivit art. 34 alin. (2) din Codul de procedură civilă „încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.

În consecinţă, recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, înainte de soluţionarea cauzei în fond, este prematur, urmând a fi respins ca atare.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă,

Decizia civilă nr. 49 din 21 ianuarie 2009

Prin încheierea de şedinţă din 26.11.2008 pronunţată în dosarul nr. 3098/325/2008, Tribunalul Timiş a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de reclamanţii-apelanţi C.M. şi S., împotriva completului de judecată format din doamnele judecător R.C. şi R.P., complet desemnat să judece apelul declarat de aceiaşi reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 10257 din 2 septembrie 2008 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul cu acelaşi număr.

În esenţă, instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a reţinut că aspectele invocate de către autorii cererii de recuzare nu se circumscriu ipotezelor particularizate de dispoziţiile art.27 C.proc.civ.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanţii C.A. şi S., fără a-l motiva în fapt şi în drept.

La termenul de judecată  din 21.01.2009, Curtea a pus în discuţia părţilor prezente excepţia de inadmisibilitate, respectiv de prematuritate a acestui recurs, în raport cu dispoziţiile art. 34 C.proc.civ.

Prin Decizia civilă nr. 49 din 21 ianuarie 2009, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca prematur, recursul declarat de reclamanţi împotriva încheierii Tribunalului.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a avut în vedere argumentele ce succed.

Procedura de judecată a cererilor de abţinere şi de recuzare este reglementată de Titlul V, art. 24-36 C.proc.civ.

În particular, şi aplicabil speţei de faţă, dispoziţiile art. 34 C.proc.civ. statuează că încheierea prin care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a încuviinţat recuzarea, nu este supusă la nici o cale de atac.

Pe de altă parte, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul, iar atunci când instanţa superioară de fond va constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, va  reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă.

Or, în acest context, se constată că judecarea apelului de către tribunal nu a fost finalizată, iar ceea ce s-a atacat cu recurs este o încheiere intermediară, prin care s-a respins o cerere de recuzare a completului însărcinat cu judecarea apelului, ceea ce atrage incidenţa ipotezei prevăzute de art. 34 alin. (2) C.proc.civ., în sensul că încheierea din 26.11.2008 va putea fi atacată numai odată cu fondul, în eventualitatea în care părţile vor decide să declare recurs împotriva deciziei ce va fi pronunţată în apel de tribunal.