Întreruperea executării pedepsei pentru motive medicale. Completare a raportului de expertiză medico-legală efectuat cu nerespectarea prevederilor art. 30 al. 2 lit. b din Ordinul nr. 1134/c din 25 mai 2000 privind componenţa comisiei. Consecinţe.

Decizie 446 din 23.07.2009


 Întreruperea executării pedepsei pentru motive medicale. Completare a raportului de expertiză medico-legală efectuat cu nerespectarea prevederilor art. 30 al. 2 lit. b din Ordinul nr. 1134/C din 25 mai 2000 privind componenţa comisiei. Consecinţe.

În condiţiile în care completarea la raportul de expertiză a fost realizată de medicul specialist de medicină legală şi nu de un medic de medicină generală, nerespectându-se componenţa comisiei, aşa cum este instituită de art. 30 al. 2 din Ordinul nr. 1134/2000, constatările expuse în completarea raportului nu pot întruni condiţiile de obiectivitate şi exigenţă impuse de lege, considerent pentru care se impune refacerea actului.

Secţia penală - Decizia penală nr.446/23 iulie 2009

Prin sentinţa penală nr. 199/25 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar penal nr. 4899/107/2008 a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei de 20 de ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 258/2001 a Tribunalului Timiş formulată de condamnatul Z.M., deţinut în Penitenciarul Aiud.

S-a reţinut că în raportul de expertiză medico legală întocmit în cauză s-a concluzionat că cel în cauză suferă de “Arteriopatie  cronică obliterantă prin obstrucţie  ilio-femurală predominant  dreaptă. Ischemie  cronică  periferică  stadiul II  la ambele membre inferioare. HTA stadiul I/II. Dislipidermie . Litiază biliară. Gastrită  cronică”,  pentru care necesită  regim alimentar şi tratament medicamentos de specialitate, afecţiunea putând fi tratată în reţeaua sanitară a ANP şi nu îl pune în imposibilitatea pe cel în cauză de a executa pedeapsa în regim de detenţie.

Prin completarea la raportul de expertiză  medico-legală  întocmit de SML Alba s-a concluzionat că  pentru  afecţiunea  arterială  cronică a membrelor inferioare s-a stabilit diagnosticul “Arteriopatie  cronică obliterantă membre  inferioare stadiul II B. Obstrucţie  aorto-femurală dreaptă”, pentru care  s-au recomandat  supraveghere clinică, tratament medicamentos , renunţare la fumat , mers pe  jos zilnic, afecţiunea putând fi tratată în reţeaua sanitară a ANP

Împotriva hotărârii a declarat recurs condamnatul Z.M., aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie şi care, reiterând aceleaşi aspecte ca şi la fond, solicită admiterea cererii sale şi întreruperea executării pedepsei, întrucât bolile de care suferă îl pun în imposibilitate de a suporta regimul privativ de libertate.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar şi din oficiu, în limitele impuse de art. 3856 al. 3 Cod procedură penală, Curtea a constatat că actul de completare al expertizei efectuate în cauză nu a fost întocmit în conformitate cu exigenţele impuse de art. 30 al. 2 lit. b din Ordinul nr. 1134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor şi a altor lucrări medico-legale şi care impunea cu titlu obligatoriu ca din componenţa comisiei de expertiză să facă parte unul sau mai mulţi medici având cel puţin gradul de medic specialist, în funcţie de boala de care suferă cel examinat, acest medic urmând să stabilească diagnosticul şi indicaţiile terapeutice.

 Curtea a reţinut că în speţă completarea la raportul de expertiză a fost realizată de medicul specialist de medicină legală şi nu de un medic de medicină generală, nerespectându-se componenţa comisiei, aşa cum este instituită de art. 30 al. 2 din Ordinul nr. 1134/2000.

 Faţă de aceste împrejurări, Curtea a apreciat că în cauză constatările expuse în completarea raportului nu pot întruni condiţiile de obiectivitate şi exigenţă impuse de lege, considerent pentru care se impune refacerea actului de persoanele menţionate a face parte din comisia de expertizare specifică situaţiilor vizând întreruperea executării pedepsei.

În aceste circumstanţe, Curtea, apreciind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 Cod procedură penală, a admis recursul, casând sentinţa penală atacată, cu consecinţa reţinerii cauzei spre rejudecare în vederea realizării completării la raportul de expertiză medico-legală de către o comisie constituită legal.