Plângere împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată date de procuror. Calitatea de parte interesată.

Decizie 469/R din 21.10.2009


Plângere împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată date de procuror. Calitatea de parte interesată.

C.pr.pen. , art. 2781, al.1 

Persoana care a sesizat organele de urmărire penală cu privire la comiterea unei infracţiuni asupra fiicei sale, şi apoi a formulat plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale faţă de inculpaţi, are calitatea de persoană ale căror interese legitime au fost vătămate, în sensul art. 2781 , al. 1C.pr.pen.

Prin sentinţa penală nr.164/09.06.2009 s-a admis excepţia invocată de reprezentanta Ministerului Public şi în consecinţă:

In temeiul art.2781 alin.l şi alin.8 lita Cod pr.penală, s-a respins ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul T. I., împotriva rezoluţiei din 23.01.2009, pronunţată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, în dosar nr…., prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii T. M. şi V. K. E., cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art.246 Cod penal.

S-a menţinut soluţia pronunţată prin rezoluţia atacată.

S-a făcut aplicarea disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală.

S-au reţinut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de 13.03.2009, petentul T. I. a solicitat instanţei de judecată, să pronunţe o hotărâre, prin care să dispună desfiinţarea rezoluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, din data de 23.01.2009, dată în dosarul nr…., prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii T. M. şi V. K. E., cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art.246 Cod penal, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că soluţia dată este netemeinică, deoarece este evident că cei doi poliţişti şi-au exercitat atribuţiile de serviciu în mod abuziv, în condiţiile în care aveau cunoştinţă de faptul că între soţii B. existau raporturi familiale conflictuale, nu aveau nici un mandat de percheziţie în baza căruia să solicite predarea actelor maşinii, s-au prezentat după lăsarea întunericului, fără mandat şi fără împuternicire expresă din partea instituţiilor abilitate şi nu au întocmit un proces verbal de ridicare aşa cum prevede legislaţia penală şi ir. probaţiune nu a fost audiată nici numita B.I. I. şi nici soţia petentului.

S-a reţinut că această cauză îi priveşte pe făptuitorii Ţ. M. şi V. K.E. - agenţi de politie în cadrul I.P.J. Mureş-Postul de Politie Glodeni - în sarcina acestora reţinându-se faptul că în data de 28.11.2008 s-au deplasat la domiciliul numitei B. I. I. din com. Glodeni, str.Română nr.299, jud.Mureş şi au ridicat pe nedrept de la aceasta actele de identitate ale autoturismului marca Dacia, al soţului numitei B. I. I.

Sesizarea a fost formulată de către numitul T.I. - tatăl numitei B. I. I. - acesta precizând că cei doi poliţişti nu au avut mandat de percheziţie şi nici ordonanţă de ridicare a vreunor înscrisuri şi, de asemenea, că între şotii B. există o stare conflictuală.

Din declaraţiile făptuitorilor s-a reţinut că, după ce în prealabil numitul B. G. - soţul numitei B. I. I. - le-a relatat că soţia sa, de care este despărţit în fapt, refuză să-i predea actele maşinii pe care a achiziţionat-o înainte de căsătorie, cei doi poliţişti s-au deplasat la locuinţa acesteia, care le-a predat de bună-voie actele maşinii, acte care au fost predate proprietarului de drept B. G., fără a fi întocmit vreun act în acest sens.

Având în vedere actele dosarului, procurorul a constatat că, pe de o parte, proprietarul de drept al autoturismului şi implicit al actelor privind acest autoturism este numitul B. G., înmatricularea autoturismului pe numele său neavând efect asupra dreptului de proprietate al maşinii care fusese dobândită la momentul cumpărării, iar pe de altă parte, actele maşinii au fost luate de către cei doi poliţişti în baza unei solicitări a proprietarului, fără a fi exercitate violenţe fizice asupra numitei B.I. I.

S-a reţinut că la dosarul cauzei nu există nici o probă care să arate că cei doi poliţişti şi-au exercitat în mod abuziv atribuţiile de serviciu, motiv pentru care procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii Ţ. M. şi V. K. E. în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii reclamate.

Având în vedere cele de mai sus, prin rezoluţia din 23.01.2009, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale fată de numiţii Ţ. M. şi V. K. E., în privinţa săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art.246 Cod penal, deoarece sunt incidente disp.art.10 lit.d Cod procedură penală.

Petentul Topor Ioan, împotriva acestei soluţii, a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, care - prin Rezoluţia din 20.02.2009, dată în dosar nr…. - a fost respinsă, ca inadmisibilă, după care petentul s-a adresat instanţei de judecată.

La termenul de judecată din data de 25.05.2009 reprezentanta Ministerului Public a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului T. I., dată fiind natura infracţiunii care face obiectul plângerii, plângere care trebuia să fie formulată de fiica petentului.

Potrivit art.278 ind.l alin. l Cod procedură penală, împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată date de către procuror pot face plângere persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate prin asemenea soluţii.

Prima instanţă, raportându-se la natura juridică a infracţiunii analizate, a considerat că nu se poate susţine sub nicio formă că petentul ar avea calitatea mai sus arătată şi mai mult decât atât T. I. - pentru a dobândi legitimitate procesuală - nici nu a dovedit care dintre interesele sale ar fi fost vătămate prin dispoziţia procurorului şi prin urmare s-a apreciat că petentul nu se încadrează în niciuna dintre categoria persoanelor menţionate în art.278/1 Cod procedură penală.

Faţă de cele arătate s-a dispus în consecinţă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen legal recurs petentul T. I. care nu şi-a motivat calea de atac formulată.

Examinând sentinţa atacată prin prisma disp. art.3859 Cod procedură penală instanţa de control judiciar va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte calitatea petentului, respectiv aceea de persoană a cărui interes legitim a fost vătămată, considerăm că această calitate nu poate fi pusă la îndoială.

Aceasta deoarece petentul T. I. a fost cel care a sesizat organele de cercetare penală cu privire la acţiunea făptuitorilor Ţ. Mircea şi V.K. E.

Pe de altă parte plângerea menţionată a fost soluţionată la sesizarea numitului T. I. care a atacat rezoluţia din 23.01.2009, rezoluţie care de altfel i-a fost comunicată.

Consideră că în mod greşit s-a apreciat că petentul T. I. nu ar avea calitatea de persoană interesată atâta vreme cât el a fost cel care a sesizat organele de cercetare penală despre o faptă săvârşită împotriva fiicei sale, respectiv despre o problemă care îl interesa în calitate de tată al victimei.

Ca atare, în baza art.38515 pct.2 lit.c Cod procedură penală instanţa a admis recursul declarat împotriva sentinţei penale nr.164 din 9 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Mureş, a casat integral hotărârea atacată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă – Tribunalul Mureş.