Reziliere contract

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 133/2015

Şedinţa publică de la 06 Mai 2015

Obiectul cauzei:reziliere contract

TRIBUNALUL

Constata ca, prin acţiunea înregistrată la data de 30.08.2013 sub nr.6314/109/2013, reclamanta (...) a solicitat în contradictoriu cu pârâta (...)  rezilierea contractului comercial încheiat la data de 10.01.2012; constatarea nevalabilităţii biletelor la ordin enumerate în Anexa nr. 1 si obligarea pârâtei la restituirea acestora cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că începând cu luna octombrie 2010 si până în august 2013, între cele două societăţi comerciale s-au desfăşurat relaţii comerciale având rulaje de peste 9.500.000 lei. La data de 10.01.2012 între (...)  în calitate de vânzător si (...) în calitate de cumpărător s-a încheiat un contract comercial având ca obiect vânzarea – cumpărarea în regim de credit comercial a unor produse de unică folosinţă din plastic. Prin contract părţile au stipulat faptul că plata va fi făcută în numerar, cu fila CEC, transfer bancar, ordin de plată, bilet la ordin. În scopul desfăşurării activităţii si executării contractului, a încheiat contractul de credit nr. (...) cu Banca (...)  prin care i s-a acordat un plafon de credite pentru nevoi temporare pe baza de instrumente de plată (cecuri si bilete la ordin girate în favoarea băncii) în valoare de 500.000 lei pe o perioadă de 12 luni.

Reclamanta a mai arătat că (...)  încasa banii printr-o linie de scontare deschisă de aceasta tot la Banca (...) . Odată introdus biletul la ordin primit de la reclamantă în baza liniei de scontare, banca transfera în mod direct către contul pârâtei, 80% din valoarea titlului de credit înainte de scadenta acestuia, restul de 20% fiind transferaşi ulterior, la data scadentei, odată cu tragerea banilor din contul (...) La data de 28.08.2013 reclamanta a achitat contravaloarea mărfii livrate de pârâtă în termenele stipulate în contract pe baza biletelor la ordin, a primit marfa si a emis facturile aferente, în valoare de 404.227,17 lei. Pe rolul Tribunalului Argeş (...)  a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei dosarul fiind înregistrat sub nr. 847/1259/2013 cu termen la data de 02.09.2013 pârâta aflându-se la data formulării cererii de fată, în stare de insolventă.

Intrarea în insolventă a pârâtei fiind iminentă, la data de 27.08.2013 reclamanta a solicitat în scris reprezentantului acesteia prin intermediul postei electronice să comunice reclamantei dacă înţelege să îndeplinească obligaţia de livrare a mărfii. Întrucât nu a primit răspuns la data de 28.08.2013, în baza art. 9 din contract, privind obligaţia părţilor de a încerca soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, reclamanta a formulat o adresă către pârâtă prin care i-a notificat rezilierea contractului si i-a solicitat restituirea biletelor la ordin încă aflate la dispoziţia acesteia. Ţinând seama că părţile sunt în situaţia unei neexecutări culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succesivă, respectiv neexecutarea obligaţiei de livrare a mărfii conform contractului comercial încheiat la data de 10.01.2012 în baza art. 1020 C. civ. s-a solicitat rezilierea contractului încheiat cu pârâta (...)  . A susţinut reclamanta că prejudiciul este cert dacă se are în vedere faptul că în baza biletelor la ordin emise si introduse de pârâtă spre decontare, banca va proceda automat la tragerea sumelor din contul reclamantei iar în lipsa acestora va raporta pe reclamantă la Centrala Incidentelor de Plăti periclitându-se în mod direct activitatea si fără a exista o culpă din partea reclamantei, fapt ce ar putea conduce la intrarea în insolventă.

S-a solicitat constatarea nevalabilităţii biletelor la ordin emise către pârâtă în temeiul Legii nr. 58/1934, acestea fiind nule atâta timp cât raţiunea pentru care au fost emise nu mai subzistă iar în baza art. 969 C. civ s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea biletelor la ordin enumerate în anex 1, aceasta reţinându-le în mod vădit cu rea-credinţă si în scopuri nelegale.

În temeiul art. 194 lit. c) C. pr. civ. obiectul cererii a fost evaluat la suma de 300.000. lei reprezentând contravaloarea contractului comercial din data de 10.01.2001.

Prin cererea de modificare a acţiunii din 22.11.2013 reclamanta a solicitat introducerea unui nou capăt de cerere respectiv constatarea încetării de drept a contractului nr. (...) , cu motivarea în esenţă că potrivit art. 17 alin.1 din contract, acesta încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unei instanţe judecătoreşti în cazul în care una din părţi îşi încalcă din nou oricare din obligaţiile sale, după ce a fost avertizată de către cealaltă parte ca o nouă încălcare va duce la rezilierea acestui contract. Astfel, pârâta la data de 29.08.2013 a fost notificată pentru neexecutarea obligaţiei de livrare a produselor si nu si-a îndeplinit această obligaţie nici până la data formulării cererii. Ulterior a fost formulată o cerere de completare a cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat să se constate, în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă, nevalabilitatea unui număr suplimentar de 41 de bilete la ordin fată de cele indicate iniţial prin cererea de chemare în judecată - fila 41- .

Prin sentinţa nr.125 din 3 aprilie 2014, Tribunalul Argeş a respins excepţia decăderii reclamantului din dreptul de a modifica cererea introductivă de instanţă, excepţie invocată de pârâtă; a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei; a respinge acţiunea modificată şi completată formulată de reclamanta şi s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată din partea pârâtei.

Împotriva sentinţei a formulat apel societatea reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate solicitând, totodată, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, acestea sunt contradictorii, iar cauza a fost soluţionată fără a se intra în judecata fondului.

Prin decizia civila nr.44/15.01.2015, Curtea de Apel Pitesti a admis apelul civil declarat de reclamanta (...) împotriva sentinţei civile nr.125 din data de 3.04.2014, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr.6314/109/2013, a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Instanta de apel a retinut ca instanţa de fond a făcut doar o analiză formală a dispoziţiilor legale aplicabile în materie, cât şi a dispoziţiilor contractuale reclamate de părţile în litigiu, fără a verifica în concret, prin administrarea de probe, dacă solicitarea reclamantei în sensul că pârâta nu deţine în patrimoniu un drept de creanţă în baza căruia să introducă la plată biletele la ordin reclamate, se verifică sau nu. Curtea,  constatat că era necesar pentru soluţionarea justă a cauzei a se preciza cadrul procesual în raport de limitele învestirii în strânsă legătură cu dispoziţiile art.194 şi art.200 din Codul de procedură civilă, aceasta întrucât interesul legitim în continuarea procedurii declanşate şi în adoptarea unei soluţii judicioase, era să i se impună reclamantei o conduită procesuală uşor de asumat, respectiv să se precizeze clar care sunt capetele de cerere pe care se bazează acţiunea în justiţie.

Nelămurindu-se aceste aspecte şi analizându-se doar dispoziţiile legale şi contractuale aplicabile în speţă, practic nu s-a intrat în cercetarea fondului pricinii, impunându-se anularea hotărârii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu îndrumarea că pronunţarea asupra fondului şi stabilirea situaţiei de fapt sunt chestiuni ce vor rămâne în sarcina primei instanţe.

Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Arges la data de 06.02.2015, sub nr.6314/109/2013*.

La data de 19.02.205, a fost inregistrata cererea prin care reclamanta (...)  a inteles sa se conformeze dispozitiilor Curtii de Apel Pitesti, precizand obiectul actiunii, in sensul ca acesta constă in constatarea incetarii de drept a contractului nr. (...) incheiat intre parti si constatarea inexistentei unui drept de creanta in patrimoniul paratei pentru a introduce la plata biletele la ordin reclamate.

In rejudecare, instanta a luat act de faptul ca partile nu inteleg sa administreze alte probe.

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarea situatie de fapt:

Intre (...) , in calitate de furnizor, si (...) , distribuitor, s-a incheiat la data de 5.01.2011 contractul de distributie nr. (…) (f.19 dosar initial), avand ca obiect cumpararea de catre distribuitor si desfacerea produselor de consum ale furnizorului, contract cu durata de 5 ani. Potrivit art.2 alin.4 din contract furnizorul va distribui in mod continuu si ritmic distribuitorului, la termenele stipulate in anexa 1.

Potrivit art.9 din contract, pretul produselor este inscris in aceeasi anexa 1. Distribuitorul s-a obligat a achita pretul produselor cumparate, fie prin virament bancar in contul vanzatorului, fie prin numerar, pana la data de 30 a lunii urmatoare celei pentru care se afecteaza plata.

De asemenea, in acest articol se stipuleaza ca furnizorul va livra distribuitorului produsele in cantitatea stipulata, cu certificatele de calitate si garantie aferente, in maxim 7 zile de la primirea comenzii.

In fine, potrivit art.17 din contract, actul juridic inceteaza de plin drept, fara a fi necesara interventia unei instante judecatoresti, in cazul in care oricare din parti:

c) isi incalca din nou oricare din obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata de catre cealalta parte ca o noua incalcare va duce la rezilierea acestui contract;

d) in maximum 20 de zile de la data la care i-a fost notificata incalcarea oricareia dintre obligatiile sale, nu executa sau executa necorespunzator aceasta obligatie.

Potrivit inscrisurilor depuse in copie la dosar, reclamanta a emis mai multe bilete la ordin in favoarea paratei, ca si beneficiar, cu scadenta ulterior datei emiterii, respectiv in lunile august-noiembrie 2013. Aceste bilete la ordin au fost avalizate de parata in favoarea Bancii (...) , iar aceasta, constatand la scadenta refuzul la plata sumelor inscrise in aceste bilete, a demarat executarea silita impotriva reclamantei, formandu-se dosarele de executare nr. 1668, 1694, 1712, 1773, 1858, 1860, 2030/2013 al BEJA (…) (f.66-149). Tribunalul retine ca sumele mentinate in biletele la ordin reprezentau contravaloare marfa, fara a se idetifica in vreun fel despre ce marfa este vorba, prin raportare la facturi fiscale sau procese-verbale de predare.

Potrivit fisei clientului (...) depusa la dosar de reclamanta (f.155), partile au desfasurat raporturi comerciale fara incidente pana la sfarsitul lunii august 2013, reclamanta achitand integral contravaloarea marfurilor livrate de parata, potrivit facturilor fiscale depuse la dosar de furnizor (f.183 si urm.).

Impotriva executarii silite reclamanta a formulat contestatie la executare, aflata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti si avand nr. de inregistrare 27644/4/2013, nesolutionata pana in prezent.

In raport de aceasta situatie, tribunalul apreciaza ca actiunea reclamantei, astfel cum a fost modificata si precizata, este partial intemeiata.

Astfel, se impune a se retine ca indrumarile instantei de apel, privind necesitatea clarificarii obiectului actiunii, sunt obligatorii pentru instanta de fond, in rejudecare, potrivit art.480 alin.3 teza finala C.pr.civ., astfel incat urmeaza a se analiza actiunea prin prisma precizarilor formulate de reclamanta la data de 19.02.2015.

Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect constatarea incetarii de drept a contractului, se observa ca art.17 din contract contine de fapt clauze prin care s-au inserat pacte comisorii de gradul IV, cu consecinta rezilierii contractului.

Atat clauza de la lit.c, cat si cea de la lit.d a art.17 au in vedere situatii de neindeplinire culpabila a obligatiilor de catre una dintre parti, singura conditie pentru ca rezilierea sa intervina de drept fiind aceea ca partea in culpa sa fi fost anterior notificata cu privire la neindeplinirea obligatiei. Odata indeplinita aceasta formalitate, constatandu-se fie o noua incalcare a obligatiilor asumate, fie faptul ca in 20 zile de la notificare obligatia nu a fost executata deloc sau a fost executata necorespunzator, partea interesata este in drept sa activeze pactul comisoriu de ultim grad si sa anunte rezilierea contractului.

In cauza de fata, instanta constata confuzia in care s-a aflat reclamanta in ceea ce priveste actul juridic in baza caruia se desfasoara raporturile cu parata. In actiunea initiala a formulat pretentii raportat la un contract incheiat in anul 2012, pentru ca ulterior, in urma apararilor paratei, sa isi modifice pozitia, raportandu-se la contractul nr.(...)  recunoscut si de parata.

Reclamanta a sustinut ca sunt indeplinite conditiile pentru incetarea de drept a acestui contract, intrucat a pus-o in intarziere pe parata cu privire la neindeplinirea obligatiilor, iar aceasta nu a inteles sa respecte contractul.

In legatura cu acest aspect, instanta constata ca prin adresa inaintata prin posta electronica la data de 27.08.2013, reclamanta i-a solicitat paratei sa comunice daca se mai livreaza marfa conform biletelor la ordin emise catre parata (f.62). La data de 29.09.2013, tot prin posta electronica, a fost inaintata notificarea de reziliere a contractului din data de 10.01.2012 (f.63), retinandu-se refuzul paratei de a livra produsele.

Potrivit adresei nr.1790/2.09.2013, parata a raspuns reclamantei ca nu are cunostinta despre contractul incheiat la 10.01.2012, raporturile juridice desfasurandu-se in temeiul contractului de distributie nr. (...) , in temeiul caruia nu s-au remis bilete la ordin (f.65).

Aceasta corespondenta purtata intre parti nu face insa dovada indeplinirii conditiilor de activare a pactului comisoriu de ultim grad. Pe de o parte, instanta constata ca nu exista o notificare, in sensul celor stabilite la lit.c si d din art.17 al contractului. Apreciind ca aceasta notificare nu trebuie sa aiba o forma si un continut anume, instanta considera ca ea trebuie sa cuprinda clar pozitia emitentului, in sensul constatarii neindeplinirii obligatiei asumata de cocontractant si a indicarii consecintei neexecutarii acesteia in termen de 20 de zile, respectiv a consecintei neexecutarii unei alte obligatii contractuale.

Or, prin adresa inaintata la 27.08.2013 reclamanta a solicitat sa se comunice daca se vor mai face livrari potrivit biletelor la ordin, pentru ca la doua zile dupa aceasta sa se aduca la cunostinta paratei intentia de reziliere a contractului din 2012.

Instanta constata ca reclamanta nu a atasat la dosar anexa 1 a contractului nr. (...) , pentru a se putea verifica in ce masura la data de 27.08.2013 parata se afla in intarziere in ceea ce priveste furnizarea produselor, si nici nu a facut dovada ca a remis o comanda, potrivit art.9 alin.7 din contract, neonorata de parata in termenul de 7 zile stipulat. Pe de alta parte, de la data inaintarii mail-ului din 27.08.2013 si pana la data manifestarii de vointa in sensul rezilierii contractului au trecut doar doua zile, iar nu 20, potrivit clauzei de la lit.d a art.17, nefacandu-se dovada nici ca parata ar fi incalcat anterior si in mod repetat obligatiile, conform art.17 lit.c.

In aceste conditii, trecand peste faptul ca amintita corespondenta electronica se refera la un alt act juridic decat cel ce face obiectul cererii de fata, retinand ca raporturile juridice recunoscute si de parata s-au desfausrat in temeiul contractului nr. (...) , instanta considera ca nu s-a facut dovada indeplinirii conditiilor pentru ca pactul comisoriu de ultim grad sa produca efecte, iar contractul sa inceteze de drept, ca urmare a rezilierii.

Instanta constata din fisa contului clientului (...) , depusa de reclamanta, precum si din facturile fiscale depuse de parata, ca si dovada a raporturilor juridice si a datoriilor pe care reclamanta le are, ca ulterior datei de 19.08.2013 nu au mai fost efectuate livrari de produse catre reclamanta, insa aceasta situatie nu reprezinta in sine dovada rezilierii contractului de plin drept, potrivit disp. art.17 din contract, invocate de reclamanta, ci ar putea reprezenta eventual premisa unei alte cereri, intemeiata pe disp. art.1020-1021 C.civ. de la 1864, aplicabil actului juridic analizat, avand ca obiect constatarea de catre instanta a indeplinirii conditiilor de drept comun pentru rezilierea contractului.

Cum instanta este tinuta sa respecte principiul disponibilitatii de vointa a partii si limitele investirii, conform art.9 alin.2 si 22 alin.5 si 6 C.pr.civ., urmeaza a se constata ca nu sunt dovedite conditiile de activitare a pactului comisoriu de ultim grad, cu consecinta imposibilitatii constatarii incetarii de drept a contractului si a respingerii acestui capat de cerere, ca neintemeiat.

Cat priveste cea de-a doua cerere, avand ca obiect constatarea inexistentei unui drept de creanta al paratei impotriva reclamantei, urmeaza a se avea in vedere atat cererile formulate de reclamanta in primul ciclu procesual al cauzei, cat si precizarea ulterioara anularii sentintei in apel.

Astfel, insanta retine, pe de o parte, ca reclamanta sustine inexistenta unei datorii catre parata, ca urmare a desfasurarii raporturilor contractuale de vanzare-cumparare a produselor, potrivit contractului de distributie nr.(...) , cu consecinta lipsei de fundament a introducerii la plata a biletelor la ordin.

Parata a aratat ca respectivele bilete la ordin au fost introduse la plata de Banca (...) , institutie bancara careia parata i-a transmis bilete la ordin prin avalizare, situatie care reiese din actele dosarului si este recunoscuta si de reclamanta. Prin urmare, instanta va retine ca prin modul de formulare a precizarii obiectului actiunii (inexistenta unui drept de creanta in patrimoniul paratei pentru a introduce la plata biletele la ordin) reclamanta a dorit sa sublinieze interesul sau in a formula o asemenea cerere, fara a reclama ca biletele au fost introduse la plata de parata.

In acest context, desi nu s-au invocat expres de catre parata, pana la inchiderea dezbaterilor, aspecte referitoare la inadmisibilitatea cererii in constatare sau la lipsa de interes a reclamantei in a formula o astfel de cerere (se observa ca abia prin concluziile scrise depuse dupa ramanerea in pronuntare parata a pus in discutie inadmisibilitatea capatului 2 de cerere), tribunalul considera ca trebuie sa analizeze si aceste conditii, prealabil observarii fondului.

Astfel, sub aspectul admisibilitatii cererii in constatare, in raport de art.35 C.pr.civ., parata a sustinut ca reclamanta pune in discutie raportul juridic nascut din biletele la ordin, fara a respecta dispozitiile speciale ale Legii nr.58/1934.

Instanta retine ca biletul la ordin, ca si titlu de comert, incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma si neconditionata, de plata a unei sume de bani de catre semnatarii sai. Prin urmare, desi fundamentul emiterii acestui instrument de plata, este reprezentat de un alt raport juridic, obligatia de plata incorporata in biletul la ordin capata, in temeiul legii, un caracter autonom, independent de raportul juridic cauzal, obligatia continuand sa existe chiar daca dreptul de creanta initial ar fi incetat.

Pe de alta parte, legiuitorul a prevazut o serie de actiuni in legatura cu obligatia nascuta din biletul la ordin, posesorii biletului avand la dispozitie actiuni cambiale impotriva celor obligati la plata (acceptantul, avalistul acestuia, tragatorul, girantul si avalistii acestora), in vreme ce debitorul se poate apara prin formularea opozitiei cambiale, ca urmare a declansarii executarii cambiale. Insa, potrivit art.106 rap. la art.63 din Legea nr.58/1934, „in procesele cambiale  pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19” (“Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.”), ceea ce inseamna ca, in cadrul opozitiei la executare, debitorul nu poate opune posesorului biletului aspecte privind raportul juridic cauzal fata de care posesorul este tert.

In conditiile in care executarea biletelor la ordin este in curs de desfasurare, instanta constata ca la acest moment reclamanta nu are la dispozitie o alta actiune, in realizare, prin care sa se constate lipsa unui debit fata de parata. Fara a specula asupra sanselor de reusita ale contestatiei la executare demarata de reclamanta si in care a inteles sa se apare invocand lipsa fundamentului obligatiei de plata incorporata in biletele la ordin, tribunalul retine ca interesul formularii de catre reclamanta a prezentei cereri in constatare deriva din necesitatea formularii apararilor din cauza mentionata anterior, astfel incat apreciaza ca acest capat de cerere este admisibil, cu atat mai mult cu cat o solutie favorabila obtinuta in dosarul de fata ar putea fi utilizata de reclamanta intr-o eventuala actiune in regres impotriva paratei.

Analizand fondul cererii, tribunalul retine ca, asa cum s-a aratat si mai sus, intre parti s-au desfasurat raporturi juridice contractuale, reclamanta cumparand, iar parata furnizand produse, pana la sfarsitul lunii august 2013. Potrivit inscrisurilor ce constata operatiunile desfasurate intre parti, reclamanta a achitat integral produsele livrate de parata, sumele inscrise in facturile fiscale invocate de aceasta din urma fiind platite de distributor, fie prin bilete la ordin, fie prin ordine de plata. Prin urmare, la data de 31.10.2013, reclamanta nu datora nicio suma de bani paratei, ca urmare a raporturilor contractuale desfasurate.

Cum parata nu a facut dovada ca ulterior lunii august a mai livrat si alte produse reclamantei, iar facturile fiscale invocate ca si dovada a creantei sale impotriva reclamantei au fost integral achitate, cum reiese din fisa clientului necontestata de aceasta, instanta urmeaza a constata inexistenta unui drept de creanta al paratei impotriva reclamantei.

Pentru aceste considerente, instanta va admite in parte actinea reclamantei, astfel cum a fost modificata si precizata, constatand inexistenta unui drept de creanta al paratei impotriva reclamantei, nascut din executarea contractului de distributie nr.(...)  incheiat intre parti.

Pentru argumentele expuse anterior, va fi respins capatul de cerere privind constatarea incetarii de drept a contractului de distributie nr.(...) , ca neintemeiat.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata solicitate de reclamanta, instanta va face aplicarea art.453 C.pr.civ., in sensul ca, observand ca parata a cazut in pretentii, va admite, în parte, cererea reclamantei privind cheltuielile de judecata, respectiv proportional cu admiterea actiunii sale. Prin urmare, va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 2783 lei, cheltuieli de judecata, retinand si imprejurarea ca s-a solicitat doar plata cheltuielilor suportate cu judecarea cauzei la fond (onorariu avocati), iar nu si cheltuielile din apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, in parte, actiunea reclamantei (...) ,  formulata în contradictoriu cu pârâtă (...), in insolventa, reprezentata prin administrator judiciar (…), astfel cum a fost modificata si precizata.

Constata inexistenta unui drept de creanta al paratei impotriva reclamantei, nascut din executarea contractului de distributie nr. (...)  incheiat intre parti.

Respinge capatul de cerere privind constatarea incetarii de drept a contractului de distributie nr.(...) , ca neintemeiat.

Admite, în parte, cererea reclamantei privind cheltuielile de judecata si obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 2783 lei, cheltuieli de judecata.

Cu apel in 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Tribunalul Arges.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 06.05.2015.

Domenii speta

Spete similare