Revendicare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MĂCIN JUDEŢUL TULCEA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 382

Şedinţa publică din  2 iunie 2015

Preşedinte: D.A.

Grefier: R.F.

 S-a luat în examinare acţiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară şi stabilire linie hotar formulată de reclamanţii V.M, V.C domiciliaţi în ….., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâţii G.R şi G.C ambii domiciliaţi în …., jud. Tulcea.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 27 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 2 iunie 2015, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A:

Asupra procesului civil de faţă,

Prin acţiunea civilă legal timbrată şi înregistrată la această instanţă sub nr.383/253/2014 din 30.04.2014, reclamanţii V.C şi V.M au chemat în judecată pe pârâţii G.R, G.C, P.R, C.M, G.D şi S.S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească linia de hotar dintre cele două proprietăţi şi ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâţii să fie obligaţi să le lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie întreg imobilul proprietatea lor situat în oraş ......

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele:

În acţiunea se arată că reclamanţii sunt proprietarii imobilului situat în oraş Măcin, ....... jud.Tulcea, imobil pe care l-au dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11 din 06.01.1998 de BNP B.A. şi rectificat prin Încheierea nr.1202 din 07.06.1998.

Mai reclamanţii că, încă de la cumpărarea imobilului au existat neînţelegeri generate de faptul că între cele două fonduri nu există o linie de hotar.

Deşi pârâţii au fost notificaţi prin executorul judecătoresc să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa ocupată abuziv, aceştia au construit un gard despărţitor în continuarea contrucţiei iar la acest moment cca. Un metru din terenul aferent construcţiei, pe toată lungimea acestuia, se află în curtea pârâţilor.În aceste condiţii s-a formulat prezenta acţiune.

Prin întâmpinarea depusă pe pârâţii G.R., G.C. au solicitat admiterea în parte a acţiunii, în sensul stabilirii liniei de hotar dintre cele două proprietăţi şi respingerea capătului de cerere privind revendicarea unei părţi din teren.

Pârâţii în prealabil au solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale pasive a copârâţilor  P.R, C.M., G.D. şi S.S..

În susţinere se arată că, prin sentinţa civilă nr.255 din 03.04.2013 a Judecătoriei Măcin, rămasă definitivă prin decizia nr.788 din 29.10.2013 a Tribunalului Tulcea, s-a constatat că aceştia sunt străini de moştenirea rămasă de pe urma defunctului G.I., singurii moştenitori acceptanţi legali fiind ei, G.C. şi D.R 

Prin aceeaşi hotărâre, mai arată pârâţii, s-a stabilit dreptul lor de proprietate asupra imobilului situat în oraş Măcin, ...., jud.Tulcea.

Pe fond, se arată că cei care au încălcat vechea linie de hotar sunt chiar reclamanţii care au construit o magazie parţial pe terenul lor.

În ceea ce priveşte gardul despărţitor ce separă cele două proprietăţi, se susţine că între cele două imobile singurul gard existent este cel din grădină pe care l-au ridicat pentru a împiedica păsările reclamanţilor să intre în grădina lor, dar acest gard este în interiorul proprietăţii lor.

Această situaţie de fapt rezultă, potrivit afirmaţiilor pârâţilor, din planul de amplasament înregistrat la OCPI sub nr.10057 din 21.12.2005 unde se observă o înclinare a liniei de hotar înspre interior, în dreptul reclamanţilor.

În şedinţa publică din 14.01.2015 s-a pus în discuţie calitatea procesuală pasivă a pârâţilor P.R, C.M., G.D. şi S.S şi s-a constatat că aceştia nu au calitate procesuală pasivă, admiţându-se această excepţie.

Pe fond reclamanţii au solicitat administrarea probei cu interogatoriu pârâţilor, proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii V.G şi P.M, precum şi proba cu expertiză topografică prin care să se stabilească linia de hotar dintre cele două proprietăţi şi terenul pe care îl ocupă pârâţii.

Pârâţii prin apărător au solicitat proba cu interogatoriu luat reclamanţilor, proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martori I.R şi G.M..

Reclamanţii au depus la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare nr.11 din 06.01.1998 eliberat de BNP B.A. şi încheierea de rectificare, copie de pe titlul de proprietate nr.22179 din 14.10.1993 eliberat în baza Lg.18/1991 pe numele lui J.M. – tatăl reclamantei, planul de amplasament şi delimitare a imobilului şi extras de carte funciară.

Pârâţii au depus în dovedire HCJ 240 din 16.10.2014, copia titlului de proprietate nr.105802 din 04.12.2014 eliberat în baza Lg.18/1991, copie de pe decizia civilă nr.788 din 29.10.2013 pronunţată de Tribunalul Tulcea, planul de amplasament şi delimitare a imobilului.

Din declaraţia martorului V.G., audiat la cererea reclamanţilor, rezultă că este vecin cu părţile şi că în partea dinspre stradă începe casa reclamanţilor şi pe acea linie nu a existat un gard. Spatele casei reclamanţilor reprezintă linia de hotar dintre cele două proprietăţi şi de la terminarea gardului spre spatele grădinii a existat un gard dar în prezent nu ştie dacă mai există.

Martora P.M. precizează că cele două proprietăţi nu sunt delimitate printr-un gard, practic gard între ei nu a existat niciodată întrucât G.I., soţul lui G.R., intra cu căruţa din stradă şi ca urmare a înţelegeri dintre vecini nu a existat acel gard. Prin anul 2010-2011, reclamanţii au făcut intabularea şi din acel moment au apărut discuţii între părţi. Atunci când G.R. a făcut gardul la stradă, martora ştie că s-a întins cu două scânduri din gardul reclamanţilor şi că s-a încercat prin executorul judecătoresc să se facă un gard pe cale amiabilă dar nu s-a putut. În grădină, mai afirmă martora, nu a existat gard şi nu ştie ca reclamanţii să fi construit de curând vreo magazie.

Martorul I.R. arată că locuieşte pe aceeaşi stradă, fiind vecină în partea cealaltă cu V.M.. Mai arată că terenul său şi al reclamanţilor este moştenire de la părinţii săi, ea primind 500 mp., iar mama reclamanţilor 500 mp., fiecare proprietate având o deschidere la stradă de 9 metri liniari. Spatele proprietăţilor lor are 11 metri liniari. Terenul ce a aparţinut părinţilor săi se învecina cu proprietatea lui G.B.- socrul pârâtei. Iniţial gardul dintre cele două prorpetăţi era din stuf. După ce mama reclamantei şi sora sa şi-au făcut casa, linia despărţitoare era spatele casei şi ulterior s-au ridicat construcţii pe limita de hotar, iar gard efectiv a mai rămas doar aprox. 3 m.

Martora mai afirmă că la un moment dat V.M. a ridicat o bucătărie şi a intrat puţin în proprietatea lui G.

Martorul G.M. precizează că locuieşte în spatele curţilor celor două părţi şi de când se ştie proprietăţile părţilor sunt despărţite prin zidul casei reclamanţilor.

Martorul mai afirmă că linia de hotar este dreaptă iar acea bucătărie a reclamanţilor se vede că este intrată puţin în terenul lui G. Nu ştie să fi existat vreodată vreun gard de stuf între cele două proprietăţi.

Mai afirmă martorul că în spatele casei lui V, pe proprietatea lui G, există un trotuar care în dreptul acelei bucătării este mai strâmnt.

La solicitarea reclamanţilor s-a dispus şi efectuarea unei expertize tehnice topografice stabilindu-se următoarele obiective: identificarea celor două imobile, stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi în funcţie de actele de proprietate şi în funcţie de măsurători să se stabilească dacă pârâţii ocupă vreo suprafaţă de teren din proprietatea reclamanţilor.

Din raportul de expertiză efectuat de expert A.R rezultă că imobilul proprietatea reclamanţilor a fost identificat pe str...... din loc.Măcin, jud.Tulcea, fiind situat în T 25, P 697, având o suprafaţă totală de 649 mp., mai mică decât în actele de proprietate, iar imobilul proprietatea pârâţilor a fost identificat la adresa din ........, fiind situat în T 25, P 706, cu o cuprafaţă totală de 1048 mp.

Se mai reţine că imobilul proprietatea pârâţilor are documentaţia cadastrală NC31318 în suprafaţă de 503 mp. faţă de 494 mp. suprafaţă real măsurată şi definită de conturul poligonal 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 1.

Imobilul proprietatea pârâţilor are documentaţia cadastrală NC1090 în suprafaţă de 1056,76 mp. faţă de suprafaţa real măsurată de 1048 mp. ,suprafaţă definită de punctele 3, 4, 5, 6, 7, 20, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13.

În aceste condiţii, având în vedere că atât reclamanţii cât şi pârâţii deţin deţin suprafeţe în fapt mai puţin decât cele reţinute în actele de proprietate, nu se poate spune că una din părţi ocupă vreo suprafaţă din proprietatea celeilalte părţi.

În acelaşi timp experta propune pentru stabilirea liniei de hotar alineamentul determinat de punctele 3, 4, 5, 6, 7, reprezentate grafic în planul de amplasament şi delimitare a imobilului, anexă la raportul de expertiză.

La soluţionarea cauzei instanţa va reţine următoarele:

Potrivit art.555 alin.1 cod civil, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetu, în limitele stabilite de lege.

Potrivit art.560 cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de acesta.

Instanţa analizând probele administrate reţine că reclamanţii deţin terenul în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11 din 06.01.1998.

Din acest contract rezultă că suprafaţa total cumpărată este de 437 mp.iar imobilul se învecinează la nord cu proprietatea lui G.I..

În momentul în care însă se eliberează titlul de proprietate nr.22197 din 14.10.1993 se reţine ca suprafaţă deţinută în intravilan 570 mp.

Potrivit raportului de expertiză, în documentaţia cadastrală reclamanţii figurează cu suprafaţa de 503 mp.dar în urma măsurătorilor făcute de expert rezultă că deţin în fapt 494 mp., adică cu 9 mp. mai puţin decât în documentaţia cadastrală.

Pe de altă parte, pârâţii, potrivit HCJ 240 din 16.10.2014, materializat în titlul de proprietate nr.105802 din 04.12.2014, deţin în intravilanul oraşului Măcin suprafaţa de 1061 mp, proprietate ce la sud se învecinează cu V.C.

Potrivit raportului de expertiză, în documentaţia cadastrală pârâţii figurează cu suprafaţa de 1056,76 mp faţă de suprafaţa real măsurată de 1048 mp., adică cu 8,76 mp mai puţin.

Analizând declaraţiile martorilor rezultă că în fapt cea mai mare parte a liniei de hotar dintre cele două proprietăţi îl reprezintă peretele din spatele casei reclamanţilor.

Martora P.M, audiată la cererea reclamanţilor, precizează că în momentul în care G.R a făcut gardul la stradă s-ar fi întins cu două scânduri, adică cu aproximativ 40 cm în proprietatea reclamanţilor.

Aceeaşi martoră mai precizează că, practic, gard nu a existat niciodată între proprietăţi. 

Martora I.R, care este sora mamei reclamantei V.M, precizează că terenul deţinut de reclamanţi şi terenul deţinut de ea provin de la tatăl său care le-a dat la fiecare câte 500 mp. Iniţial gardul dintre cele două proprietăţi era din stuf, dar când mama reclamantei a ridicat casa, aceasta a fost făcută pe linia de hotar.

Aceeaşi martoră mai afirmă că la un moment dat V.M. a ridicat o bucătărie şi atunci a intrat puţin pe proprietatea lui G. Practic de la stradă şi până în spatele proprietăţilor, în spatele casei reclamanţilor există un trotuar şi cu ochiul liber, afirmă martora, se vede cum trotuarul se strâmntează în dreptul bucătăriei.

Martorul G.M. de asemenea confirmă că limita de hotar dintre proprietăţi este zidul din spatele casei reclamanţilor şi că în spatele casei lui V. există un trotuar care în dreptul acelei bucătării este mai strâmnt.

Cel puţin din afirmaţiile acestor martori rezultă că în fapt doar în dreptul acelei bucătării reclamanţii au intrat foarte puţin în terenul pârâţilor şi aşa se explică de ce în spate limita de hotar nu este dreaptă.

Coroborând aceste declaraţii cu măsurătorile efectuate de expertă din care rezultă că nici una dintre părţi nu ocupă vreo suprafaţă din proprietatea celeilalte părţi, instanţa urmează a reţine că limita de hotar dintre cele două proprietăţi este cea reţinută în raportul de expertiză şi în schiţa anexă la raportul de expertiză efectuate de expert A.R şi care fac parte din prezenta hotărâre.

Faţă de analiza mai sus efectuată şi textele de lege enunţate, instanţa urmează să admită în parte acţiunea civilă numai cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi, linie de hotar care se află pe alineamentul determinat de punctele 3, 4, 5, 6, 7 şi care este reprezentată grafic în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raport.

Cu privire la cheltuielile de judecată, avându-se în vedere că stabilirea liniei de hotar este în beneficiul ambelor părţi, instanţa urmează să compenseze onorariile de avocat şi să constate că reclamanţii au achitat cu titlul de taxă timbru şi onorariu expert suma de 2.089 lei, situaţie în care, în baza art.453 alin.2 cod pr.civilă, pârâţii vor fi obligaţi să plătească reclamanţilor suma de 1.044,5 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară şi stabilire linie hotar formulată de reclamanţii V.M., V.C. domiciliaţi în or. ...., str. …, jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâţii G.R şi G.C ambii domiciliaţi în or. …… jud. Tulcea.

Stabileşte linia de hotar dintre proprietăţile părţilor pe linia identificată prin punctele 3, 4, 5, 6, 7, conform raportului de expertiză şi planului de amplasament şi delimitare a imobilului întocmite de expert judiciar A.R şi care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Compensează onorariile de avocat.

Obligă pe pârâţi să plătească reclamantei suma de 1.044,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Măcin sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată astăzi, 02 iunie 2015 în şedinţă publică.

PREŞEDINTE, GREFIER,

D. A. R.F.

Red.D.A.

Tehnored.D.M.

Ex.10/01.07.2015

Domenii speta

Spete similare