Declinare

DOSAR NR.  4088/3/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI  SECŢIA A V-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 484

Şedinţa publică de la data de 29.02.2012

Tribunalul constituit din :

PRESEDINTE: judecător CRISTEA BOGDAN

GREFIER: MICU MARIA MANUELA

Pe rolul Tribunalului se află soluţionarea cererii de încuviinţare executare silită înaintată de BEJ S. S., privind pe creditorul S. M. GMGH & KG şi pe debitoarea SC R. I. SRL, - declinare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Analizând dosarul cu nr. 70938/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a V a Civilă, Tribunalul apreciază ca nefiind incident art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005 astfel cum a fost modificată şi completată ulterior, constatând că dosarul amintit s-a înregistrat pe rolul Tribunalului ca urmare a unei cereri de încuviinţare a executării silite a cărei competenţă de soluţionare a fost declinată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în favoarea Tribunalului Bucureşti, cerere diferită astfel de cererea înregistrată în dosarul cu nr. 4880/3/2012, rezultat ca urmare a declinării de competenţă din partea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Tribunalul invocă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti şi o reţine în vederea soluţionării.

TRIBUNALUL

I. Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucuresti la data de 27.09.2011, sub dosar nr. 25272/4/ 2011, Biroul Executorului Judecătoresc S. S. a înaintat spre încuviinţarea executării silite titlul - Somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena, privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL.

II. Prin încheierea pronunţată la data de 30.09.2011, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect cerere de încuviinţare executare silită, înaintată de Biroul Executorului Judecătoresc S. S., privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În motivarea hotărârea pronunţate, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a constatat că potrivit art. I2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea de aprobare nr. 191/2007, „În vederea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, denumit în continuare Regulamentul nr. 44/2001, se stabilesc următoarele reguli: art. 1 alin. 1 Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială, pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 44/2001, sunt de competenţa tribunalului.”

Văzând că titlul - Somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena se referă la o hotărâre judecătorească a aceleiaşi instanţe şi având în vedere că se solicită încuviinţarea executării silite mobiliare şi prin poprire vizând bunuri mobile şi respectiv terţi popriţi de pe raza sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria a constatat că este competent material şi teritorial să soluţioneze prezenta cerere Tribunalul Bucureşti, pe raza căruia, se află, de altfel, şi sediul debitoarei.

Prin urmare, în baza art. 159 pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 158 Cod  procedură civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă la data de 10.02.2011, sub dosar nr. 4088/3/2012.

Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, raportat la prevederile art.137 alin. 1 C.pr.civ., reţinând şi disp. art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., Tribunalul constată următoarele :

BEJ S. S. a înaintat o cerere de încuviinţare a executării silite, întemeiată pe disp. art. 3731 C.pr.civ., privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL, fiind invocat drept titlu executoriu o somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena, în dosarul nr. 008007 EuM974/11Z.

În drept, Tribunalul apreciază că se impun amintite următoarele dispoziţii din Regulamentul nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind instituirea unei proceduri europene a somaţiei de plată:

- art. 19 „Eliminarea procedurii de exequatur: O somaţie europeană de plată devenită executorie în statul membru de origine se recunoaşte şi se execută în celelalte state membre fără a fi necesară o declaraţie de constatare a forţei executorii şi fără ca recunoaşterea acesteia să poată fi contestată”.

- art. 21 „Executarea: (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului regulament, procedurile de executare sunt reglementate de legislaţia statului membru de executare. Somaţia europeană de plată devenită executorie se execută în aceleaşi condiţii ca o hotărâre executorie luată în statul membru de executare.  (2) În scopul executării în alt stat membru, reclamantul furnizează autorităţilor de executare competente din acest stat membru:  (a) o copie a somaţiei europene de plată, astfel cum este declarată executorie de către instanţa de origine şi care îndeplineşte condiţiile necesare pentru stabilirea autenticităţii acesteia;  şi  (b) după caz, traducerea somaţiei europene de plată în limba oficială a statului membru de executare sau, în cazul în care acest stat membru are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale procedurii judiciare din locul unde se solicită executarea, în conformitate cu legislaţia acestui stat membru, sau într-o altă limbă pe care statul membru de executare a declarat că o va putea accepta. Fiecare stat membru poate indica limba sau limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene, altele decât limba sa, pe care le poate accepta pentru o somaţie europeană de plată. Traducerea este certificată de către o persoană autorizată în acest scop într-unul din statele membre. (3) Nicio cauţiune şi nici un depozit, indiferent de denumire, nu pot fi impuse reclamantului care, într-un stat membru, solicită executarea unei somaţii de europene de plată emise într-un alt stat membru datorită faptului că este un resortisant străin sau că nu are domiciliul sau reşedinţa în statul membru de executare ».

- art. 26 „Relaţia cu dreptul procesual naţional: Orice aspect de procedură care nu este reglementat în mod expres prin prezentul regulament este reglementat de legislaţia naţională ».

Faţă de cele arătate în precedent, observând şi ansamblul dispoziţiilor Regulamentului nr. 1896/2006, Tribunalul apreciază că procedura reglementată prin intermediul acestuia, relativ la instituirea somaţiei europene de plată, prezintă un caracter special şi derogator raportat la aspectele procedurale reglementate prin Regulamentul nr. 44/2000 al Consiliului Uniunii Europene, în măsura în care nu există trimiteri exprese la anumite dispoziţii ale acestuia din urmă.

Deci, procedura vizând formularea cererii, examinarea acesteia, emiterea somaţiei, căile de atac şi executare trebuie raportate la dispoziţiile Regulamentului nr. 1896/2006.

Or, după cum s-a arătat mai sus, prin reproducerea disp. art. 19, art. 21 şi art. 26 din Regulament, somaţia europeană de plată se recunoaşte şi se execută fără a fi necesară o declaraţie de constatare a forţei executorii, procedurile de executare sunt reglementate de legislaţia statului membru de executare, iar somaţia europeană de plată devenită executorie se execută în aceleaşi condiţii ca o hotărâre executorie luată în statul membru de executare, respectiv, orice aspect de procedură care nu este reglementat în mod expres prin prezentul regulament este reglementat de legislaţia naţională.

Pe cale de consecinţă, apare cu evidenţă că Regulamentul nr. 1896/2006 derogă de la dispoziţiile Capitolului III din Regulamentul nr. 44/2000 referitoare la recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în statele membre, texte în care sensul noţiunii de „încuviinţare a executării” din articolele 42, 43 şi următoarele vizează procedura exequaturului.

În aceste condiţii, nu devin incidente nici dispoziţiile art. I2 art. 1 din OUG nr. 119/2006 reţinute de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, text potrivit căruia „Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială, pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 44/2001, sunt de competenţa tribunalului”, normă atributivă de competenţă materială cu caracter special.

Cum executorul judecătoresc a înţeles să învestească instanţa de judecată cu o cerere de încuviinţare de executare silită, potrivit art. 3731 C.pr.civ., vizând un titlu executoriu reprezentat de o somaţie europeană de plată, date fiind disp. art. 19, 21 şi 26 din Regulamentul nr. 1896/2006, Tribunalul concluzionează că se determină instanţa de executare potrivit art. 3731 alin. 1 rap. la art. 373 alin. 2 C.pr.civ., adică judecătoria în a cărei circumscripţie se va face executarea.

Pe cale de consecinţă, faţă de temeiurile de drept invocate în precedent şi obiectul cererii, observând şi disp. art. 158 şi art. 159 pct. 2 C.pr.civ., Tribunalul va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.

Totodată, faţă de prevederile art. 20 pct.2 C.pr.civ. şi raportat la faptul că prin Încheierea din 30.09.2011, Judecătoria Sector 4 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţa va constata ivit conflictul negativ de competenţă şi va înainta dosarul în vederea soluţionării conflictului către Curtea de Apel Bucureşti, în cond. art. 22 alin. 2 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare executare silită înaintată de BEJ S. S., privind pe creditorul S. M. GMGH & KG şi pe debitoarea SC R. I. SRL, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Constată ivit conflict negativ de competenţă.

Suspendă judecata în cond. art. 21 C.pr.civ.

Înaintează dosarele la Curtea de Apel Bucureşti pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competenţă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29.02.2012.

Preşedinte, Grefier

Red.dact.jud.BC/2ex/29.03.2012

DOSAR NR.  4088/3/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI  SECŢIA A V-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 484

Şedinţa publică de la data de 29.02.2012

Tribunalul constituit din :

PRESEDINTE: judecător CRISTEA BOGDAN

GREFIER: MICU MARIA MANUELA

Pe rolul Tribunalului se află soluţionarea cererii de încuviinţare executare silită înaintată de BEJ S. S., privind pe creditorul S. M. GMGH & KG şi pe debitoarea SC R. I. SRL, - declinare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Analizând dosarul cu nr. 70938/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a V a Civilă, Tribunalul apreciază ca nefiind incident art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005 astfel cum a fost modificată şi completată ulterior, constatând că dosarul amintit s-a înregistrat pe rolul Tribunalului ca urmare a unei cereri de încuviinţare a executării silite a cărei competenţă de soluţionare a fost declinată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în favoarea Tribunalului Bucureşti, cerere diferită astfel de cererea înregistrată în dosarul cu nr. 4880/3/2012, rezultat ca urmare a declinării de competenţă din partea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Tribunalul invocă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti şi o reţine în vederea soluţionării.

TRIBUNALUL

I. Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucuresti la data de 27.09.2011, sub dosar nr. 25272/4/ 2011, Biroul Executorului Judecătoresc S. S. a înaintat spre încuviinţarea executării silite titlul - Somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena, privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL.

II. Prin încheierea pronunţată la data de 30.09.2011, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect cerere de încuviinţare executare silită, înaintată de Biroul Executorului Judecătoresc S. S., privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În motivarea hotărârea pronunţate, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a constatat că potrivit art. I2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea de aprobare nr. 191/2007, „În vederea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, denumit în continuare Regulamentul nr. 44/2001, se stabilesc următoarele reguli: art. 1 alin. 1 Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială, pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 44/2001, sunt de competenţa tribunalului.”

Văzând că titlul - Somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena se referă la o hotărâre judecătorească a aceleiaşi instanţe şi având în vedere că se solicită încuviinţarea executării silite mobiliare şi prin poprire vizând bunuri mobile şi respectiv terţi popriţi de pe raza sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria a constatat că este competent material şi teritorial să soluţioneze prezenta cerere Tribunalul Bucureşti, pe raza căruia, se află, de altfel, şi sediul debitoarei.

Prin urmare, în baza art. 159 pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 158 Cod  procedură civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă la data de 10.02.2011, sub dosar nr. 4088/3/2012.

Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, raportat la prevederile art.137 alin. 1 C.pr.civ., reţinând şi disp. art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., Tribunalul constată următoarele :

BEJ S. S. a înaintat o cerere de încuviinţare a executării silite, întemeiată pe disp. art. 3731 C.pr.civ., privind pe creditoarea S. M. GMBH&Co.KG şi pe debitoarea SC. R. I. SRL, fiind invocat drept titlu executoriu o somaţia europeană de plată emisă de Tribunalul Comercial de Sector Viena, în dosarul nr. 008007 EuM974/11Z.

În drept, Tribunalul apreciază că se impun amintite următoarele dispoziţii din Regulamentul nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind instituirea unei proceduri europene a somaţiei de plată:

- art. 19 „Eliminarea procedurii de exequatur: O somaţie europeană de plată devenită executorie în statul membru de origine se recunoaşte şi se execută în celelalte state membre fără a fi necesară o declaraţie de constatare a forţei executorii şi fără ca recunoaşterea acesteia să poată fi contestată”.

- art. 21 „Executarea: (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului regulament, procedurile de executare sunt reglementate de legislaţia statului membru de executare. Somaţia europeană de plată devenită executorie se execută în aceleaşi condiţii ca o hotărâre executorie luată în statul membru de executare.  (2) În scopul executării în alt stat membru, reclamantul furnizează autorităţilor de executare competente din acest stat membru:  (a) o copie a somaţiei europene de plată, astfel cum este declarată executorie de către instanţa de origine şi care îndeplineşte condiţiile necesare pentru stabilirea autenticităţii acesteia;  şi  (b) după caz, traducerea somaţiei europene de plată în limba oficială a statului membru de executare sau, în cazul în care acest stat membru are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale procedurii judiciare din locul unde se solicită executarea, în conformitate cu legislaţia acestui stat membru, sau într-o altă limbă pe care statul membru de executare a declarat că o va putea accepta. Fiecare stat membru poate indica limba sau limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene, altele decât limba sa, pe care le poate accepta pentru o somaţie europeană de plată. Traducerea este certificată de către o persoană autorizată în acest scop într-unul din statele membre. (3) Nicio cauţiune şi nici un depozit, indiferent de denumire, nu pot fi impuse reclamantului care, într-un stat membru, solicită executarea unei somaţii de europene de plată emise într-un alt stat membru datorită faptului că este un resortisant străin sau că nu are domiciliul sau reşedinţa în statul membru de executare ».

- art. 26 „Relaţia cu dreptul procesual naţional: Orice aspect de procedură care nu este reglementat în mod expres prin prezentul regulament este reglementat de legislaţia naţională ».

Faţă de cele arătate în precedent, observând şi ansamblul dispoziţiilor Regulamentului nr. 1896/2006, Tribunalul apreciază că procedura reglementată prin intermediul acestuia, relativ la instituirea somaţiei europene de plată, prezintă un caracter special şi derogator raportat la aspectele procedurale reglementate prin Regulamentul nr. 44/2000 al Consiliului Uniunii Europene, în măsura în care nu există trimiteri exprese la anumite dispoziţii ale acestuia din urmă.

Deci, procedura vizând formularea cererii, examinarea acesteia, emiterea somaţiei, căile de atac şi executare trebuie raportate la dispoziţiile Regulamentului nr. 1896/2006.

Or, după cum s-a arătat mai sus, prin reproducerea disp. art. 19, art. 21 şi art. 26 din Regulament, somaţia europeană de plată se recunoaşte şi se execută fără a fi necesară o declaraţie de constatare a forţei executorii, procedurile de executare sunt reglementate de legislaţia statului membru de executare, iar somaţia europeană de plată devenită executorie se execută în aceleaşi condiţii ca o hotărâre executorie luată în statul membru de executare, respectiv, orice aspect de procedură care nu este reglementat în mod expres prin prezentul regulament este reglementat de legislaţia naţională.

Pe cale de consecinţă, apare cu evidenţă că Regulamentul nr. 1896/2006 derogă de la dispoziţiile Capitolului III din Regulamentul nr. 44/2000 referitoare la recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în statele membre, texte în care sensul noţiunii de „încuviinţare a executării” din articolele 42, 43 şi următoarele vizează procedura exequaturului.

În aceste condiţii, nu devin incidente nici dispoziţiile art. I2 art. 1 din OUG nr. 119/2006 reţinute de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, text potrivit căruia „Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială, pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 44/2001, sunt de competenţa tribunalului”, normă atributivă de competenţă materială cu caracter special.

Cum executorul judecătoresc a înţeles să învestească instanţa de judecată cu o cerere de încuviinţare de executare silită, potrivit art. 3731 C.pr.civ., vizând un titlu executoriu reprezentat de o somaţie europeană de plată, date fiind disp. art. 19, 21 şi 26 din Regulamentul nr. 1896/2006, Tribunalul concluzionează că se determină instanţa de executare potrivit art. 3731 alin. 1 rap. la art. 373 alin. 2 C.pr.civ., adică judecătoria în a cărei circumscripţie se va face executarea.

Pe cale de consecinţă, faţă de temeiurile de drept invocate în precedent şi obiectul cererii, observând şi disp. art. 158 şi art. 159 pct. 2 C.pr.civ., Tribunalul va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.

Totodată, faţă de prevederile art. 20 pct.2 C.pr.civ. şi raportat la faptul că prin Încheierea din 30.09.2011, Judecătoria Sector 4 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţa va constata ivit conflictul negativ de competenţă şi va înainta dosarul în vederea soluţionării conflictului către Curtea de Apel Bucureşti, în cond. art. 22 alin. 2 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare executare silită înaintată de BEJ S. S., privind pe creditorul S. M. GMGH & KG şi pe debitoarea SC R. I. SRL, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Constată ivit conflict negativ de competenţă.

Suspendă judecata în cond. art. 21 C.pr.civ.

Înaintează dosarele la Curtea de Apel Bucureşti pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competenţă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29.02.2012.

Preşedinte, Grefier

Red.dact.jud.BC/2ex/29.03.2012

Domenii speta

Spete similare