Suspendare act administrativ

DOSAR NR. 38580./3/CA/2009

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX-A – CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR.2442

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE  24.09.2010

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: CLAUDIU ANDREI

GREFIER: ŞTEFANA LUPU

Pe rol se află soluţionarea acţiunii de contencios administrativ formulate de  către reclamanta Z E în contradictoriu cu pârâţii U B-S U  B PRIN R I P –PREŞEDINTELE S,  având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamanta, personal şi asistată de avocat, cu împuternicire avocaţială la fila 14 din dosarul nr.38580/3/2009 al Tribunalului Bucureşti şi pârâta, prin consilier juridic, cu delegaţie de reprezentare la fila 18 din dosarul nr.38580/3/2009 al Tribunalului Bucureşti.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei de judecată faptul că prin serviciul registratură, la data de 16.09.2010, s-a depus la dosar de către pârâtă, întâmpinare şi un set de înscrisuri anexă, în două exemplare.

Instanţa comunică un exemplar al întâmpinării şi a înscrisurilor anexă depuse la dosar de către pârâtă, apărătorului reclamantei.

Apărătorul reclamantei, depune la dosar un set de înscrisuri pe care le comunică consilierului juridic al pârâtei.

La solicitarea instanţei de judecată de a preciza obiectul cererii de chemare în judecată în sensul individualizării actului administrativ atacat, apărătorul reclamantei învederează faptul că nu s-a emis niciodată o dispoziţie prin care s-a luat măsura respingerii cererii reclamantei de rămânere în profesie, primul act despre care s-a făcut vorbire despre o astfel de măsură fiind adresa nr.14157/07.09.2009 existentă la fila 12 din dosar. De asemenea precizează că obiectul cauzei îl constituie refuzul nejustificat al pârâtei încorporat în răspunsul existent la fila 12 din dosar. Totodată învederează că solicită suspendarea executării unui refuz nejustificat emis de către pârâtă.

Instanţa ia act de precizările apărătorului reclamantei în sensul că solicită suspendarea executării refuzului nejustificat emis de către pârâtă, încorporat în adresa nr.14157/07.09.2009 existentă la fila 12 din dosar.

Consilierul juridic al pârâtei, având cuvântul, învederează că înţelege să invoce excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât conform prevederilor art. 14 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, poate fi solicitată suspendarea executării unui act administrativ, ori în speţa de faţă adresa de refuz de care a făcut vorbire apărătorul reclamantei nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi considerată un act administrativ. De asemenea precizează că în acţiunea dedusă judecăţii reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziei prin care se respinge cererea petentei de a rămâne în profesie iar nu a adresei menţionate la acest termen de judecată, fiind astfel o modificarea a acţiunii.

Instanţa aduce la cunoştinţa apărătorului reclamantei faptul că strict procesual cererea modificatoare se impune a fi depusă la dosar în formă scrisă astfel încât, pârâtă să formuleze întâmpinare în raport de modificarea adusă cererii de chemare în judecată.

Consilierul juridic al pârâtei,învederează că înţelege să invoce şi excepţia tardivităţii cererii modificatoare, învederând faptul că o cerere precizatoare se impune a fi făcută mai înainte de acest moment procesual şi în condiţiile în care nu a depus o astfel de cerere în formă scrisă. De asemenea arată că din punctul de vedere al pârâtei nu se impunea ca precizarea acţiunii să vizeze suspendarea executării unei adrese.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocată de către consilierul juridic al pârâtei având în vedere faptul că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. De asemenea învederează faptul că reclamanta solicită suspendarea executării unui act administrativ care –i provoacă grave prejudicii.

La solicitarea instanţei de judecată de a preciza fără echivoc obiectul acţiunii, apărătorul reclamantei învederează că solicită suspendarea executării actului înregistrat sub nr.1457/07.09.2009, apreciindu-l ca fiind un act administrativ tipic iar nu un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri.

Consilierul juridic al pârâtei, solicită instanţei de judecată a se constata că în cererea de chemare în judecată se solicită de către reclamantă suspendarea executării deciziei prin care s-a respins cererea petentei de rămânere în profesie. De asemenea învederează că pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a Contencios administrativ şi fiscal, a mai existat un dosar având ca obiect anularea adresei indicată la acest termen de judecată, instanţa declinându-şi competenţa de soluţionare a cauzei. Totodată solicită instanţei de judecată a ţine cont şi de considerentele încheierii de şedinţă din data de 16.02.2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.43266/3/2009 depusă în copie la dosar.

Pârâta, prin consilier juridic, învederează că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta a solicitat suspendarea executării singurei decizii existente.

Instanţa aduce la cunoştinţa consilierului juridic al pârâtei faptul că în speţa de faţă obiectul îl constituie refuzul de a –i încuviinţa reclamantei cererea de rămânere în profesie.

Consilierul juridic al pârâtei, învederează că reclamanta a solicitat iniţial anularea şi suspendarea deciziei prin care i s-a respins cererea de rămânere în profesie iar la acest moment, fără a o individualiza iar, la acest moment, la interpelarea instanţei cu privire la precizarea obiectului acţiunii, apărătorul reclamantei a învederat că solicită suspendarea adresei existentă la fila 12 din dosar.

Instanţa aduce la cunoştinţa consilierului juridic al pârâtei faptul că dispoziţiile Legii nr.554/2004 fac vorbire despre noţiunea de „ decizie administrativă”.

Consilierul juridic al pârâtei, învederează faptul că prin adresa atacată pârâta aduce la cunoştinţa reclamantei, încă o dată, condiţiile prevăzute de lege pentru prelungirea de activitate, rezoluţia pronunţată în una iunie sau iulie 2009 privind respingerea cererii de prelungire a activităţii. De asemenea arată că adresa atacată nu este un act administrativ tipic, astfel încât cererea formulată este inadmisibilă.

Apărătorul reclamantei, reiterează solicitarea de respingere a excepţiei inadmisibilităţii, învederând faptul că a indicat cadrul procesual.

Tribunalul constatând că prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă s-au mai invocat excepţiile lipsei de obiect a cererii şi a tardivităţii formulării plângerii prealabile, le pune în discuţia contradictorie a părţilor.

Consilierul juridic al pârâtei, solicită admiterea excepţiei lipsei de obiect a cauzei, motivat de împrejurarea că decizia nr.1460/20.10.2009 şi-a produs efectele, fiind emisă decizia de pensionare, reclamanta împlinind vârsta de 67 de ani. De asemenea arată că potrivit dispoziţiilor Codului Muncii, raporturile contractuale nu mai puteau să continue din moment ce fusese emisă decizia nr.1460/20.10.2009, astfel încât, actul atacat şi-a epuizat efectele.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, învederează că punctul de vedere al consilierului juridic al pârâtei este neîntemeiat, întrucât decizia anterior menţionată a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi a condiţiilor privind rămânerea în profesie.

Consilierul juridic al pârâtei, învederează că nemulţumirile petentei cu privire la decizia anterior menţionată ţin de competenţa Secţiei a VIII-a, însă decizia a fost emisă şi îşi produce efectele.

Cât priveşte excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile, arată că potrivit prevederilor art.14 alin.1 coroborat cu art. 7 din Legea nr.554/2004, reclamanta trebuia să depună în atenţia C de S al U B, în termen de 30 de zile o contestaţie prin care trebuia să solicite revocarea hotărârii. Raportat la precizările apărătorului reclamantei de la acest termen de judecată, chiar şi în situaţia în care s-ar asimila această adresă cu un act administrativ, tot ar fi tardivă plângerea prealabilă a reclamantei care a fost formulată în data de 17.09.2009, la dosar mai existând doar o singură adresă.

Apărătorul reclamantei, solicită respingerea excepţiei tardivităţii formulării plângerii prealabile, învederând faptul că la data de 17.09.2009, reclamanta s-a adresat C F. De asemenea arată că reclamanta este afectată de actul prin care i s-a respins cererea de rămânere în profesie.

Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Reprezentanţii părţilor prezente, având pe rând cuvântul, învederează că nu mai au alte probe de propus, în afara înscrisurilor existente la dosar.

Tribunalul constatând că s-a solicitat de către apărătorul reclamantei şi de către consilierul juridic al pârâtei,încuviinţarea probei cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că este utilă, pertinentă, concludentă şi poate duce la dezlegarea pricinii, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. 1 C.proc.civ., o încuviinţează.

Nemaifiind alte cererii de formulat, excepţii de invocat ori probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului cererii de chemare în judecată.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii formulate, să se constate de către instanţa de judecată că pârâta a emis acte fără a respecta dispoziţiile legale, fiind încălcate atât condiţiile de fond cât şi cele de formă. De asemenea precizează faptul că cererea formulată de către reclamantă nu a fost supusă votului deschis din cadrul Senatului Universităţii pe motivul că nu s-a obţinut avizul U. Totodată arată că acest aviz nu are dreptul de a înlătura votul Senatului ci doar are o natură pur formală.

Apărătorul reclamantei învederează faptul că cererea adresată de către reclamantă nu a fost supusă votului deschis în cadrul S U astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile privind legalitatea procedurii.

Consilierul juridic al pârâtei, având cuvântul, învederează că acţiunea formulată de către reclamantă este neîntemeiată, neîndeplinind condiţiile atât sub aspectul dreptului procesual cât şi asupra dreptului substanţial. De asemenea precizează că potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr.554/2004,după sesizarea autorităţilor publice, cererea de suspendare trebuie să îndeplinească două condiţii, respectiv: să existe un caz bine justificat şi să existe o pagubă iminentă. Totodată arată că reclamanta nu a dovedit că această decizie i-a produs o pagubă iminentă.

Pârâta, prin consilier juridic, învederează că reclamanta susţine că prin decizia atacată i-au fost restrânse drepturile prevăzute de lege, însă prin adresa precizată la acest termen de judecată nu i-a fost atacat nici un drept petentei, având în vedere faptul că prin aceasta se precizează  care sunt articolele ce se impune a fi respectate pentru o eventuală menţinere în activitate. De asemenea precizează faptul că adresa nr. 1457/07.09.2009 nu a cauzat prejudicii reclamantei. Totodată arată că în anul 2007 a fost emisă hotărârea S U şi a C i F prin care s-a dispus neprelungirea activităţii reclamantei, ori petenta nu contestă această hotărâre ci adresa emisă la mai bine de două luni de momentul la care s-a respins cererea de rămânere în activitate. Mai mult decât atât, arată că petentei nu i-au fost încălcate drepturile conferite de lege având în vedere că reclamanta a împlinit vârsta de pensionare. Conform dispoziţiilor legale, conferenţiarii pot rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani, însă în speţă, cererea reclamantei a fost respinsă. De asemenea învederează că în situaţia în care s-ar admite acţiunea reclamantei, instituţia pârâtă ar fi prejudiciată, în sensul că ar fi nevoită să desfacă contractele de muncă a unor cadre didactice care au vârsta de 40 de ani, având în vedere că orele care au aparţinut reclamantei au fost redistribuite acestor cadre didactice mult mai tinere.  Totodată solicită pentru motivele expuse şi pentru cele menţionate în concluziile scrise, pe care le depuse la dosar, respingerea acţiunii. 

Consilierul juridic al pârâtei, învederează că reclamanta nu a solicitat anularea hotărârii prin care i s-a respins cererea de rămânere în profesie astfel încât suspendarea executării adresei atacate nu ar mai produce nici un efect.

Reclamanta, personal, având cuvântul, învederează că există în documentele pârâtei şi în argumentele aduse, falsuri în înscrisuri publice.

Instanţa aduce la cunoştinţa reclamantei faptul că nemulţumirile exprimate pot fi rezolvate pe alte căi procesuale.

Reclamanta, învederează că poate face dovada susţinerilor sale. De asemenea arată că cererea formulată vizează un drept conferit prin lege care se acordă profesorilor de rămânere în profesie prin prelungirea vârstei de pensionare până la vârsta de 70 de ani. Totodată învederează că există două criterii pentru prelungirea activităţii, respectiv persoana să fie conducător de doctorat şi să aibă o activitate ştiinţifică, criterii încălcate de către Consiliul Profesional.

Reclamanta, învederează că este conducătoare de doctorat din anul 1994, are publicaţii recunoscute naţional şi internaţional, astfel încât, pârâta nu a ţinut cont de condiţiile îndeplinite ale petentei. De asemenea arată că au formulat cerere de rămânere în activitate şase profesori, iar dintre aceştia unii aveau şi vârsta de 70 de ani. Totodată învederează că cererea de rămânere în profesie nu a fost prelungită nelegal din motive politice, având în vedere şi faptul că dintre cei şase profesori, reclamanta era singura care deţinea o funcţie de conducere.

Consilierul juridic al pârâtei, având cuvântul în replică, învederează că reclamanta a pus în discuţie anumite asptecte care s-ar fi cerut a fi discutate numai cu privire la acţiunea în anulare. De asemenea solicită instanţei de judecată a nu ţine cont de afirmaţiile reclamantei având în vedere că sunt lipsite de suport probator.

Tribunalul rămâne în pronunţare asupra excepţiilor puse în discuţie şi asupra fondului cauzei.

T R I B U N A L U L,

Deliberand, constata:

Prin cererea inregistrata sub nr. 38580/3/2009, asa cum a fost precizata, reclamanta Z E, in contradictoriu cu parata U B – S U B, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna suspendarea executarii actului administrativ de respingere a cererii sale de ramanere in profesie, act incorporat in adresa nr. 14157/07.09.2009 emisa de parata, pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1 alin. 1, art. 7 alin. 1 indice 1, art. 10 alin. 3 si art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 11, art. 20, art. 24 alin. 1 si art. 51 din Constitutia Romaniei, art. 6 paragraf 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale Cartei Universitare.

La termenul din data de 24.09.2010, pentru motivele consemnate in practicaua prezentei sentinte, parata a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii.

Analizand, cu prioritate, exceptia anterior mentionata, conform prevederilor art. 137 alin. 1 c.proc.civ., instanta retine urmatoarele:

I. In fapt

1. Prin cererea inregistrata la registratura paratei sub nr. 12650/30.07.2009, reclamanta a solicitat Rectorului U B, in esenta, sa anuleze decizia adoptata de C Prl al F de Sociologie si A S, in data de 18.06.2009, cu privire la cererea sa de mentinere in activitatea didactica in anul universitar 2009-2010, respectiv validarea acestei decizii de catre S U in sedinta din data de 16.07.2009 sau sa dispuna reanalizarea cererii sale la nivelul forurilor decizionale anterior mentionate (file 31-36).

2. Prin cererea adresata aceluiasi destinatar si inregistrata la registratura paratei sub nr. 12987/10.08.2009, reclamanta si-a completat cererea mentionata la pct. 1 de mai sus sub aspectul motivelor in drept si, totodata, a invederat ca nu mai staruie in solicitarea privind reanalizarea cererii sale de mentinere in activitatea didactica la nivelul Consiliul Profesoral al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, solicitand ca R/S U sa adopte o decizie cu privire la cererea sa de prelungire a activitatii (file 37-38).

3. In fine, prin instiintarea inregistrata sub nr. 13500/27.08.2009, reclamanta a comunicat paratei ca a formulat o plangere penala impotriva D F de S si A S (fila 39).

4. Prin adresa nr. 14157/07.09.2009, raspunzand cererilor reclamantei, parata a comunicat acesteia urmatoarele:

“[…] 1. Posibilitatea de mentinere ca titular in functia didactica a profesorilor universitari si a conferentiarilor universitari care au implinit varsta de pensionare este reglementata, in mod imperativ, de art. 129 alin. 2 din Legea 128/1997, republicata.

In conformitate cu actul normativ mai sus mentionat, profesorii universitari si conferentiarii universitari, cu exceptiile prevazute de lege, care dovedesc competenta profesionala deosebita pot fi mentinuti ca titulari in functia didactica, la cerere, cu acordul Consiliului Facultatii si cu aprobarea anuala a Senatului Universitar, prin vot nominal deschis, pana la implinirea varstei de 70 de ani.

Dispozitiile Cartei Universitare sunt in consens cu normele legale in vigoare, astfel:

- in art. 59 lit. i) se prevede ca Cl F aproba “... cererile de prelungire a activitatii peste varsta de pensionare”;

- in art. 62 lit. m) se prevede ca Sl U “aproba mentinerea in activitate a unor profesori peste limita de varsta de pensionare”.

Cu respectarea prevederilor mai sus mentionate, cererea dumneavoastra de mentinere in activitate nu a fost aprobata de Cl Fde S si AS.

Rezolutia Consiliului Facultatii a fost validata in sedinta S U, fiind astfel intrunite conditiile de forma si de fond prevazute de legislatia in vigoare.

2. U din B, prin reprezentantii sai, a luat act de plangerea penala pe care ati depus-o impotriva domnului M P.

In aceste conditii, consideram oportun sa asteptam rezolutia organelor legal investite cu solutionarea acestei plangeri penale […]”.

II. In drept

Legea contenciosului adminsitrativ nr. 554/2004

……

ART. 1 - Subiectele de sesizare a instanţei

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. […]

ART. 2 - Semnificaţia unor termeni

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

……

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;

i) refuz nejustificat de a soluţiona o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; […];

……

ART. 14 - Suspendarea executării actului

(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

……

Aprecierea instantei

Inadmisibilitatea constituie un mijloc de aparare specific prin intermediul caruia paratul, fara a contesta direct dreptul invocat de reclamant, se opune actiunii acestuia, declarand-o inacceptabila, sustinand ca instanta nu poate examina cererea ce i s-a supus.

Inadmisibilitatea unei actiuni poate interveni numai atunci cand dreptul pretins nu este recunoscut de lege sau cand conditiile de admisibilitate ale caii procedurale exercitate nu sunt indeplinite in raport cu reglementarea legala.

Una dintre conditiile de admisibilitate ale actiunii in contencios administrativ in anulare este aceea ca obiectul actiunii sa vizeze un “act administrativ”, in acceptiunea data acestei notiuni de prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Pentru identitate de ratiune, conditia anterior mentionata trebuie verificata si in cazul cererii avand ca obiect suspendarea executarii unui act administrativ unilateral, intemeiata pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

In cauza, aceasta conditie de admisibilitate nu este indeplinita.

Adresa despre care reclamanta pretinde ca ar incorpora manifestarea de vointa a paratei privind respingerea cererii sale de mentinere in activitatea didactica in anul universitar 2009-2010 nu modifica ordinea juridica in sensul alegat de reclamanta.

Prin aceasta adresa, parata, mai intai, aduce la cunostinta reclamantei continutul normelor care reglementeaza mentinerea ca titulari in functia didactica a profesorilor universitari si a conferentiarilor universitari care au implinit varsta de pensionare, apoi, comunica reclamantei date obiective referitoare la decizia administrativa adoptata cu privire la cererea sa de mentinere in activitate si, in fine, isi exprima opinia in sensul ca decizia anterior mentionata a fost adoptata, respectiv validata cu respectarea conditiilor de forma si de fond prevazute de legislatia in vigoare.

Asadar, raspunsul paratei, chiar eronat fiind, nu poate produce consecinte juridice in ceea ce priveste posibilitatea reclamantei de a ramane in activitatea didactica; sub acest aspect, statutul juridic al reclamantei este identic celui avut anterior emiterii adresei in discutie.

In realitate, la originea eventualei vatamari a dreptului pretins de reclamanta stau efectele deciziei administrative de refuz al aprobarii cererii de  prelungire a activitatii peste varsta de pensionare emisa de Consiliul Profesoral al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, decizie validata de Senatul Universitatii Bucuresti.

Chiar daca s-ar considera ca adresa in discutie nu reprezinta o simpla corespondenta administrativa, ci un act administrativ tipic negativ (decizie de refuz deghizata) ori un act administrativ asimilat, in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004, concluzia inadmisibilitatii cererii reclamantei ramane valabila.

Asemenea acte nu sunt susceptibile de suspendare deoarece, mai inainte de sperata emitere a actului administrativ pozitiv, particularul nu are decat o simpla vocatie (chiar legitima) de a obtine, in viitor, un drept subiectiv; in consecinta, cum suspendarea actului negativ nu echivaleaza cu recunoasterea, implicita, a existentei actului pozitiv, instanta nu ar face decat sa readuca particularul reclamant la statutul de dinaintea emiterii actului negativ, statut care nu ii permitea exercitiul vreunui drept subiectiv.

Pentru motivele anterior expuse, exceptia analizata apare ca fiind intemeiata si, in consecinta, instanta o va admite si va dispune respingerea cererii reclamantei ca fiind inadmisibila

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtă.

Respinge cererea formulată de  către reclamanta Z E, cu domiciliul ales la SCA Ciuraru, Lohan, Manole şi Asociaţii în Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii U B-S U B PRIN R I P –P S, cu sediul în Bucureşti, , ca inadmisibilă.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică,azi 24.09.2010.

PREŞEDINTE, GREFIER,

 CLAUDIU ANDREI  ŞTEFANA LUPU

Tehnored. A.C

4 Ex

Domenii speta

Spete similare