Pretentii.

Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect pretentii, privind pe reclamanta SC CV SA prin mandatar EKROMÂNIA SRL, în contradictoriu cu pârâta BA.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 28.05.2012, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea data care face parte integranta din prezenta hotarâre, când, instanta, pentru a delibera, a amânat pronuntarea la 06.06.2012, când, în aceeasi constituire, a hotarât urmatoarele:

I N S T A N T A

Prin cererea înregistrata sub nr. 1022/184/2011 reclamanta SC CV SA prin mandatar EKROMÂNIA SRL a chemat în judecata pe pârâta BA, ca  prin hotarârea ce se va  pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 18.966,82 lei, suma compusa din contravaloarea facturilor fiscale depuse la dosar, reprezentând penalitati de întârziere pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare, cu cheltuieli de judecata.

În motivare se arata ca între SC CV SA si pârâta s-au derulat raporturi contractuale, în baza carora CV a livrat pârâtei energie electrica, aceasta având obligatia de plata conform facturilor emise.

S-a aratat ca dovada însusirii contractului dintre parti de catre pârâta a avut loc si prin aceea ca aceasta a efectuat o serie de parti catre societatea reclamanta, iar pe de alta parte acest contract este unul standard si aplicabil la nivel national, reglementat prin act normativ. A mai sustinut reclamanta ca între parti a fost încheiat si un contract de adeziune, având în vedere ca prin Decizia nr. 57/1999 a ANRE, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost aprobate contractele cadru pentru consumatorii de energie electrica.

In  ceea ce priveste expedierea facturilor reprezentând recuperare debit, aceasta se realizeaza  cu operatorul national din domeniul serviciilor postale si care se afla in proprietatea statului roman, institutia mentionata fiind furnizor unic al acestui serviciu universal in orice punct de pe teritoriul României, S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. respectând întreaga legislatie in domeniu.

Facturile mai sus aratate au fost acceptate la plata de pârâta, având in vedere ca aceste facturi nu au fost contestate de catre aceasta, conform art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004 care stabileste ca debitorul/paratul avea obligatia ca in cazul in care contesta valoarea facturii sa comunice acest fapt furnizorului in termen de 15 zile de la primirea facturii.

Nu in ultimul rând, subliniaza ca S.C. CV S.A. are autorizarea de a emite facturile doar intr-un singur exemplar, pe suport de hârtie, potrivit Ordinul nr. 1077/2003 emis de catre Ministerul de Finante privind conditiile in care se pot edita, intr-un singur exemplar, facturile fiscale cu regim special de tiparire, înseriere si numerotare, utilizate in activitatea financiara si contabila, autorizare care se acorda furnizorilor cu un numar mare de clienti (sfera de activitate a agentilor economici este prestarea de servicii sau livrarea bunurilor de utilitate publica, cum sunt: furnizarea energiei electrice, termice, a gazelor  naturale si a apei, canalizarea, telefonia fixa,si mobila, transmisia de programe TV si radio si altele similare), iar ratiunea acestei autorizari exclude obtinerea acceptului de plata a facturii in varianta clasica a semnarii de catre client pe exemplarul doi si remiterea facturii cu semnatura acestuia catre furnizor. O alta interpretare ar crea un haos in ceea ce priveste certitudinea livrarilor de servicii si acceptarii de catre clienti.

 Pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalitati conform contractului respectiv art.11 din Contractul Cadru de Furnizare a energiei electrice, iar tariful aplicat este reglementat de catre ANRE si publicat în Monitorul Oficial.

Asadar, solicita instantei de judecata sa constate faptul ca sunt îndeplinite conditiile raspunderii civile contractuale.

Desi pârâta a fost notificata in vederea solutionarii inconvenientului pe cale amiabila, aceasta nu a raspuns in nici un fel invitatiei ce i-a fost adresata, dând dovada de rea credinta.

In concluzie, pretentiile reclamantei se refera la plata contravalorii facturilor mentionate, reprezentând penalitati de întârziere în valoare totala de 18.966,82 lei.

În drept au fost invocate dispozitiile art. 112 si urm C.proc. civ., art. 969 si art. 1073 din Vechiul C.civ., art. 156din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din 25.06.2004, aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, Decizia nr. 57/1999 a ANRE, cu modificarile si completarile ulterioare.

In baza art. 242 Cod procedura civila solicita judecarea cererii si in lipsa.

În dovedirea actiunii s-a depus la dosar în fotocopii situatia centralizata a soldului, facturile restante, procura generala ( f.9-35).

La data de 04.05.2012 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune si exceptia prematuritatii actiunii pentru neîndeplinirea procedurii concilierii directe conform art.7201 C.p.civ.

În motivare, a aratat ca dreptul la actiune este prescris întrucât reclamanta solicita accesoriile ce reprezinta penalitati de întârziere la plata unor facturi din anul 2008 – 01.04, 26.08 si 09.09, ce cuprind debitul principal, fiind aplicabil principiul accesorium sequitur principale.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeaita, cu cheltuieli de judecata.

In drept au fost invocate dispoz. art. 115-118 C.proc.civ, precum si toate dispozitiile legale la care s-a facut referire în prezenta întâmpinare.

La întâmpinare au fost atasate mai multe înscrisuri – f.45-54.

Reclamanta a formulat raspuns la întâmpinare, depunând la dosar procura speciala.

Din oficiu, instanta a dispus atasarea dosarului civil nr.556/184/2011 al Judecatoriei Bals.

Analizând actele si lucrarile dosarului, in raport de exceptiile invocate de catre pârâta, instanta retine urmatoarele:

Potrivit art.137 alin.1 c.p.c., instanta se pronunta mai întâi asupra exceptiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos analizarea in tot sau in parte a pricinii.

 Astfel, în ceea ce priveste exceptia prematuritatii actiunii, invocata de catre pârâta, instanta retine urmatoarele :

 Potrivit dispozitiilor art. 7201 alin. 1 Cod Proc. Civ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010  „In procesele si cererile în materie comerciala evaluabile in bani, înainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va încerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.", iar dispozitiile alineatelor 2-5 al aceluiasi text prevad procedura de urmat pentru îndeplinirea legala a procedurii concilierii directe, ce presupune trimiterea catre pârât prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, sau prin alt mijloc ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii, a unui înscris pentru convocarea acestuia, ce va cuprinde pretentiile reclamantului si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea.

Astfel, alin. 2 al art. 720 indice 1, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 prevad ca „ în scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire."

Dispozitiile art. 720 indice 1 alin. 1 si 2 Cod procedura civila sunt de stricta interpretare si reglementeaza o procedura obligatorie pe care reclamantul trebuie sa o urmeze înainte de introducerea cererii de chemare în judecata la instanta.

Scopul concilierii directe îl reprezinta solutionarea pe cale amiabila a litigiului, în tot sau în parte, pentru a evita sesizarea instantei înainte de a exista certitudinea  ca litigiul nu poate fi solutionat decât pe calea actiunii in justitie.

De asemenea, instanta retine ca potrivit art. 109 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 „oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere înaintea instantei competente. Sesizarea instantei se poate face numai dupa îndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata. Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decât de catre pârât prin întâmpinare, sub sanctiunea decaderii.

Asadar, prin dispozitiile Legii nr. 202/2010 s-a modificat regimul juridic al exceptiei de prematuritate, aceasta având caracter relativ, putând fi invocata doar de catre pârât prin întâmpinare.

In speta, instanta constata ca reclamanta a formulat cerere de emitere a unei somatii de plata în dosarul nr.556/184/2011 al Judecatoriei Bals împotriva pârâtei atât pentru debitul principal cât si pentru penalitatile de întârziere calculate în prezentul dosar astfel ca aceasta a luat la cunostinta de debitul si penalitatile respective. 

Pentru aceste considerente, instanta va respinge exceptia prematuritatii invocata de catre pârâta, ca urmare a neefectuarii procedurii concilierii, ca neîntemeiata.

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, instanta o va admite pentru urmatoarele considerente :

Prin prezenta actiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei totale de 18.966, 82 lei, reprezentând penalitati de întârziere calculate în baza facturilor emise de reclamanta nr.1100126572 din 01.04.2008, nr. 3104532339 din 11.08.2008 si nr. 1100271117 din 09.09.2008 ce reprezinta debitul principal.

Din cele mai sus expuse, instanta constata ca actiunea are ca obiect drepturi de creanta cu executare succesiva, iar în conformitate cu dispozitiile art.12 din Decretul 167/1958, dreptul la actiune privind obligatiile cu executare succesiva încep sa curga de la data când acestea devin exigibile, data scadentei.

Totodata, conform art.1 alin.2 din acelasi Decret (aplicabil la data nasterii raportului juridic dintre parti) “Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii“.

Termenul general de prescriptie este de 3 ani si începe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune, conform art. 3 si art. 7 din Decretul nr. 167/1958.

Fata de considerentele expuse si având în vedere ca prezenta cerere a fost introdusa la data de 18.04.2012, peste termenul de 3 ani de la data emiterii facturilor din 2008, totodata neexistând cauze de întrerupere sau suspendare a cursului prescriptiei întrucât prin sentinta civila nr.551/23.03.2011 pronuntata de Judecatoria Bals în dosarul nr. 556/184/2011 a fost respinsa cererea reclamantei ca neîntemeiata –c onform art.16 alin.2 din Decretul art. 167/1958, instanta va admite exceptia presciptiei dreptului la actiune si în consecinta va respinge actiunea, ca prescrisa.

Vazând si disp. art. 274 C.p.civ., instanta va obliga pe reclamanta sa plateasca pârâtei suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecata – onorariu avocatial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge exceptia prematuritatii introducerii actiunii, ca neîntemeiata.

Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune privind plata contravalorii penalitatilor de întârziere pe perioada 31.03.2009 - 20.01.2012, calculate în baza facturilor fiscale nr.1100126572 din 01.04.2008, nr.3104532339 din 11.08.2008 si nr.1100271117 din 09.09.2008, invocata de pârâta.

Respinge actiunea în pretentii, formulata de reclamanta SC CV SA prin mandatar EKROMÂNIA SRL, cu sediul în Bucuresti si sediul procesual ales în CV,  în contradictoriu cu pârâta BA, domiciliata în Comuna Morunglav, jud.Olt, ca prescrisa.

Obliga reclamanta catre pârâta la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocatial.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 06.06.2012.

Data publicarii pe site: 12.09.2012

Domenii speta

Spete similare