Evacuare

Dosar nr. x189/2009

R O M A N I A

JUDECATORIA B

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 983

Sedinta publica de la 08 Aprilie 2010

I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. x189 din 10.08.2009, reclamanta V V a chemat in judecata paratul V V, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

- sa se dispuna evacuarea paratului din imobilul (garsoniera) situat in B, APnr. 23, bl. G3, sc.B, ap.22,

- sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata efectuate in proces.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca ea si paratul au fost soti, casatoria a fost desfacuta prin sentinta civ. nr. S/9.07.2009 a Judecatoriei B si in perioada casatoriei lor partile au locuit in imobilul proprietatea reclamantei situat in B, APnr. 23, bl. G3, sc.B, ap.22, astfel ca se impune evacuarea paratului din acest imobil.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat la data de 12.03.1996 la biroul notarului public BDdin B si a folosit proba cu interogatoriu.

La termenul de judecata din 24.09.2009, paratul V V a formulat intampinare, prin care a aratat ca nu este de acord cu actiunea reclamantei.

La acelasi termen, paratul a formulat cerere reconventionala (filele 14-15 dosar), prin care a solicitat ca, in contradictoriu cu reclamanta V V, sa se constate ca el, paratul-reclamant, are un drept de creanta asupra imobilului situat in B, APnr. 23, bl. G3, sc.B, ap.22, constand in c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate la imobil, si sa fie obligata parata sa plateasca reclamantului c/valoarea acestor lucrari.

In cursul judecatii, paratul-reclamant a completat cererea reconventionala- incheierea de sedinta din 25.03.2010, fila 102 dosar instanta- , solicitand sa se constituie in favoarea sa un drept de retentie asupra imobilului situat in B, APnr. 23, bl. G3, sc.B, ap.22, precum si sa se constate ca el are un drept de abitatie asupra aceluiasi imobil.

Motivand aceste cereri, paratul-reclamant a sustinut ca el a vandut garsoniera proprietatea sa chiar in ziua in care s-a casatorit cu reclamanta, astfel ca paratul s-a mutat in garsoniera proprietatea reclamantei, care i-a garantat dreptul de abitatie viagera.

In motivarea cererii reconventionale, paratul-reclamant a aratat ca, inainte de a se casatori cu reclamanta, el a avut in proprietate o garsoniera situata la etajul 3 in acelasi bloc de locuinte in care este situata garsoniera proprietatea reclamantei. La data casatoriei, paratul-reclamant a vandut garsoniera proprietatea sa si s-a mutat in garsoniera proprietatea reclamantei. La garsoniera proprietatea reclamantei au fost efectuate, cu banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului-reclamant, urmatoarele lucrari de imbunatatiri: a schimbat usa de la intrare; a faiantat baia; a schimbat WC-ul, chiuveta, oglinda; a montat apometre; a faiantat bucataria; a mutat bucataria intr-o debara si a modificat instalatia de gaz; a gletuit si varuit toata garsoniera; a pus parchet in camera; a cumparat un autoturism; a pus 5 geamuri termopan; a schimbat contorul electric, a pus lustre; a pus hota in bucatarie; a pus perdele noi si draperii; a cumparat aragaz, frigider, televizor, un calorifer electric;  a montat centrala termica si a facut instalatie de incalzire; a pus instalatie de interfon; a montat detector de gaze.

In dovedirea cererii reconventionale, paratul-reclamant a depus la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. 4.04.2002 la biroul notarului public T V din B, contractul de credit de consum din 9.03.2004, facturi, chitante, carnetul de munca seria AZ nr. si a folosit proba cu martori, proba cu expertiza th. judiciara in constructii.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Prin contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat (fara numar) la data de 12.03.1996 la biroul notarului public BD din B, R V a cumparat imobilul (garsoniera) situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, compus dintr-o camera si dependinte.

Potrivit raspunsurilor date de parat la interogatoriul propus de reclamanta,  imobilul situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22 a fost cumparat de catre reclamanta inainte ca reclamanta sa se fi casatorit cu paratul. Inainte de incheierea casatoriei lor, partile au intretinut relatii de concubinaj, aceste relatii de concubinaj  incepand in anul 1998. In perioada relatiilor lor de concubinaj, partile au locuit si au gospodarit impreuna.

Prin contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. 278/4.04.2002 la biroul notarului public T V din B, paratul V V a vandut imobilul (garsoniera) proprietatea sa, situat in B, APnr. 21, bl. X, sc. B, et.3, ap. 33. In contract s-a consemnat ca pretul vanzarii a fost de 50 milioane lei (vechi).

La data de 6.04.2002, reclamanta V V si paratul V V s-au casatorit; din casatorie nu au rezultat copii.

In anul 2007, reclamanta a plecat in Italia, sa munceasca. In Italia, la data de 1.03.2007, reclamanta a incheiat un contract de munca, pentru durata nedeterminata (filele 60-61 dosar).

Potrivit raspunsurilor date de parat la interogatoriul propus de reclamanta, in anul 2002 paratul a vandut garsoniera pe care el o avea in proprietate cu pretul de 100 milioane lei vechi si banii obtinuti din vanzarea acelei garsoniere au fost folositi pentru cumpararea unui autoturism, pentru plata utilitatilor comune si pentru cheltuielile necesare cununiei civile a partilor. In anul 2006 reclamanta a plecat in Italia sa munceasca. Pentru a pleca in Italia, reclamanta a imprumutat bani de la numitul V I si, din Italia, reclamanta a trimis bani paratului. La garsoniera proprietatea reclamantei s-au efectuat lucrari de imbunatatiri, care au inceput din anul 2002 si o parte din aceste lucrari au fost efectuate cu bani proveniti din vanzarea garsonierei paratului. Inainte ca reclamanta sa plece in Italia, partile cumparau alimente pe datorie, datorie pe care o plateau cand partile luau salariul. Paratul a mai aratat ca pentru efectuarea unei interventii chirurgicale la un ochi, el a folosit banii din salariu, bani dati de parintii lui si bani imprumutati de la D V si V I.

Din interogatoriul formulat de reclamanta, reclamanta sustine ca paratul a vandut garsoniera proprietatea lui cu pretul de 80 milioane lei vechi.

Prin contractul de credit de consum din data de 9.03.2004, paratul V V a imprumutat de la SC Credisson International SRL suma de 11.499.000 lei, in scopul achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata.

Din factura nr.7301388/12.05.2007, rezulta ca paratul a cumparat tamplarie PVC cu geam termopan (1 buc.), in valoare de 2.800 lei.

Cu factura din data de 27.08.2007, paratul a cumparat o hota, in valoare de 109,99 lei.

Cu factura din data de 7.10.2007, paratul a cumparat o combina frigorifica „Arctic”, in valoare de 1.157 lei.

Cu factura din data de 11.11.2007, paratul a cumparat o usa metalica, in valoare de 756,91 lei.

Prin declaratia data in instanta, martorul D V, propus de parat, a aratat ca, inainte de a se casatori, fiecare dintre parti avea in proprietate cate o garsoniera, situata in acelasi bloc de locuinte din B, AP nr. 23. Inainte de a se casatori, timp de 3 ani partile au intretinut relatii de concubinaj. Relatiile de concubinaj ale partilor s-au desfasurat in garsoniera proprietatea paratului, imprejurare in care au fost platite cheltuielile de intretinere atat pentru garsoniera paratului, cat si pentru garsoniera proprietatea reclamantei. Dupa ce s-au casatorit, paratul a vandut, cu pretul de 100 milioane lei vechi, garsoniera proprietatea sa si s-a mutat in garsoniera proprietatea reclamantei. Atat reclamanta, cat si paratul au fost bolnavi, motiv pentru care a fost cheltuita o parte din banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului. O alta parte din banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului a fost folosita pentru cumpararea de mobilier, covor, frigider, aragaz si pentru plata datoriilor pe care le facuse reclamanta,  de-a lungul timpului, pentru utilitati. Tot din banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului, a fost cumparat un autoturism, cu pretul de 50 milioane lei vechi. Ulterior, acel autoturism a fost vandut, iar banii obtinuti din vanzarea autoturismului au fost folositi pentru ca reclamanta sa plece in Italia. Acelasi martor a mai declarat ca la garsoniera proprietatea reclamantei au fost efectuate urmatoarele lucrari de imbunatatiri: s-au montat ferestre cu termopan, s-a montat parchet in sufragerie; s-a montat gresie in bucatarie si in baie, s-au facut transformari la structura garsonierei; s-a montat o usa la intrarea in apartament; a fost amenajat beciul de sub garsoniera; s-au montat centrala termica si calorifere. Aceste lucrari de imbunatatiri au fost efectuate in decursul a 2-4 ani, incepand din anul 2006, pe cheltuiala paratului, care a imprumutat bani de la rudele sale, de la CAR si de la martorul D V. Paratul a montat singur parchetul, gresia, faianta, caloriferele. Pe durata casatoriei partilor, reclamanta nu a fost angajata in munca, astfel ca paratul o intretinea pe reclamanta. Reclamanta a fost bolnava, era pensionara pentru motiv de boala si toti banii pe care ii primea din pensie ii cheltuia pe medicamente.

Prin declaratia data in instanta, martorul V I, propus de parat, a aratat ca paratul a fost angajat la SC Rulmenti, in meseria de lacatus. Cu banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului, partile au cumparat un autoturism, care a fost condus numai de catre reclamanta, paratul neavand permis de conducere auto. Martorul a mai declarat ca la garsoniera proprietatea reclamantei au fost efectuate urmatoarele lucrari de imbunatatiri: s-a montat centrala termica; s-au montat ferestre termopan; s-a montat usa la intrare; s-a montat parchet; s-a modernizat bucataria; s-a montat faianta; s-au schimbat usile interioare; s-a instalat interfon la scara blocului; a fost zugravita toata garsoniera; s-au pus draperii. Toate aceste lucrari au fost facute cu banii paratului. Pentru a obtine banii necesari efectuarii acestor lucrari, paratul a vandut autoturismul. Autoturismul a fost vandut dupa ce reclamanta plecase in Italia. Lucrarile de imbunatatiri efectuate la garsoniera reclamantei au fost efectuate dupa ce reclamanta a plecat in Italia.

Pentru solutionarea cererii reconventionale, s-a dispus efectuarea unei expertize th. judiciare in constructii.

Astfel, prin raportul de expertiza th. judiciara in constructii, intocmit de expertul C V, depus la dosarul instantei la data de 9.03.2010, filele 94-98, au fost identificate si evaluate lucrarile de imbunatatiri efectuate la imobilul garsoniera, proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, dupa cum urmeaza:

-strat suport pentru pardoseli, din mortar de ciment -708 lei;

-pardoseli din gresie -1.227 lei;

-pardoseli din parchet laminat -1.319 lei;

-tamplarie ferestre PVC termopan (2 buc.) -2.053 lei;

-tamplarie usi PVC- 2.202 lei;

-faianta la grupul sanitar si in bucatarie- 1.200 lei;

-zugraveli interioare cu var lavabil- 1.277 lei;

-demolat debara, reparatii tencuieli si amenajat spatiu chiuveta in bucatarie- 1.000 lei;

-echipare grup sanitar (lavoar, oglinda, vas WC) - 250 lei;

-apometre (2 buc.)- 120 lei;

-instalatie GN (centrala termica, instalatie utilizare, detector gaze)- 5.000 lei;

-instalatie interfon- 120 lei;

-usa metalica la intrare- 750 lei,

valoarea totala a lucrarilor enumerate fiind de 17.176 lei.

Prin raportul de expertiza s-a stabilit ca aceste lucrari de imbunatatiri au fost efectuate in perioada 2002-2008, motiv pentru care s-a aplicat un coeficient de uzura de 10%, rezultand ca valoarea actuala de circulatie a lucrarilor este de 15.460 lei.

Din copia carnetului de munca seria AZ nr. 0423980, al carui titular este paratul V V, rezulta ca paratul a fost angajat in munca incepand din anul 1975, calitate pe care paratul a avut-o continuu si o are si in prezent. O perioada de timp din anul 2009, contractul individual de munca al paratului-reclamant a fost suspendat in temeiul art. 52 alin.4 lit.c din Legea nr. 53/2003.

Reclamanta nu a facut dovada ca ea ar fi fost angajata in munca.

Pentru solutionarea cauzei este necesar sa se stabileasca ce cote de contributie au avut partile la efectuarea lucrarilor de imbunatatiri la imobilul proprietatea reclamantei.

Fata de probele administrate, se apreciaza ca la efectuarea acestor lucrari de imbunatatiri reclamanta a avut o cota de contributie de 35%, iar paratul-reclamant a avut o cota de contributie de 65%. Pentru a aprecia astfel, s-a avut in vedere faptul ca paratul-reclamant a fost continuu angajat in munca, spre deosebire de reclamanta care nu a fost angajata in munca si a fost si bolnava, precum si faptul ca, din banii obtinuti din vanzarea garsonierei paratului-reclamant, au fost platite datoriile pentru intretinere inregistrate la imobilul proprietatea reclamantei in perioada in care partile erau in concubinaj, s-a organizat cununia partilor, s-a cumparat un autoturism care, fiind vandut, banii au fost folositi pentru lucrari de imbunatatiri la imobil. S-a mai avut in vedere si constatarea din raportul de expertiza potrivit careia lucrarile de imbunatatiri au fost efectuate in perioada 2002-2008, deci nu numai in perioada urmatoare plecarii reclamantei in Italia.

Pentru considerentele aratate, cererea reconventionala prin care paratul-reclamant V Valerica a solicitat sa se constate ca el, paratul-reclamant, are un drept de creanta asupra imobilului situat in B, APnr. 23, bl. G3, sc.B, ap.22, constand in c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate la imobil, si sa fie obligata parata sa plateasca reclamantului c/valoarea acestor lucrari, este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, se va constata ca paratul-reclamant are un drept de creanta la imobilului proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, constand in c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate la acest imobil, in suma de 10.049 lei (15.460 lei x 65% = 10.049 lei).

In temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza, reclamanta va fi obligata sa plateasca paratului-reclamant suma de 10.049 lei, reprezentand c/valoarea dreptului de creanta.

Privitor la bunurile mobile enumerate in cererea reconventionala, respectiv  lustre; hota, perdele, draperii, aragaz, frigider, televizor, calorifer electric, la termenul din 8.04.2010, avocatul paratului-reclamant a precizat ca aceste bunuri vor face obiectul unui proces de partaj a bunurilor comune. In aceste conditii, se va retine ca bunurile mobile sus enumerate nu fac obiectul acestei judecati.

Privitor la cererea reconventionala prin care paratul-reclamant a solicitat sa i se constituie un drept de retentie asupra imobilului proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, doctrina judiciara in materie a statuat ca dreptul de retentie este un drept real de garantie in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv pana ce titularul bunului ii va plati  sumele pe care le-a cheltuit cu intretinerea, conservarea sau imbunatatirea acelui bun.

Deoarece paratul-reclamant are asupra imobilului proprietatea reclamantei un drept de creanta de 10.049 lei, se va admite cererea reconventionala prin care paratul-reclamant a solicitat sa i se constituie un drept de retentie si se va constitui paratului-reclamant un drept de retentie asupra imobilului proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, pana la plata de catre reclamanta, catre paratul-reclamant, a sumei de 10.049 lei.

Privitor la cererea reconventionala prin care paratul-reclamant a solicitat sa se constate ca el are un drept de abitatie asupra imobilului proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, potrivit art. 565 cu referire la art. 518 din Codul civil, dreptul de abitatie se constituie prin conventie, prin testament, prin prescriptie achizitiva si prin efectul legii (cum este cazul Legii nr. 319/1944).

Or, din probele administrate nu rezulta ca partile ar fi incheiat vreo conventie prin care sa se fi constituit paratului-reclamant un drept de abitatie asupra imobilului proprietatea reclamantei.

Nefiind indeplinite conditiile de constituire a dreptului de abitatie, cererea reconventionala prin care paratul-reclamant a solicitat sa se constate ca el are un drept de abitatie asupra imobilului proprietatea reclamantei va fi respinsa ca neintemeiata.

Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat evacuarea din imobilul proprietatea ei, in temeiul art. 480 din Codul civil se va dispune evacuarea paratului-reclamant din imobilul proprietatea reclamantei, situat in B, AP nr. 23, bl. X, sc.B, ap.22, dupa ce reclamanta va plati paratului-reclamant c/valoarea dreptului de creanta in suma de 10.049 lei, pe care paratul-reclamant il are asupra imobilului.

Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 1.009,3 lei (9 lei taxa judiciara de timbru; 0,3 lei timbru judiciar; 1.000 lei onorariu avocat).

Paratul-reclamant a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 3.256,10 lei (1.047 lei taxa judiciara de timbru; 5,6 lei timbru judiciar; 1.003,5 lei indemnizatie pt. expertul C V.; 1.200 lei onorariu avocat).

Potrivit art. 274 alin.1 si art. 276 Cod.proc.civ., se vor compensa cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta, cu cheltuielile de judecata efectuate de paratul-reclamant si va fi obligata reclamanta sa plateasca paratului-reclamant cheltuielile de judecata ramase dupa compensare, adica sa-i plateasca suma de 2.246,80 lei.

Actiunea principala si actiunea reconventionala au fost legal timbrate, cu taxele judiciare de timbru mai sus aratate.

5

Domenii speta

Spete similare