Suspendarea judecăţii ca sancţiune procesuală

Decizie 379 din 10.02.2011


Suspendarea judecatii ca sanctiune procesuala.Lipsa culpei procesuale a reclamantului.Consecinte.

Potrivit art.155 ind.1 alin. 1 din Codul de procedura civila, instanta învestita cu solutionarea unei cereri civile poate suspenda judecata atunci când desfasurarea normala a procesului este împiedicata din vina partii reclamante, prin neîndeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite în cursul judecatii.

Acest text de lege nu este incident în situatia în care  pârâtii sunt cei care nu au îndeplinit obligatia impusa de judecator,iar masura suspendarii astfel dispusa se impune a fi înlaturata în sensul continuarii judecatii cauzei.

(Tribunalul Arad ,sectia civila, decizia civila nr.379 din 10 februarie 2011,dosar. nr. 75/250/2010)

Prin încheierea pronuntata la data de 09.12.2010, Judecatoria Lipova a suspendat judecarea cauzei vizând actiunea formulata de reclamanta SC O. E  SRL pâna la depunerea de catre pârâtii P. D.si P. E.  a documentelor din dosarul  nr.3904/108/2010 aflat pe rolul Tribunalului Arad din care rezulta  recunoasterea extrajudiciara pentru acest proces, respectiv ca debitul  în sarcina pârâtilor este de 29.000  lei, în temeiul art.1551 Cod proc.civila.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs reclamanta SC O.E.SRL ,solicitând ca în urma admiterii caii de atac sa fie desfiintata încheierea atacata si trimisa cauza spre continuarea judecatii la Judecatoria Lipova.

În motivare, reclamantii  au aratat ca instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art.1551 Cod proc.civila care statueaza ca suspendarea se poate dispune atunci  când se constata ca desfasurarea normala a procesului este împiedicata din vina partii reclamante prin neîndeplinirea obligatiilor prevazute de lege, ori stabilite în cursul judecatii, în conditiile în care, reclamantei nu i s-a pus în vedere îndeplinirea vreunei obligatii, motivul suspendarii  fiind clar exprimat prin încheierea atacata, acesta fiind neîndeplinirea de catre pârâti a obligatiei dispuse de instanta. Or,  art.1551 Cod proc.civila nu prevede posibilitatea suspendarii cauzei în aceasta situatie cum de altfel nici un alt text de lege nu prevede aceasta posibilitate.

Examinând cauza în cadrul prevazut de art.304ind.1cod pr.civila raportat la motivele invocate de reclamanta-recurenta,tribunalul a se constatat ca recursul declarat de aceasta este fondat, incidenta în cauza a dispozitiilor art.155 ind.1 C odpr.civila, cu consecinta suspendarii judecatii fiind gresit retinuta.

Astfel, potrivit art.155 ind.1 alin. 1 din Codul de procedura civila, instanta învestita cu solutionarea unei cereri civile poate suspenda judecata atunci când desfasurarea normala a procesului este împiedicata din vina partii reclamante, prin neîndeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite în cursul judecatii.

Din considerentele încheierii atacate se retine ca pârâtii sunt cei care nu au îndeplinit obligatia impusa de judecator, respectiv de a depune la dosar copii dupa documentele din dosarul nr.3904/108/2010 aflat pe rolul Tribunalului Arad din care rezulta recunoasterea extrajudiciara ca suma datorata de pârâti este de 29.000 lei si nu de 30.000 lei ceea ce contravine dispozitiilor legale sus aratate culpa nefiind a partii reclamante.

Fata de cele aratate, în temeiul art.312 alin.2cod pr.civila tribunalul a admiS recursul declarat de reclamanta S.C. O. E. SRL împotriva încheierii date de Judecatoria Lipova la 9 decembrie 2010 pe care o a casat-o în întregime dispunând continuarea judecatii în cauza ce formeaza prezentul dosar, având ca obiect sistarea comunitatii de bunuri a pârâtilor P.D. si P. E.