Reducţiune testament. Cotitate disponibilă. Rezervă succesorală. Moştenitor rezervatari. Compunere masă succesorală.

JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 544/C DIN DATA DE 11.03.2008

Reducţiune testament. Cotitate disponibilă. Rezervă succesorală. Moştenitor rezervatari. Compunere  masă succesorală.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 din Codul civil „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morţii celui care lasă moştenirea, iar stabilirea acestui moment este importantă întrucât în funcţie de acest element se determină bunurile care compun masa partajabilă, persoanele chemate la moştenire, capacitatea lor succesorală, drepturile care li se cuvin ori incidenţa instituţiei reprezentării succesorale.

Art. 939 din Codul civil prevede că „bărbatul sau femeia care, având copii din alt maritagiu, va trece în al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea dărui soţului din urmă decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat mai puţin şi fără ca, nici într-un caz, donaţiunea să treacă peste cuartul bunurilor”.

Potrivit art. 847 din Codul civil „liberalităţile prin act între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte”, iar art. 848 din acelaşi act normativ prevede că „reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora (…)”.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia  la 25.05.2007 reclamanta C.M. a chemat-o în judecată pe pârâta F.D. pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună reducţiunea testamentului autentificat de BNP D.D., să stabilească masa succesorală a defunctului F.G. şi cotele care se cuvin părţilor şi să dispună sistarea stării de indiviziune.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 11 octombrie 2006, a intervenit decesul lui F.G., cu ultimul domiciliu în oraşul Mangalia, iar moştenitorii acestuia sunt ea, reclamanta descendentă, în calitate de fiică a defunctului din prima căsătorie a acestuia, şi pârâta, în calitate de soţie supravieţuitoare.

Prin declaraţia autentificată sub la 17.01.2007 la BNP D.D., a susţinut reclamanta, a acceptat în mod expres succesiunea defunctului F.G., ocazie cu care a luat cunoştinţă şi despre existenţa, în favoarea pârâtei, a testamentului prin care defunctul a instituit-o pe aceasta legatar universal.

Urmare a acestui testament, moştenitorii defunctului F.G. sunt reclamanta, fiică din prima căsătorie, în calitate de moştenitor legal, şi pârâta, în calitate de soţie supravieţuitoare, care cumulează condiţia de moştenitor legal cu cea de moştenitor testamentar.

Masa succesorală a defunctului, a arătat reclamanta, se compune din dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în Mangalia, strada N.V., cealaltă cotă de 1/2 aparţinând soţiei supravieţuitoare, terenurile situate pe teritoriul administrativ al comunei Tuzla, judeţul Constanţa, în trei parcele, în suprafeţe de 1.666,66 mp, 2.000 mp şi 6.666 mp, precum şi cota de 1/2 din bunurile mobile şi obiecte aparţinând gospodăriei casnice.

A mai arătat reclamanta că a încercat să comunice cu pârâta pentru a realiza de bunăvoie împărţeala moştenirii, în considerarea cotelor succesorale ce le revin, însă aceasta, prevalându-se de existenţa testamentului, a apreciat că este singura îndreptăţită să culeagă moştenirea.

Dezlegarea acţiunii în partaj succesoral, a susţinut reclamanta, se găseşte într-o relaţie de accesorietate cu solicitarea înscrisă în petitul cererii având ca obiect reducţiunea testamentului, care se întemeiază pe dispoziţiile art. 848 din Codul civil în referire la art. 939 din Codul civil şi care este promovată de ea din condiţia de descendent – moştenitor rezervator care îndeplineşte condiţiile dreptului de moştenire legală (are capacitate şi vocaţie succesorală, nu este nedemnă şi nici renunţătoare).

Pârâta F.D. a formulat întâmpinare în care a arătat că dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în Mangalia, strada N.V., judeţul Constanţa a fost dobândit de defunct în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat  la 06.10.2004 la Biroul Notarului Public D.D. şi solicită să-i fie atribuit ei în natură având în vedere cota sa majoritară.

 În masa succesorală urmează a fi inclus dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafaţă de 1.666 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, judeţul Constanţa, care a fost dobândit de defunctul F.G. în baza contractului de partaj voluntar autentificat la 12.04.2003, precum şi dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din terenul arabil în suprafaţă de 5.000 mp, şi nu asupra întregii suprafeţe de teren, deoarece acesta a fost dobândit de defunct împreună cu pârâta, astfel încât restul cotei de 1/2 aparţine pârâtei, în calitate de coproprietar.

Acest teren, a susţinut pârâta, este situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, conform actului de vânzare – cumpărare autentificat  la 05.10.2001 la Biroul Notarului Public S.E.

Cu privire la suprafaţa de teren de 2.000 mp situată în intravilanul comunei Tuzla, judeţul Constanţa, aceasta a fost dobândită de defunct prin moştenire legală de la defunctul F. D. în baza certificatului de moştenitor eliberat de BNP S. E.F., însă a fost înstrăinată de defunctul F.G. prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat la 20.11.2003 la BNP S.E. Mangalia, motiv pentru care urmează a fi scoasă din masa succesorală.

În temeiul aceluiaşi certificat de moştenitor, a precizat pârâta, defunctul F. D. a dobândit de la autorul său F. D. dreptul de proprietate asupra unui număr de 501 acţiuni deţinute la SC X Constanţa, în baza certificatului de acţionar iar prin certificatul de moştenitor suplimentar din 15.03.2003, a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 1/3 din suprafaţa de 2,5 ha teren arabil situat în extravilanul comunei Tuzla, dobândită în baza titlului de proprietate din 09.12.2002, şi care urmează a fi incluse în masa succesorală.

A mai arătat pârâta că, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra unei cote de 1/2 din bunurile aparţinând gospodăriei casnice, invocat de reclamantă, aceasta trebuia să specifice concret ce bunuri solicită a fi incluse în masa succesorală şi că, în prezentul partaj succesoral, moştenirea legală coexistă cu moştenirea testamentară, astfel încât instanţa urmează să facă aplicarea dispoziţiilor legale în materie.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 115 şi ale art. 673 şi urm. din Codul de procedură civilă.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări scrise în care a arătat că, în masa succesorală a defunctului F.G., urmează a fi incluse cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în mun. Mangalia, strada N.V., dobândit de către defunct şi pârâtă în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat din 06.10.2004 de BNP D.D., dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafaţă de 1.666,66 mp, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafaţă de 5.000 mp situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, cota indiviză de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2,5 ha situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, precum şi dreptul de proprietate asupra unui număr de 501 acţiuni deţinute la SC X Constanţa.

Reclamanta a susţinut, totodată, că nu solicită includerea în masa bunurilor de împărţit a cotei de 1/2 din bunurile mobile şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice, iar, în privinţa cotelor cuvenite fiecărui moştenitor, respectiv cota de 37/64 pentru reclamantă, în calitate de moştenitor rezervatar, şi cota de 27/64 pentru pârâtă, a arătat că acestea urmează a fi aplicate întregii mase succesorale, în compunerea menţionată anterior, şi nu doar asupra cotei de 1/2 din avere.

În şedinţa publică pârâta a declarat verbal că achiesează la petitul având ca obiect reducţiunea testamentului autentificat de BNP D.D., a indicat valoarea bunurilor care compun masa partajabilă şi a precizat că cele 501 acţiuni dobândite de defunct au fost vândute.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a declarat că renunţă la judecata petitului privitor la sistarea stării de indiviziune, precum şi o cerere de modificare şi completare a acţiunii introductive prin care a solicitat instanţei să constate că defunctul F.G. a avut o cotă de contribuţie majoritară, de 88 0/0, la dobândirea apartamentului situat în Mangalia, strada N.V., cu consecinţa includerii în masa succesorală a acestei cote majoritare.

În şedinţa publică din 28.02.2008, pentru considerentele arătate în practicaua încheierii de la acel termen, instanţa a luat act de renunţarea reclamantei la judecata capătului de cerere privitor la sistarea stării de indiviziune şi a respins ca tardivă cererea reclamantei privind modificarea şi completarea acţiunii introductive.

În susţinerea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, iar, în apărare, pârâta a propus, de asemenea, proba cu înscrisuri, probe care, fiind pertinente şi utile, au fost admise de instanţă.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, astfel cum a fost precizată de reclamantă, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a constatat următoarele:

Reclamanta C.M. s-a născut în 1969 şi este fiica defunctului F.G., rezultată din căsătoria acestuia cu F. A. , astfel cum reiese din certificatul de naştere depus la dosar, iar pârâta F.D. este soţia supravieţuitoare a defunctului F.G., căsătorindu-se cu acesta în 1986, potrivit certificatului depus la dosar.

În timpul căsătoriei defunctului F.G. cu pârâta F.D., aceştia au dobândit împreună un teren arabil în suprafaţă de 5.000 mp situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, în temeiul contractului de vânzare – cumpărare autentificat de BNP S.F.

Prin certificatul de moştenitor eliberat de BNP S. F.  s-a stabilit că masa succesorală a defunctului F. D., tatăl defunctului F.G., se compune din dreptul de proprietate asupra unui număr de 501 de acţiuni deţinute la SC X Constanţa în baza certificatului de acţionar, din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2.000 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dobândit prin reconstituire în baza titlului de proprietate nr.…./1998, şi din dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/3 din terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, dobândit prin reconstituire în baza titlului de proprietate nr. …/195/1993.

În cuprinsul aceluiaşi certificat de moştenitor s-a mai arătat că restul cotei, de 2/3, din terenul în suprafaţă de 5.000 mp revine numiţilor F.G. şi F. H. şi că unicul moştenitor al defunctului F.D. este F. D. G., căruia îi revine întreaga masă succesorală.

Prin certificatul de moştenitor suplimentar din 15.03.2003 la certificatul de moştenitor eliberat tot de BNP S. F., s-a completat masa succesorală a defunctului F. D., care i-a revenit defunctului F. D. G., şi cu dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/3 din terenul în suprafaţă totală de 2,5 ha situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dobândit în baza titlului de proprietate din 09.12.2002.

În temeiul contractului de partaj autentificat sub de BNP S.F., F. H., F. M. şi F.G. au pus capăt stării de indiviziune existente între ei cu privire la terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, şi au procedat la împărţirea acestuia prin bună învoială.

Urmare a încheierii acestui contract de partajul voluntar, defunctului F.G. i-a revenit în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 1.666,66 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa.

Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat de BNP S. F., defunctul F.G. a vândut numitei K. M. terenul în suprafaţă de 2.000 mp situat în comuna Tuzla, jud. Constanţa, dobândit în baza certificatului de moştenitor din 31.08.2002.

Ulterior, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat de BNP D.D. defunctul F.G. şi pârâta F.D. au cumpărat un apartament situat în municipiul Mangalia, str. N.V., jud. Constanţa.

Prin testamentul autentificat de BNP D.D., defunctul F.G. a instituit-o legatar universal pe soţia sa, pârâta F.D., şi a dispus ca toate bunurile, mobile şi imobile, prezente şi viitoare, care se vor găsi în patrimoniul său la data deschiderii succesiunii să îi revină acesteia.

La data de 11.10.2006, a intervenit decesul lui F.G., potrivit certificatului depus la dosar iar prin declaraţia autentificată de BNP D.D. reclamanta C.M. a acceptat pur şi simplu moştenirea defunctului F.G..

Potrivit dispoziţiilor art. 651 din Codul civil „succesiunile se deschid prin moarte”, astfel că data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morţii celui care lasă moştenirea, iar stabilirea acestui moment este importantă întrucât în funcţie de acest element se determină bunurile care compun masa partajabilă, persoanele chemate la moştenire, capacitatea lor succesorală, drepturile care li se cuvin ori incidenţa instituţiei reprezentării succesorale.

De asemenea, art. 939 din Codul civil prevede că „bărbatul sau femeia care, având copii din alt maritagiu, va trece în al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea dărui soţului din urmă decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat mai puţin şi fără ca, nici într-un caz, donaţiunea să treacă peste cuartul bunurilor”.

Totodată, potrivit art. 847 din Codul civil „liberalităţile prin act între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte”, iar art. 848 din acelaşi act normativ prevede că „reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora (…)”.

În cauză, succesiunea defunctului F.G. s-a deschis la data de 11.10.2006, când a intervenit decesul său, iar, la acea dată, în patrimoniul acestuia se regăseau dreptul de proprietate devălmaşă asupra imobilului situat în mun. Mangalia, str. N.V., jud. Constanţa, dreptul de proprietate exclusivă asupra terenului în suprafaţă de 1.666,66 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dreptul de proprietate devălmaşă asupra terenului în suprafaţă totală de 5.000 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/3 din terenul în suprafaţă totală de 2,5 ha situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, precum şi dreptul de proprietate asupra unui număr de 501 de acţiuni deţinute la SC X  Constanţa.

Apartamentul situat în mun. Mangalia, str. N.V., jud. Constanţa şi terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, au fost dobândite de către defunct împreună cu pârâta F.D., în timpul căsătoriei dintre aceştia, astfel că, prin raportare la dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Codul familiei, care instituie prezumţia comunităţii de bunuri, cele două imobile sunt bunuri comune ale acestora.

Deşi, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Codul familiei, partea cuvenită fiecăruia dintre soţi cu privire la bunurile comune nu se stabileşte în mod egal, ci în funcţie de cota de contribuţie la dobândirea acestora, instanţa apreciază că, în lipsa unor probe certe care să ateste o contribuţie diferenţiată a soţilor la dobândirea bunurilor comune, operează prezumţia simplă că soţii au avut o cotă de contribuţie egală.

În cauză, părţile nu au răsturnat, prin niciun mijloc de probă, această prezumţie, astfel că instanţa va include în masa succesorală a defunctului F.G. dreptul de proprietate asupra cotei devălmaşe de 1/2 din cele două imobile.

Cât priveşte terenul în suprafaţă de 1.666,66 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, instanţa reţine că acesta a fost dobândit de către defunctul F.G. prin moştenire legală de la tatăl său, defunctul F. D., în baza certificatului de moştenitor din 31.08.2002 şi a contractului de partaj autentificat de BNP S. F.

Faţă de modul de dobândire al acestui bun şi de dispoziţiile art. 31 lit. b) din Codul familiei, instanţa constată că terenul în suprafaţă de 1.666,66 mp este bun propriu al defunctului, motiv pentru care în masa partajabilă urmează a fi inclus dreptul de proprietate exclusivă asupra acestui teren.

Aceeaşi natură juridică are şi terenul în suprafaţă totală de 2,5 ha situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dobândit de către defunctul F.G., în indiviziune cu fraţii tatălui său, respectiv F. H. şi F. M., tot în baza certificatului de moştenitor din 31.08.2002, completat prin certificatul de moştenitor suplimentar eliberat de acelaşi birou notarial.

Cum, însă, dobânditorii nu au procedat la sistarea stării de indiviziune existente între ei cu privire la acest teren, instanţa va include în masa partajabilă a defunctului F.G. dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/3 din terenul în suprafaţă totală de 2,5 ha, astfel cum este menţionată în cuprinsul certificatului de moştenitor.

Instanţa va include în masa succesorală a defunctului F.G. şi dreptul de proprietate asupra unui număr de 501 de acţiuni dobândite de către defunct în temeiul certificatului de moştenitor din 31.08.2002 eliberat de BNP S. F.

Pârâta a afirmat că aceste acţiuni au fost vândute şi a depus în acest sens un formular de vânzare unică şi un formular de confirmare a unui transfer de acţiuni, însă instanţa constată că aceste înscrisuri nu fac dovada certă a vânzării de către defunct a celor 501 de acţiuni.

Astfel, formularul de confirmare a unui transfer de acţiuni atestă un transfer de acţiuni, deţinute de către defunctul F.G., între acesta şi pârâta F.D., însă nu face dovada că această operaţiune a vizat înseşi acţiunile dobândite de către defunct în temeiul certificatului de moştenitor din 31.08.2002, iar formularul de vânzare unică nu face dovada că au fost oferite spre vânzare chiar aceste acţiuni, aşa cum au fost individualizate anterior, şi, cu atât mai puţin, că au fost efectiv înstrăinate.

Instanţa nu va include însă, în masa partajabilă, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2.000 mp situat în extravilanul comunei Tuzla, jud. Constanţa, dobândit în baza certificatului de moştenitor din 31.08.2002, întrucât, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat de BNP S.F., defunctul F.G. a vândut acest teren, în timpul vieţii sale, numitei K. M.

Persoanele cu vocaţie succesorală concretă la moştenirea defunctului F.G. erau pârâta F.D., în calitate de soţie supravieţuitoare, şi reclamanta C.M., în calitate de fiică, aceasta acceptând succesiunea prin declaraţia autentificată de BNPD.D..

Prin testamentul autentificat de BNPD.D., defunctul F.G. a instituit-o legatar universal pe pârâta F.D. şi a dispus ca toate bunurile, mobile şi imobile, prezente şi viitoare, care se vor găsi în patrimoniul său la data deschiderii succesiunii să îi revină acesteia, situaţie în care pârâta cumulează calitatea de succesor legal cu cea de moştenitor testamentar.

Aceasta întrucât, în pofida existenţei testamentului care îi conferă pârâtei calitatea de legatar universal şi dreptul de a culege întreaga moştenire, prin acceptarea expresă a succesiunii defunctului F.G. şi în virtutea calităţii sale de moştenitor rezervatar reclamanta are, la rândul ei, vocaţie succesorală concretă la moştenire.

Dacă beneficiarul testamentului ar fi fost o terţă persoană, reducţiunea liberalităţii ar fi căzut sub incidenţa dispoziţiilor art. 841 din Codul civil, care prevăd că „liberalităţile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului dacă la moarte-i lasă un copil, peste o a treia parte, dacă lasă doi copii, peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai mulţi”.

Cum, însă, pârâta, beneficiar al liberalităţii, este soţia supravieţuitoare, se vor aplica dispoziţiile art. 939 din Codul civil, anterior evocate, care au menirea de a ocroti interesele descendenţilor defunctului dintr-o căsătorie anterioară împotriva liberalităţilor excesive pe care defunctul le-ar fi putut face în favoarea soţului din ultima căsătorie, ca urmare a influenţelor pe care acesta ar putea să le exercite asupra defunctului.

O astfel de ipoteză se regăseşte şi în cauza de faţă întrucât, dispunând de întreaga sa avere în favoarea celei din urmă soţii, pârâta F.D., defunctul F.G. a încălcat dreptul de moştenire al reclamantei C.M., fiica sa dintr-o altă căsătorie, drept care decurge din calitatea acesteia de moştenitor rezervatar, reglementată în mod imperativ prin dispoziţiile art. 841 din Codul civil.

În aceste condiţii, instanţa urmează să dispună reducţiunea testamentului autentificat de BNP D.D., petit la care însăşi pârâta a achiesat în şedinţa publică din 23.11.2007, până la cotitatea disponibilă specială, calculată prin interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 841 şi ale art. 939 din Codul civil, precum şi ale art. 2 din Legea nr. 319/1944, în limita căreia defunctul putea dispune prin testament în favoarea pârâtei.

Pentru determinarea acesteia, instanţa reţine că, prin prisma dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 319/1944, care prevăd că rezerva soţului supravieţuitor, atunci când vine în concurs cu descendenţii defunctului, este de 1/8 din moştenire, coroborate cu dispoziţiile art. 841 din Codul civil, rezerva pârâtei (soţie supravieţuitoare) este de 1/8, iar rezerva reclamantei (descendent al defunctului) este de 7/16, respectiv jumătate din diferenţa dintre totalul moştenirii şi rezerva soţului supravieţuitor, astfel că rezerva totală este de 9/16 din moştenire (1/8 + 7/16).

Cotitatea disponibilă ordinară este de 7/16 şi reprezintă diferenţa dintre masa succesorală şi rezerva totală (1/1 – 9/16), în vreme ce cotitatea disponibilă specială, calculată potrivit celor două limite impuse alternativ de dispoziţiile imperative ale art. 939 din Codul civil, este de 1/4 din moştenire.

Diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială este de 3/16, iar această diferenţă se împarte între moştenitori potrivit regulilor de la moştenirea legală, respectiv 1/4 pentru pârâtă şi 3/4 pentru reclamantă.

Prin însumarea cotelor care le revin, rezultă că reclamanta are o cotă totală de 37/64, rezultată din cumularea rezervei de 7/16 cu partea cuvenită ca moştenitor legal de 9/64 (3/4 din cotitatea disponibilă specială de 3/16), în vreme ce pârâta are o cotă de 27/64, rezultată din cumularea rezervei de 1/8 cu cotitatea disponibilă specială de 1/4 (dobândită ca legatar universal) şi cu  partea cuvenită ca moştenitor legal de 3/64 (1/4 din cotitatea disponibilă specială de 3/16), iar cotele vor fi aplicate asupra masei partajabile a defunctului F.G., astfel cum a fost reţinută de instanţă.

Pentru toate considerentele expuse, instanţa a luat act de renunţarea reclamantei la judecata capătului de cerere privitor la sistarea stării de indiviziune, potrivit manifestării de voinţă a acesteia, a admis acţiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantă, a constatat compunerea masei succesorale şi va constata că reclamanta are o cotă de 37/64 din masa partajabilă, iar pârâta are o cotă de 27/64 din masa partajabilă.

Domenii speta

Spete similare