Recurs contencios administrativ. Anulare decizie de impunere emisa de c.a.s.

Decizie 3055 din 13.10.2014


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare decizie de impunere emisa de C.A.S.

-Art. 83 alin. 4 din O.G. nr. 92/ 2003

-Art. 215 alin. 3 din Legea nr. 95/ 2006

-Art. 216 si 257 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 95/ 2006

Prin Decizia de impunere din oficiu nr. 681/ 14546/ 04.11.2011 (fila 44 dosar fond) intimata a stabilit în sarcina recurentului obligatia de a achita suma de 2124 lei reprezentând contributie FNUASS, dobânzi si penalitati.

Pentru a emite aceasta decizie, intimata a avut în vedere faptul ca recurentul nu a depus declaratiile anuale pe anul 2006-2011 privind modul de constituire si plata a contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. S-a mai retinut ca recurenta a fost înstiintata conform art. 83 alin. 4 din OG nr.92/2003 prin adresa nr. 1303/13.09.2014 (f. 44) cu confirmare de primire, dar recurentul nu a dat curs solicitarii de a depune declaratii sau alte acte justificative.

Prin contestatia depusa la organul fiscal în temeiul art. 205-art.207 Cod de procedura fiscala, recurentul a contestat decizia de impunere de mai sus. Contestatia a fost solutionata de catre CAS S. M. prin Decizia nr. 288/28.11.2011 (f. 3-6 dos. fond), în sensul respingerii acesteia.

Curtea a constatat ca potrivit art. 215 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii „persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din agricultura si silvicultura, venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuala sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate sa depuna la casele de asigurari de sanatate cu care au încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fata de fond”.

Art. 216 din Legea nr. 95/2006  statueaza ca „în cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de catre persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, denumita în continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurari sau persoane fizice ori juridice specializate, procedeaza la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de întârziere în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”;

Conform art.  257 alin.2 lit. b) din acelasi act normativ „ (2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra: b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;”.

Potrivit art. 83 alin. 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala „nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.”

Din interpretarea sistematica a acestor prevederi legale, rezulta ca în cazul persoanelor care intra în categoria celor prevazute de lege, asigurarea este obligatorie si opereaza prin efectul legii.

Prin urmare, realizând venituri din activitati independente, recurentul intra în categoria persoanelor asigurate prin efectul legii, având totodata obligatia de a plati contributia prevazuta de lege la Fondul national unic de asigurari de sanatate.

Pe cale de consecinta, este neîntemeiat motivul de recurs sustinut de recurent conform careia nu ar mai datora contributia la Fondul national unic de asigurari de sanatate având în vedere ca are si calitatea de pensionar.

Sub acest aspect, instanta de control judiciar a retinut ca recurentul datoreaza contributia la Fondul national unic de asigurari de sanatate atât pentru veniturile realizate ca pensionar si care depasesc plafonul de scutire prevazut de lege cât si pentru veniturile din activitati independente iar plata contributiei pentru una dintre aceste doua categorii distincte de venituri nu îl exonereaza pe recurent de obligatia de plata pentru cealalta categorie de venituri.

Referitor la motivul de recurs privind lipsa contractului de asigurare, instanta de control judiciar a constatat ca si acesta este neîntemeiat având în vedere caracterul legal al obligatiei de plata a contributiei.

Nu poate fi retinut nici motivul de recurs privind nulitatea deciziei de impunere pe motivul nerespectarii procedurii inspectiei fiscale având în vedere ca în cazul contributiei la fondul asigurarilor de sanatate Legea nr. 95/2006  coroborata cu prevederile art. 83 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala prevad posibilitatea emiterii din oficiu a deciziei de impunere fara a fi necesara realizarea unei inspectii fiscale.

Decizia nr. 3055/CA/13.10.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar 736/83/CA/2012

Prin sentinta nr. 2084/CA/ 8.05.2013 Tribunalul S. M. a respins actiunea în contencios administrativ fiscal formulata de reclamantul  G. Z. S. împotriva pârâtei C. A. S. S. M. si D.G.F.P. S. M.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele :

Prin Decizia de impunere din oficiu nr.681/14546/04.11.2011, în temeiul art.83 alin. 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, având în vedere nedepunerea de catre contribuabil a declaratiilor anuale pe anul 2006-2011 privind modul de constituire si plata a contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, conform art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii si a ordinului presedintelui CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, respectiv faptul ca  debitorul a fost înstiintat conform art. 83 alin. 4 din OG nr.92/2003 prin adresa  nr. 11303/13.04.2011 cu confirmare de primire, dar debitorul nu a dat curs solicitarii de a depune declaratii sau alte acte justificative, retinând art. 35 din Ordinul presedintelui CNAS nr. 617/2007 potrivit caruia, decizia de impunere constituie titlu de creanta si poate fi emisa de organul competent al CAS  si pe baza informatiilor primite pe baza de protocol de la ANAF, în sarcina reclamantului, s-a stabilit pentru perioada 2006-2011 obligatia de plata la FNUASS în suma totala de 2.124 lei din care 762 lei contributia la FNUASS, suma de 1.247 lei dobânzi potrivit art. 120 din OG nr. 92/2003 si suma de 114 lei penalitati potrivit art. 120 indice 1 din OG nr. 92/2003.

În "Nota" la stabilirea obligatiilor fiscale ale reclamantului se face referire generica la depunerea si a unui Raport de inspectie  fiscala.

Prin contestatia depusa la organul fiscal sub nr. 16760/ 06.12.2011, în temeiul art. 205 si 207. Cod de procedura fiscala, reclamantul a contestat decizia de impunere de mai sus, contestatia solutionata de catre CASS S. M. prin Decizia nr. 288/ 28.12.2011, în sensul respingerii acesteia.

Considerentele Deciziei nr. 288/ 28.12.2011 de solutionare a contestatiei formulate de reclamant sunt în principal identice cu apararile de fond invocate de pârâta C. A. S. S. M. prin întâmpinarea formulata în cauza astfel ca instanta apreciaza inutila reiterarea acestora în acest context, facând trimitere la întâmpinarea anterior descrisa.

Împotriva deciziei de solutionare a contestatiei reclamantul a formulat prezenta actiune în contencios administrativ fiscal.

Verificând decizia de impunere contestata prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de catre reclamant precum si prin prisma documentelor care au stat la baza emiterii acestora, instanta a retinut în fapt ca, în cuprinsul acesteia pârâta a indicat obligatiile de plata ale reclamantului cu titlu de contributii la FNUASS, respectiv dobânzile si penalitatile aferente pentru anii 2006-2011, fara a indica cuantumul venitului  din activitati independente fata de care a stabilit contributia la FNUASS (baza de impunere), anul în care acesta a fost realizat, cuantumul procentului aplicat pentru stabilirea contributiei datorate, în rubricile aferente anilor 2006 si 2010-2011, nefiind indicata nicio cifra.

Potrivit sustinerilor pârâtei, contributia reclamantului la FNUASS a fost stabilita pe baza informatiilor comunicate CASS S. M. de catre D.G.F.P. S. M. în baza Ordinului presedintelui CNAS nr. 617/2007 si a Protocolului încheiat de catre cele doua autoritati publice centrale implicate, respectiv C.N.A.S. si A.N.A.F..

Cu alte cuvinte, pârâta a stabilit contributia reclamantului la fondul FNUASS având în vedere sumele comunicate de catre organul fiscal ca fiind realizate si declarate de catre reclamant cu titlu de venituri din activitati independente.

Veniturile realizate de catre reclamant din activitati independente, respectiv din profesia de avocat rezulta din Deciziile de impunere anuala si Deciziile de impunere pentru plati anticipate pe anii 2006-2011 (filele 36-41)

În ce priveste singurul motiv de nelegalitate si netemeinicie a deciziei de impunere emisa de catre pârâta invocat de reclamant, împrejurarea ca fiind pensionar plateste o suma considerabila la acest fond si ca nu a dobândit calitatea de asigurat prin dobândirea calitatii de avocat, ci ca si magistrat si ulterior ca si magistrat pensionar, este nefondata.

Potrivit art. 211 alin. 1 si 2 din Legea nr. 95/2006 „Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii români cu domiciliul în tara, …, în conditiile prezentei legi.”, iar potrivit art. 215 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii „Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din agricultura si silvicultura, venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuala sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate sa depuna la casele de asigurari de sanatate cu care au încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fata de fond”;

În baza art.  257 din acelasi act normativ „Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).”, or, reclamantul nu face parte din categoria persoanelor prevazute de art. 213 alin. 1 deoarece cumuleaza calitatea de pensionar cu cea de avocat.

Având în vedere prevederile exprese ale art.257 alin.1 lit. b)  din Legea nr. 95/2006, instanta a constatat ca, reclamantul în calitate de persoana fizica care obtine venituri din activitati independente este obligat prin lege sa declare si sa achite contributia la FNUASS în conditiile si în cuantumul prevazut de acest act normativ, calculat ca un procent din veniturile nete obtinute din activitatea profesionala, independenta obtinuta pe parcursul unui an fiscal. Plata contributiilor de asigurari sociale potrivit Legii nr. 51/1995 si OUG nr. 221/2000 nu exonereaza reclamantul de la obligativitatea contributiilor reprezentând asigurari sociale de sanatate prevazute de Decizia de impunere din oficiu contestata în prezenta cauza.

Având în vedere aceste considerente, instanta a apreciat ca actiunea în contencios administrativ promovata de catre reclamant pentru anularea deciziei de impunere din oficiu emisa în sarcina sa si a Deciziei de solutionare a contestatiei, este neîntemeiata, motiv pentru care, în temeiul art. 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004, art. 218 alin. 2, art. 274 Cod de procedura civila si a textelor de lege anterior amintite, instanta a respins actiunea acestuia fara obligarea reclamantului la plata unor cheltuieli de judecata acestea nefiind solicitate si nici justificate de catre pârâte, conform dispozitivului prezentei.

Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs recurentul reclamant G. Z. S. solicitând admiterea recursului, casarea sentintei atacate si rejudecând cauza, admiterea actiunii.

În motivare, recurentul arata ca este pensionar din anul 2006, iesind în pensie din functia de magistrat-procuror, functie în care pe toata durata cât a lucrat i s-a retinut contributia la Sistemul de Asigurari de Sanatate, aceasta contributie fiind calculata, retinuta si virata inclusiv din pensia pe care o primeste.

Considera ca din moment ce din pensie i se retine contributia la acest fond fiind deja înregistrat ca si platitor al acestei contributii, este neechitabil sa mai fie obligat înca o data la plata unei contributii, aceasta a doua solicitare fiind nelegala si neconstitutionala iar calcularea de dobânzi si penalitati asupra unei sume nedatorate este de asemenea nelegala.

Apreciaza ca decizia este lovita de nulitate absoluta deoarece nu a fost respectata procedura de impunere prin efectuarea inspectiei fiscale conform titlului VII din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala ci s-a impus impunerea din birou pe baza unor informatii obtinute nelegal de la organele fiscale contrar art. 109 alin.8 din Codul de procedura fiscala.

În opinia recurentului, conform dispozitiilor art. 94-109 din OG nr. 92/2003, organul fiscal trebuia sa respecte o serie de dispozitii cum ar fi efectuarea inspectiei cu informarea contribuabilului, comunicarea concluziilor, asigurarea dreptului la aparare, consemnarea rezultatului într-un raport scris.

Pe de alta parte, arata recurentul, se putea emite decizia de impunere numai daca reclamantul ar fi avut contract de asigurare conform art. 215 alin.3 si art.81 din Codul de procedura fiscala si doar pentru sumele datorate dupa semnarea contractului se puteau calcula penalitati si dobânzi.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 299 si urm. Cod procedura civila.

Prin întâmpinarea depusa la dosar intimata D.G.R.F.P. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În motivare, intimata sustine ca potrivit legislatiei privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, respectiv art. 4 alin. 1 din Legea 145 / 1997 in vigoare pana la data de 01.01.2003 si art. 4 alin. 1 din O.U.G. 150 / 2002, toti cetatenii romani cu domiciliu în tara sunt asigurati în sistemul de asigurari sociale de sanatate, aceasta calitate încetând odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau resedinta in România. Fiind o persoana asigurata fara a face parte din vreuna din categoriile de persoane limitativ prevazute de art. 6 alin. 1 din O.U.G. 150 / 2002 ce beneficiaza de asigurari sociale de sanatate fara plata contributiei, recurentului îi incumba obligatia platii contributiei.

Conform sustinerilor intimatei, legea instituie ca regula asigurarea obligatorie pentru fiecare român cu domiciliul în tara. Plata contributiilor de asigurari sociale potrivit legii 51/1995 si OUG 221/2000 nu exonereaza petentul de la obligativitatea platii contributiilor reprezentând asigurari sociale de sanatate prevazute de dispozitiile legale invocate mai sus.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 115 Cod de procedura civila (vechi), Legea nr. 95/2006, Legea 554/2004, OG nr.92/2003, HG. 520/2013.

Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta a constatat urmatoarele:

Prin Decizia de impunere din oficiu nr. 681/ 14546/ 04.11.2011 (fila 44 dosar fond) intimata a stabilit în sarcina recurentului obligatia de a achita suma de 2124 lei reprezentând contributie FNUASS, dobânzi si penalitati.

Pentru a emite aceasta decizie, intimata a avut în vedere faptul ca recurentul nu a depus declaratiile anuale pe anul 2006-2011 privind modul de constituire si plata a contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. S-a mai retinut ca recurenta a fost înstiintata conform art. 83 alin. 4 din OG nr.92/2003 prin adresa nr. 1303/13.09.2014 (f. 44) cu confirmare de primire, dar recurentul nu a dat curs solicitarii de a depune declaratii sau alte acte justificative.

Prin contestatia depusa la organul fiscal în temeiul art. 205-art.207 Cod de procedura fiscala, recurentul a contestat decizia de impunere de mai sus. Contestatia a fost solutionata de catre CAS S. M. prin Decizia nr. 288/28.11.2011 (f. 3-6 dos. fond), în sensul respingerii acesteia.

Curtea a constatat ca potrivit art. 215 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii „persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din agricultura si silvicultura, venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuala sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate sa depuna la casele de asigurari de sanatate cu care au încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fata de fond”.

Art. 216 din Legea nr. 95/2006  statueaza ca „în cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de catre persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, denumita în continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurari sau persoane fizice ori juridice specializate, procedeaza la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de întârziere în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”;

Conform art.  257 alin.2 lit. b) din acelasi act normativ „ (2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra: b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;”.

Potrivit art. 83 alin. 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala „nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.”

Din interpretarea sistematica a acestor prevederi legale, rezulta ca în cazul persoanelor care intra în categoria celor prevazute de lege, asigurarea este obligatorie si opereaza prin efectul legii.

Prin urmare, realizând venituri din activitati independente, recurentul intra în categoria persoanelor asigurate prin efectul legii, având totodata obligatia de a plati contributia prevazuta de lege la Fondul national unic de asigurari de sanatate.

Pe cale de consecinta, este neîntemeiat motivul de recurs sustinut de recurent conform careia nu ar mai datora contributia la Fondul national unic de asigurari de sanatate având în vedere ca are si calitatea de pensionar.

Sub acest aspect, instanta de control judiciar a retinut ca recurentul datoreaza contributia la Fondul national unic de asigurari de sanatate atât pentru veniturile realizate ca pensionar si care depasesc plafonul de scutire prevazut de lege cât si pentru veniturile din activitati independente iar plata contributiei pentru una dintre aceste doua categorii distincte de venituri nu îl exonereaza pe recurent de obligatia de plata pentru cealalta categorie de venituri.

Referitor la motivul de recurs privind lipsa contractului de asigurare, instanta de control judiciar a constatat ca si acesta este neîntemeiat având în vedere caracterul legal al obligatiei de plata a contributiei.

Nu poate fi retinut nici motivul de recurs privind nulitatea deciziei de impunere pe motivul nerespectarii procedurii inspectiei fiscale având în vedere ca în cazul contributiei la fondul asigurarilor de sanatate Legea nr. 95/2006  coroborata cu prevederile art. 83 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala prevad posibilitatea emiterii din oficiu a deciziei de impunere fara a fi necesara realizarea unei inspectii fiscale.

Având în vedere aceste motive, instanta a respins ca nefondat recursul si a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.