Pretentii

Prin  cererea înregistrată la data de 13.05.2014  pe rolul Judecătoriei Caracal  sub nr. …../207/2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială- Municipiul Caracal a chemat în judecată pe pârâta T. M. M., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, pârâta să fie obligată la plata sumei totale de 70 522 lei reprezentând  63 294 lei diferenţe salarii nete şi 7 228 lei foloase nerealizate pe perioada 01.01.2011- 30.06.2013.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a avut raport de serviciu cu instituţia publică, în funcţia publică de Director executiv/II/5/74/S în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Caracal , beneficiind, de stimulente prevăzute de OG.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, pe perioada 01.01.2011-30.06.2013.

Ca urmare a acţiunii de audit financiar a contului anual de execuţie bugetară şi al bilanţului contabil încheiat pe anul 2012 desfăşurată la Unitatea Administrativ - Teritorială , Municipiul Caracal, Camera de Conturi a judeţului Olt din cadrul Curţii de Conturi a României a emis Decizia nr.3/21.01.2014, iar, la punctul 6.6, Curtea de Conturi a reţinut stabilirea eronată a drepturilor salariale inclusiv a sporurilor, premiilor şi altor drepturi acordate unor foşti funcţionari publici şi personal contractual ale căror raporturi de serviciu au încetat anterior emiterii Dispoziţiei nr. 344 din 28.02.2014 emisă de Primarul municipiului Caracal referitoare la corecţia drepturilor salariale ale numitei T. M M., pentru perioada cuprinsă între data de 01.01.2011 şi data încetării raportului de serviciu cu Primăria municipiului Caracal, respectiv 30.06.2013 cuprinsă între data de 01.01.2011 şi data încetării raportului de serviciu cu Primăria municipiului Caracal, respectiv 30.06.2013.

Prevederile art. 14 din Legea cadru nr. 285/2010 prevăd că, începând cu 01.01.2011 respectiv 01.02.2011, pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice care beneficiază de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul OUG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi băneşti aferente lunii octombrie 2010.

Astfel, în baza dispoziţiei emisă de ordonatorul de credite s-a majorat salariul de bază al numitei T.M M. începând cu data de 01.01.2011 prin includerea în acesta a unor drepturi băneşti, reprezentând nivelul mediu al stimulentelor aferente lunii octombrie 2010, care nu pot fi justificate legal.

Din verificarea modului de constituire al fondului de stimulente şi utilizarea acestui pe luna octombrie 2010, Curtea de Conturi a constatat că acest fond nu a fost constitui efectiv prin reţinerea cotei de 15% din valoarea creanţelor fiscale locale stinse prin executare silită, concomitent cu diminuarea conturilor corespunzătoare de venituri ala bugetului local şi virarea acestor sume într-un cont distinct, cu destinaţie specială, deschis la Trezoreria Caracal.

Prin urmare, plata drepturilor băneşti, reprezentând stimulente, repartizate şi acordaţi pentru luna octombrie 2010, s-a efectuat contrar prevederilor legale din credite bugetar, fără a exista prevederi bugetare cu această destinaţie.

Procedându-se astfel, Curtea de Conturi a constatat că, nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea şi utilizarea fondului de stimulente, deoarece aceste drepturi băneşti se acordă numai din fondurile constituite în temeiul OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, în mod corespunzător, prin conturi cu destinaţie specială  la trezorerie şi reflectate în evidenţa contabilă.

Prin urmare, s-a stabilit de către Curtea de Conturi că, includerea în salariul de bază a acestor sume de bani numitei T.M M., s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale aducându-se un prejudiciu instituţiei de 70 522 lei reprezentând : 63 294 diferenţe salarii nete şi 7 228 lei foloase nerealizate pe perioada 01.01.2011- 30.06.2013.

Prin Decizia nr.3/21.01.2014 Camera de Conturi Olt în temeiul art.43 din Legea nr.94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, a dispus efectuarea corecţiilor salariale privind încadrarea personalului pe funcţii-grade şi trepte de salarizare începând cu 01.01.2011, conform Legii cadru 285/2010.

De asemenea, în temeiul art.33 alin.4 din Legea nr.94/1992 , Camera de Conturi t dispus stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora şi a foloaselor nerealizate pentru un număr de 55 de salariaţi prin includerea în salariul de bază a nivelului mediu a drepturilor băneşti aferente lunii octombrie 2010, reprezentant: stimulente.

Având în vedere şi prevederile art.33, alin.3 din Legea nr.94/1992 : " în situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat

producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice audiate această stare de fapt.

Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii audiate".

Drept pentru care, instituţia, prin Primar, a procedat la emiterea dispoziţiilor de stabilire a prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperare a sumelor de bani reţinute de Camera de Conturi Olt ca fiind plătite ilegal.

De asemenea conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.. Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedepunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani".

Potrivit prevederilor art. 998 C civ coroborat cu prevederile art. 1357 NCC „ orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-1 repara".

Prin urmare, prin încasarea sumelor de bani stabilite de către Camera de Conturi Olt a fi încasate necuvenit, s-a creat un prejudiciu bugetului instituţiei, numita G. H M., având obligaţia legală de a-l repara, prin restituirea acestor sume.

De asemenea, potrivit art. 999 C civ coroborat cu prevederile art. ,, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa", iar conform prevederilor art. 1073 C civ, „ creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei şi, în caz contrar, are dreptul la dezdăunare".

Conform prevederilor art. 1359 NCC, „ autorul faptei este obligat să repare prejudiciul cauzat".

Potrivit prevederilor art. 1381NCC „ orice prejudiciu dă naştere la reparaţie. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului , chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor".

De asemenea, conform prevederilor art. 1385 şi 1386 NCC, prejudiciul se repară integral,repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare.

Reclamanta a arătat că având în vedere prevederile legale menţionate mai sus, precum şi refuzul de a da curs notificării instituţiei,  s-a impus promovarea prezentei acţiuni în vederea recuperării prejudiciului.

La dosar s-au depus înscrisuri: decizia nr. 3/21.01.2014 a Camerei de Conturi Olt; dispoziţia nr. 344/28.02.2014 emisă de Primarul municipiului Caracal; Nota internă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei municipiului Caracal; Notificarea înregistrată sub nr. 6388 din 28.03.2014; Confirmarea de primire.

In  drept îşi intemeiază acţiunea pe prevederile art. 998 ,999, , 1073 , C civ coroborat cu  art. 1355-1359 si art. 1381, 1385,1386 din Noul Cod Civil, precum dispoziţiile art. 194-204 NCPC şi Legea nr. 94/1992.

Pârâta Tudor Maria a depus la dosar  întâmpinare la data de 10.06.2014 prin care solicită pe fondul cauzei  respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând în fapt că a avut un raport de serviciu cu reclamanta, ca funcţionar public in cadrul Aparatului de Specialitate al autorităţii locale reclamante, asa cum se arata in cererea de chemare in judecata, beneficiind de stimulente prevăzute de OG 92/2003, fiind îndreptăţită la aceste sporuri ca urmare a dispozitiei primarului emisa in acest sens.

Pârâta pe cale de excepţie invocă excepţia necompetentei generale a instanţei Judecătoriei Caracal şi solicită declinarea cauzei în favoarea Secţia de Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Olt, mentionand ca art. 95 pct. 1 NCPC prevede, ca regula generala, ca in prima instanţa, tribunalele judeca toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instanţe.

Data fiind natura expresa a spetei, ce izvorăşte din executarea unui raport de serviciu expres reglementat prin Legea nr. 188/1999, rep., invederam ca art. 109 din aceasta lege, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013 privind pregătirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 -Noul Cod de Procedura Civila, prevede explicit ca toate « Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenta secţiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului».

Nu trebuie ignorata definiţia prevăzuta la art. 2 alin (1) lit. «f» din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul, care defineşte contenciosul administrativ drept activitatea de soluţionare a litigiilor in care una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a născut din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

De asemenea , pârâta a invocat excepţia prescripţiei pentru perioada ianuarie - mai 2011 , stabilirea prejudiciului fiind nelegală, deoarece depăşeşte limita prescripţiei extinctive şi calculeaza in mod greşit  foloasele nerealizate.

Pârâta a solicitat în apărare proba cu înscrisuri, respectiv: fişa postului, dispozitie nr. 1950/06.06.2006, anexa  1 la Metodologia de constituire şi utilizare a fondurilor pentru acordarea de stimulente reglementata de OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, referat 10181/04.11.2010, centralizator fond stimulente.

La data de 24.06.2014, reclamanta  a depus pot. disp. art. 201 alin. 2 C.p.civ. răspuns la întâmpinare, prin care solicita cu privire la invocarea excepţiei privind necompetenţa generală a Judecătoriei Caracal,  respingerea acesteia deoarece în cauza nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, întrucât numita T. M., la data introducerii acţiunii, nu mai avea calitatea de salariat-funcţionar public, în cadrul Primăriei Municipiului Caracal.

Reclamanta arata  că nu sunt aplicabile prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât, acesta este aplicabil cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public  şi sunt de competenta secţiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilita expres prin lege competenta altor instanţe.

Având în vedere faptul că numita T. M. nu mai are calitatea de salariat în cadrul instituţiei, considerăm că sunt incidente prevederile dreptului comun, fiind vorba de o acţiune în pretenţii.

De asemenea, precizează că speţa dedusă judecăţii are ca temei juridic art. 1355-1359 NCC ( art. 998-999 C civ ), 1073,1381-1386, fiind o acţiune de drept comun în pretenţii şi conform prevederilor art. 94 alin. 1 lit j NCPC, judecătoria este instanţa competentă, care judecă, în primă instanţă, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor.

La termenul de judecată din 08.09.2014, apărătorul pârâtei a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantei, precum şi excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Caracal aşa cum a fost motivată prin întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului,instanţa reţine următoarele:

Instanţa având în vedere dispoziţiile art.248 N.c.p.civ. se va pronunţa mai întâi asupra celor două excepţii de procedură absolute şi dilatorii privind excepţia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei UAT Municipiul Caracal şi excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Caracal, invocate de către pârâta T. M.

Referitor la excepţia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei UAT Municipiul Caracal, instanţa urmeaza sa respinga acesta exceptie ca neîntemeiată motivat de faptul că personalitate juridică are unitatea administrativ – teritorială ( art. 21 alin.1 din Legea nr. 215/2001), care are şi capacitate juridică ( de folosinţă şi de exerciţiu) şi calitate procesuală.

 Legea nr. 215/2001 consacră şi noţiunea de primărie ca structură funcţională cu activitate permanentă formată din primar, viceprimar şi secretar şi aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului ( art. 77 din Legea nr. 215/2001).

Reprezentarea în justiţie a unităţii administrativ teritoriale, ca şi reprezentarea unităţii administrativ teritoriale la încheierea actelor juridice cu terţii, este o noţiune distinctă, însă strâns legată de capacitatea şi calitatea procesuală.

Prin lege s-a stabilit reprezentarea în justiţie a unităţii administrativ teritoriale prin primar ( art. 21 alin.2 din Legea nr. 215/2001).

Tot primarul reprezintă structura funcţională a primăriei, acesta fiind potrivit prevederilor legale şeful administraţiei publice locale şi a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controlează ( art.63 alin.5 din Legea nr. 215/2001).

Având in vedere cele expuse la sus rezulta cu certitudine faptul ca UAT- Municipiul Caracal reprezentata prin Primar are calitate procesuala activă, actiunea fiind promovată în mod corect, iar în ceea ce priveste Primaria ca structură funcţională aşa cum prev. art. 77 din legea nr. 215/2001 aceasta nu are capacitate procesuala de folosinţă şi nici de exerciţiu.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Caracal, instanţa urmează să admită aceasta excepţie  pentru următoarele considerente:

Având în vedere obiectul actiunii , precum şi actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că litigiul  ivit  intre reclamantă, in calitate de angajator al pârâtei, ca urmare a achitării unor drepturi salariale apreciate de către Curtea de Conturi Olt conform deciziei nr.3/21.01.2014 ca fiind necuvenite vizează un raport de serviciu al  unui funcţionar public  raportul funcţionarului public se află sub incidenţa dispoziţiilor lg.188/1999 care in art. 1 alin.1 reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală prin autorităţile locale, denumite în continuare raporturi de serviciu.

În  raport de obiectul litigiului sub aspectul competenţei de soluţionare în primă instanţă, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 109 din Legea nr.188/1999 potrivit cărora cauzele care au ca obiect raporturi de serviciu al funcţionarului sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal al tribunalului.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să decline competenţa de soluţionare a cauzei in favoarea Tribunalului Olt - Secţia de Contencios Administrativ şi  Fiscal.

Postat 30.09.2014

Domenii speta

Spete similare