Revendicare imobiliara

I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X din 18.11.2011 reclamanta SC XSRL Filiala B, reprezentata prin administratorul R O, a chemat in judecata pe paratii M M si M I V, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

- sa fie obligati paratii sa lase reclamantei, in deplina proprietate si posesie, suprafata de 13 m.p. teren, situata in satul T, com. G, jud. V;

- sa fie obligati paratii sa ridice constructiile edificate pe terenul proprietatea reclamantei satul T, com. G, jud. V sau, in cazul in care paratii vor refuza indeplinirea acestei obligatii, sa fie autorizata reclamanta sa ridice ea, pe cheltuialaparatilor, aceste constructii;

- sa se dispuna granituirea imobilului proprietatea reclamantei, de imobilul proprietatea paratilor.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/29.09.2010 la biroul notarului public X, ea a cumparat de la vanzatorul X X un imobil situat in satul T, com. G, jud. V, compus din casa de locuit cu 4 camere, bucatarie, anexe si din suprafata de 229 m.p. teren (real masurata: 225,21 m.p.), avand vecinatatile: N- M M; E- DS; S- imobil cu nr. cadastral provizoriu X/2; V- X X. Dupa incheierea contractului mentionat, reclamanta a observat ca suprafata de teren din ingraditura este mai mica decat cea mentionata in documentatia cadastrala intocmita la incheierea contractului de vanzare-cumparare. Aceasta diferenta de teren lipsa se regaseste la paratii M M si M I V, care sunt vecinii din partea de nord ai imobilului proprietatea reclamantei. O alta parte din terenul lipsa se regaseste la vecinul de la sud al imobilului reclamantei, insa intre reclamanta si vecinul de la sud a intervenit o intelegere.Pe suprafata de 13 m.p. teren proprietatea reclamantei, ocupata de parati, acestia au edificat un garaj si refuza sa elibereze de bunavoie acest teren.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/29.09.2010 la biroul notarului public X din B; nota de constatare nr. 914/13.12.2010 intocmita de Primaria com. G, jud. V si a folosit proba cu interogatoriu, proba cu martori, proba cu expertize tehnice judiciare topografice si in constructii.

La termenul de judecata din 7.02.2012, paratii au formulat intampinare (fila 25 dosar), prin care M I V a ridicat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive. In motivarea acestei exceptii, paratul a sustinut ca el nu se invecineaza cu imobilul proprietatea reclamantei, nu are constructii edificate pe terenul acesteia, deci nu are calitate procesuala pasiva.

Parata M M a sustinut ca ea se invecineaza cu imobilul proprietatea reclamantei insa nu a ocupat nicio suprafata de teren din terenul reclamantei. Parata a aratat ca ea este proprietara unei suprafete de teren pe care a cumparat-o de la vanzatorul X N. X prin contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/5.11.2002. Pe suprafata de teren pe care parata a cumparat-o se afla o magazie construita de vanzatorul X N. X. Dupa ce ea a cumparat acest teren, pe terenul mentionat in locul vechii magazii parata a construit un garaj, exact pe amplasamentul unde se aflase magazia, chiar pe linia de hotar, construind si un gard. Toate aceste lucrari au fost efectuate de catre parata cu acordul fostului proprietar, X N. X.Reclamanta a devenit vecinul paratei abia in anul 2010, cand garajul si gardul erau deja construite. Astfel, parata a sustinut ca nu a ocupat din terenul reclamantei si nici nu a modificat nimic din configuratia imobilului. Cu privire la cererea pentru granituire, parata a solicitat respingerea acesteia, deoarece linia de hotar este clar stabilita, inca din anul 2002, cand parata a construit gardul impreuna cu fostul proprietar.

Exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, ridicata de paratul M I V, a fost unita de catre instanta cu fondul cauzei- incheierea de sedinta din 3.04.2012, fila 44 dosar.

Paratii au folosit in proces proba cu inscrisuri, depunand la dosar, in copie, contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/18.11.2002 la biroul notarului public X din B; proba cu martori.

In perioada 7.02.2013- 5.02.2014, judecata cauzei a fost suspendata in temeiul art. 1551 alin.1 din Codul de procedura civila (1865)- incheierea de sedinta din 7.02.2013, fila 140 dosar.

Prin cererea depusa la instanta la data de 5.02.2014, reclamanta a solicitat repunerea cauzei pe rol- fila 160 dosar, astfel ca instanta a dispus repunerea cauzei pe rol, stabilind termen de judecata pentru 20.02.2014.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Prin contractul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/18.11.2002 la biroul notarului public X din B, parata M M a cumparat, de la vanzatorul X X, un imobil situat in satul T, com. G, jud. V, compus din magazie, construita din valatuci, acoperita cu azbociment, si din suprafata de 101,73 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu X/1/2, avand vecinatatile: M Toader, drum, corp de proprietate cu nr. cadastral provizoriu X/1/1CC, X X.

In contractul mentionat s-a consemnat ca vanzatorul X X dobandise dreptul de proprietate asupra imobilului prin mostenire legala de la X X, conform certificatului de mostenitor nr. X/5.03.2002, emis de biroul notarului public X si prin dezmembrare conform incheierii nr. X/8.11.2002 data de Judecatoria B.

Dreptul de proprietate asupra imobilului cumparat de M M a fost intabulat in cartea funciara individuala nr.165 a comunei G, conform Incheierii nr. 4830/ 28.11.2002 data de Judecatoria B.

Pentru imobilul cu nr. cadastral provizoriu nr. X/1/2, vandut paratei M M, a fost intocmita documentatia cadastrala depusa, in copie, la filele 55-60 dosar instanta.

Parata M M este mama paratului M I V.

Prin contractul de vanzare-cumparare cu clauza de abitatie viagera autentificat cu nr. X/29.09.2010 la biroul notarului public X din B, reclamanta SC XSRL Filiala B, reprezentata prin administrator R O, a cumparat, de la vanzatorul X X, un imobil situat in satul T, com. G, jud. V, compus din casa de locuit cu nr. de identificare corp cladire X/1/1-C1, cu 4 camere, bucatarie, anexe (magazie si prispa) si din suprafata de 229 m.p. teren (real masurata: 225,21 m.p.), cu nr. cadastral provizoriu X/1/1, inscris in cartea funciara nr. 70557 a com. G (provenita din conversia cartii funciare nr. 135), avand vecinatatile: N- imobil cu nr. cadastral provizoriu X/1/2; E- drum; S- imobil cu nr. cadastral provizoriu X/2; V- X X.

In contractul mentionat s-a consemnat ca vanzatorul X X dobandise dreptul de proprietate asupra imobilului prin mostenire legala de la X X si X X, conform certificatului de mostenitor nr. 24/21.02.1997 emis de biroul notarului public X X din B si certificatului de mostenitor nr. 34/5.03.2002, emis de biroul notarului public X. La randul lor, autorii vanzatorului au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului, astfel: casa de locuit, prin construire in timpul casatoriei lor, fara a mai poseda acte de proprietate; terenul a fost dobandit de catre X Xprin titlul de proprietate nr. X/8.09.2010, emis in conditiile legilor fondului funciar.

Conform aceluiasi contract, cumparatoarea urma sa intre in stapanirea de drept si de fapt asupra imobilului incepand cu data autentificarii contractului, cu exceptia camerei cu suprafata utila de 12,75 m.p., identificata cu nr.4 din documentatia cadastrala anexa la contract, asupra careia vanzatorul si-a rezervat dreptul de abitatie viagera pana la sfarsitul vietii. Pretul vanzarii a fost de 8.300 lei, pret achitat integral de catre cumparatoare.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta (fila 40 dosar), parata M M a aratat ca imobilul proprietatea ei se invecineaza cu imobilul proprietatea reclamantei pe latura de nord; parata a construit gardul despartitor de pe latura invecinata cu imobilul proprietatea reclamantei dupa 2-3 zile de la data incheierii contractului prin care ea, parata, a cumparat imobilul; in locul magaziei care se afla pe terenul cumparat de ea, parata a construit un garaj.

Paratii M M si M I V sunt mama si fiu.

Prin declaratia data in instanta, martorul X X, propus de parata, a aratat ca el a fost proprietarul suprafetelor de teren care acum sunt proprietatea partilor in proces. Mai intai, martorul a vandut o suprafata de teren pe care se afla o casa si o magazie, catre parata M M, iar o alta parte din teren a fost vanduta lui R O. Dupa ce martorul a vandut terenul paratei, in urma cu vreo 11 ani aceasta a construit un gard despartitor care separa terenul pe care ea l-a cumparat de cel al reclamantei. Gardul a fost construit dupa ce specialisti in cadastru au facut masuratori asupra suprafetei de teren vandute. Parata a demolat magazia aflata pe terenul cumparat de ea si in locul magaziei ea a construit un garaj. Gardul construit nu a fost mutat de-a lungul timpului. Gardul construit de parata este lipit de garaj. Inainte de a cumpara de la martor terenul, R O a masurat, personal, terenul cu ruleta si a fost multumit, nu a sesizat ca ar fi fost teren mai putin.

Prin declaratia data in instanta, martorul X X, propus de parati, a aratat ca X X a vandut mai multe suprafete de teren catre diferiti cumparatori, intre care si reclamanta si paratii in proces. Primii cumparatori au fost numitii X X si X X. Parata, impreuna cu sotul si cu fiul ei, au construit gardul despartitor dintre terenul pe care ea l-a cumparat si terenul cumparat de numitul R in perioada 2000-2001. Acest gard a fost construit din tabla cu stalpi din fier si soclu din beton si a ramas neschimbat. Cand vanzatorul X a vandut terenul catre parata M M, pe terenul vandut era o magazie, amplasata in spatele casei situata pe acelasi teren. In perioada 2000-2001, acea magazie a fost transformata de catre sotul si fiul paratei in garaj.

Prin declaratia data in instanta, martorul X, propus de reclamanta, a aratat ca in anul 2011, cand el a fost angajat sa munceasca la reclamanta, pe terenul paratei M M erau construite deja un garaj si un gard.

Din nota de constatare nr. 914/13.12.2010, intocmita de Primaria com. G, rezulta ca, la cererea reclamantei SC XSRL, reprezentanti ai Primariei com. G s-au deplasat la imobilul proprietatea reclamantei, ocazie cu care s-a constatat ca suprafata de teren delimitata de comisie este de 192,10 m.p.

Pentru solutionarea cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare topografice.

Astfel, prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografica, intocmit de expertul Pavel Marius, depus la dosarul instantei la data de 14.05.2012, filele 77-83, au fost identificare imobilul proprietatea reclamantei si imobilul proprietatea paratei, stabilindu-se urmatoarele:

- conform actelor de proprietate, suprafata de teren proprietatea paratei M M, cu nr. cadastral X/1/2, este de 102 m.p. si a fost delimitata prin pct. 2-3-4-5 din anexa nr. 1 la raportul de expertiza. Conform masuratorilor efectuate in teren, aceasta suprafata de teren este de 112 m.p. si a fost delimitata prin pct. 2’-5’-4-3 din anexa nr.1 la raportul de expertiza;

- conform actelor de proprietate, suprafata de teren proprietatea reclamantei SC X - Filiala B, cu nr. cadastral X/1/1, este de 225 m.p. si a fost delimitata prin pct. 1-2-5-6 din anexa nr. 1 la raportul de expertiza. Conform masuratorilor, aceasta suprafata de teren este de 197 m.p.si a fost delimitata prin pct. 1’-2’-5’-6’ din anexa nr.1 la raportul de expertiza.

Pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobilele proprietatea partilor, expertiza a mentionat ca aceasta linie de hotar trebuie sa fie conforma schitelor cadastrale de care nu s-a tinut cont in momentul edificarii gardului si a constructiilor anexe.

Expertiza a mai stabilit ca paratii M ocupa o suprafata de 9,72 m.p. teren din terenul proprietatea reclamantei, delimitata S2, prin pct. 2-2’-5-5’ din anexa nr. 2 la raportul de expertiza. Cealalta suprafata de teren care ii lipseste reclamantei este de 18,70 m.p., delimitata S1 prin pct. 1-1’-6-6’ din anexa nr. 2 la raportul de expertiza.

Raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul Pavel Marius a fost avizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V prin procesul-verbal de receptie nr. 51/28.04.2012, lucrarea fiind declarata „Admisa”.

Impotriva raportului de expertiza, partile au formulat obiectiuni. Astfel, reclamanta a sustinut ca trebuie precizat clar unde este linia de hotar, iar obiectivul nr.3 nu este explicit. Paratii au sustinut ca se impunea sa fie refacuta schita, prin prezentarea dimensiunilor terenurilor invecinate, sa se precizezece suprafete au constructiile, sa se precizeze suprafata constructiei C1- incheierea de sedinta din 12.06.2012, fila 91 dosar.

Pentru a solutiona obiectiunile formulate de parti, expertul X a intocmit raportul de expertiza depus la dosarul instantei la data de 6.09.2012, filele 96-98.

Prin acest al 2-lea raport de expertiza, expertul X a stabilit ca:

- punctele de contur prin care trece linia de hotar conform actelor de proprietate sunt marcate cu 1-2-5-6 din anexa nr. 1 la acest raport de expertiza;

- constructia C1, situata pe terenul paratei M, delimitata prin pct. c1-c2-c3-c4 din anexa nr. 1 la acest raport de expertiza, ocupa o suprafata de 4,76 m.p. de pe terenul proprietatea reclamantei;

- suprafata de teren dintre pct. 7-5-5’ este de 0,62 m.p., iar suprafata de teren dintre pct. 2-2’-7 este de 10,33 m.p., asa cum au fost delimitate aceste suprafete prin anexa nr. 2 la acest raport de expertiza.

Prin raportul de expertiza de evaluare a proprietatii imobiliare intocmit de expertul X, depus la dosarul instantei la data de 5.10.2012, filele 103-110, au fost evaluate suprafetele de teren delimitate prin pct. 7-5-5’ si prin pct. 2-2’-7din anexa nr. 2 la cel de-al doilea raport de expertiza intocmit de expertul X, stabilindu-se ca suprafata totala de 10,95 m.p. teren, astfel delimitata, are o valoare de 493 lei.

La solicitarea partilor, expertul tehnic judiciar X a intocmit un al treilea raport de expertiza tehnica judiciara topografica, depus la dosarul instantei la data de 7.01.2013, filele 130-132, prin care a fost diminuata suprafata de teren mai mare delimitata prin pct. 2-2’-7-2 din anexa nr. 2 la al 2-lea raport de expertiza, cu suprafata de teren delimitata prin pct. 5-5’-7-5 din anexa nr. 2 la al 2-lea raport de expertiza si astfel a stabilit o linie de hotar dintre imobilele proprietatea partilor delimitata prin pct. 2-5 din anexa nr. 1 la acest de-al treilea raport de expertiza.

La termenul de judecata din 20.02.2014, reclamanta a solicitat ca, pentru solutionarea cauzei, sa fie avut in vedere cel de-al 3-lea raport de expertiza tehnica judiciara topografica, intocmit de expertul X, respectiv paratii sa restituie reclamantei suprafata de teren delimitata prin pct. 2-5-2’ din schita anexa la al 3-lea raport de expertiza tehnica judiciara topografica (fila 132 dosar), sa se stabileasca linia de granita dintre imobilele proprietatea partilor pe aliniamentul 2-5 din schita anexa la acelasi raport de expertiza tehnica judiciara topografica si sa fie obligati paratii sa ridice constructiile delimitate prin pct. 2-2’-5 din schita anexa la acelasi raport de expertiza tehnica judiciara topografica.

Privitor la exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, ridicata de paratul M I V, asa cum rezulta din declaratiile martorilor X X si X X, gardul despartitor dintre imobilele partilor, precum si garajul de pe terenul proprietatea paratei M M au fost construite de catre parata, impreuna cu fiul si cu sotul ei. Chiar daca paratul M I V nu este proprietarul vreunui imobil care sa se invecineze cu imobilul proprietatea reclamantei, faptul ca prin actiunea dedusa judecatii se solicita si ridicarea (demolarea) constructiilor, determina instanta sa aprecieze ca M I V are calitate procesuala pasiva in cauza.

Fata de aceste considerente, exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, ridicata de paratul M I V, urmeaza sa fie respinsa, ca neintemeiata.

Privitor la fondul cauzei, articolul 6 alin.6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede ca „Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi”.

Fata de prevederile sus invocate, referitor la cererea in revendicare devin aplicabile prevederile art. 563 alin.1 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul”.

Alineatul 3 al aceluiasi articol prevede ca „Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut”.

In doctrina, actiunea in revendicare a fost definita ca fiind o actiune reala, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Prin actiunea in revendicare o persoana cere sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedata. In cadrul unei astfel de actiuni, reclamantul revendicant este dator sa dovedeasca faptul ca el este proprietarul bunului revendicat si ca acest bun este detinut pe nedrept de catre parat.

Din probele administrate, a rezultat ca parata M M a devenit proprietara imobilului (magazie si 101,73 m.p. teren) situat in satul T in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/18.11.2002 si, imediat dupa cumpararea imobilului parata a construit gardul despartitor si, in locul magaziei, ea a construit un garaj. Reclamanta SC Xa cumparat, prin xcontractul autentificat cu nr. X/29.09.2010, imobilul (casa de locuit si 225,21 m.p. teren real masurat) situate in aceeasi localitate, imobil invecinat pe latura de nord cu imobilul cu nr. cadastral provizoriu X/1/2 (proprietatea paratei M M).

Atat parata, cat si reclamanta au cumparat imobilele de la acelasi vanzator, X X.

Din probele administrate, cu precadere din rapoartele de expertiza efectuate de catre expertul Pavel Marius, a rezultat ca parata detine in realitate suprafata de 112 m.p. teren (fata de 102 m.p. teren, cat are inscris in actul de proprietate), iar reclamanta detine in realitate suprafata de 197 m.p. teren (fata de 225 m.p. teren, cat are inscris in actul sau de proprietate).

Asadar, parata a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului cu mult timp inainte de data la care reclamanta a cumparat imobilul. Tot cu mult timp inainte ca reclamanta sa fi cumparat imobilul, parata a construit gardul despartitor, precum si garajul in locul magaziei. Rezulta ca, la data la care reclamanta a cumparat imobilul, erau deja construite atat gardul despartitor de pe latura invecinata cu imobilul cumparat de parata, cat si garajul amplasat pe terenul proprietatea paratei. Aceasta situatie exista la data cand reclamanta a cumparat imobilul de la vanzatorul X X, situatie recunoscuta in instanta, la termenul din 20.02.2014, de catre reprezentantul (administratorul) reclamantei, R O. Totodata, amplasamentul pe care il avea gardul despartitor dintre imobilele proprietatea partilor la data cand reclamanta a cumparat imobilul, a ramas neschimbat pana in prezent.

In aceasta situatie, reclamanta nu poate pretinde ca parata M M i-ar fi ocupat vreo suprafata din terenul proprietatea sa.

Practica judiciara a statuat ca, in cazul in care linia de hotar dintre doua proprietatieste neschimbata, atunci este inadmisibila promovarea unei actiuni in revendicare de catre persoana care are mai putin teren decat figureaza in titlul de proprietate, chiar daca paratul ar detine o suprafata mai mare de teren decat cea trecuta in actele sale de proprietate.

Fata de considerentele aratate, instanta apreciaza ca cererea prin care reclamanta a revendicat de la parati suprafata de 13 m.p. teren, este neintemeiata, deoarece nu s-a dovedit ca paratii ar fi ocupat fara titlu vreo suprafata de teren din imobilul pe care l-a cumparat reclamanta.

Nefiind indeplinite conditiile actiunii in revendicare imobiliara, cererea in revendicare imobiliara formulata de reclamanta SC XSRL urmeaza sa fie respinsa.

Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat obligarea paratilor sa ridice constructiile edificate pe terenul proprietatea reclamantei satul T, com. G, jud. V sau, in cazul in care paratii vor refuza indeplinirea acestei obligatii, sa fie autorizata reclamanta sa ridice ea aceste constructii, pe cheltuiala paratilor,articolul 585 alin.1-2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) prevede ca:

„(1) Autorul lucrarii este de buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii funciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciara, daca, in ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciara si nu a cunoscut pe nicio alta cale viciul titlului sau.

(2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credinta cel care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege”.

Din probele administrate a rezultat ca paratii M M si M I V au edificat cu buna-credinta atat gardul despartitor, cat si garajul; in plus, garajul este amplasat pe suprafata de teren pe care a cumparat-o parata.In aceste conditii, nu se impune ca paratii sa ridice (sa desfiinteze) constructiile. Aceasta concluzie se impune deoarece paratii au construit gardul si garajul anterior datei la care reclamanta a devenit proprietara imobilului.

Fata de considerentele aratate, se va respinge, ca neintemeiata, cererea prin care reclamanta a solicitat obligarea paratilor sa ridice constructiile edificate pe terenul proprietatea reclamantei satul T, com. G, jud. V sau, in cazul in care paratii vor refuza indeplinirea acestei obligatii, sa fie autorizata reclamanta sa ridice ea aceste constructii, pe cheltuiala paratilor.

Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat sa se dispuna granituirea imobilului proprietatea reclamantei, de imobilul proprietatea paratilor, articolul 560 din Codul civil prevede ca „Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.

Din probele administrate in cauza, a rezultat ca imobilul proprietatea reclamantei si imobilul proprietatea paratei sunt despartite printr-un gard, construit de parati, gard care exista deja la data la care reclamanta a cumparat imobilul.

In conditiile aratate, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru granituirea imobilelor, motiv pentru care cererea prin care reclamanta a solicitat granituirea imobilului proprietatea reclamantei, de imobilul proprietatea paratilor va fi respinsa ca neintemeiata.

Potrivit art. 274 alin.1 Cod.proc.civ. (1865), cheltuielile de judecata efectuate in proces de catre reclamanta vor ramane in sarcina acesteia.

La termenul din 20.02.2014, paratii au solicitat ca reclamanta sa le plateasca cheltuielile de judecata efectuate in proces (onorariul avocatului care i-a asistat/reprezentat in cauza). Instanta constata ca paratii nu au facut dovada platii onorariul avocatului, motiv pentru care se va respinge cererea paratilor privind plata cheltuielilor de judecata.

Reclamanta a timbrat actiunea cu 63 lei, taxa judiciara de timbru si cu 3 lei timbru judiciar.

7

Domenii speta

Spete similare