Obligaţie de a face

OBLIGAŢIE DE A FACE .

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 10118/2012, pronunţată în dosarul nr. 171/190/2012

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, reclamanta T.I. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta SC E SA suc. Bistriţa din cadrul E.D.T.N. SA ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să oblige pârâta să modifice în aşa fel traseul cablurilor electrice şi a celorlalţi conductori din loc. M.B., de la nr. administrativ 335, încât aceste reţele să nu obtureze noua construcţie, reprezentând anexa gospodăreasca în regim de înălţime de P+M, autorizate prin autorizaţia de construcţie nr. 29/2007; cu obligarea pârâtei la plata daunelor interese în cuantum de 25 lei RON / zi de întârziere de la data depunerii acţiunii până la efectiva modificare a reţelei electrice; Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată a celor ce se opun admiterii acţiunii.

În motivare reclamanta arată că este proprietară asupra imobilului casă de locuit, anexa gospodăreasca şi teren aferent înscris în CF 866 M.B.. În cursul anului 2007, reclamanta a solicitat o autorizaţie de construire şi desfiinţare imobil anexa gospodăreasca cu dorinţa de a dărâma vechea construcţie şi a reclădi pe acelaşi amplasament o construcţie moderna identică. Astfel, arată că, în cursul anului 2009 lucrările au fost suspendate la construcţia nouă, deoarece, reclamanta plecată fiind în Italia, cei de la E au modificat reţeaua electrica din zonă şi au legat vechiul branşament la un alt stâlp care, aerian fiind, nu permite continuarea construcţiei, linia de amplasament fiind pe mijlocul acesteia.

Reclamanta susţine că este imposibil a se continua această construcţie, deoarece cablurile trec peste planşeul de la parterul noii construcţii, astfel că, culpa exclusiva a acestei stări de fapt, este a societăţii de distribuţie a energiei electrice. Reclamanta arată că se impune a se modifica reţeaua, a se ridica cablajele de pe terenul proprietatea sa şi a se reface branşamentul pe fostul aliniament, precizând totodată că, răspunsul primit la cererea prealabilă a fost unul evaziv şi lipsit de profesionalism.

In drept a invocat prev. art. 111, 112, 274, 242 alin 2 C.pr.civ., art. 553, 555, 1428, 1430 şi urm. Cod civil.

În probaţiune s-au anexat extras CF 25609 T.B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 866), autorizaţie de construire/desfiinţare nr. 29/2007, fişa lucrării anexă gospodărească P+M, conţinând memoriu tehnic, autorizaţie de construire desfiinţare nr. 1/2007, certificat de urbanism, copie CF 866 M.B., plan încadrare în zonă, plan situaţie, fotografii.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat, în principal, respingerea acţiunii ca fiind nelegală, iar în subsidiar, pe calea cererii reconvenţionale, obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de modificare a instalaţiilor de distribuţie pe un alt amplasament şi a cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că linia de distribuţie a energiei electrice care face obiectul acţiunii înaintate de reclamantă face parte din linia electrică aeriană de joasă tensiune (LEA JT) M.B., linie construita în anul 1967 conform fişei de mijloc fix ataşate.

In anul 2008, având în vedere uzura fizică a stâlpilor existenţi şi subdimensionarea conductoarelor, situaţie care ar fi dus la întreruperea frecventă a consumatorilor din zonă, această linie a fost propusă spre modernizare, propunere aprobată prin programul de investiţii pe anul 2009.

In baza Proiectului "Modernizare LEA JT M.B." nr. 2233/3324/2008 şi a Contractului de lucrări încheiat cu o societate autorizată A.N.R.E.E., a fost executată această lucrare fără a se interveni la modificarea vechiului amplasament. A menţionat pârâta că un stâlp din lemn care se afla pe proprietatea reclamantei a fost amplasat - pe aceiaşi direcţie - pe domeniul public, lucrarea fiind finalizată în anul 2009.

In anul 2011 reclamanta a înainta pârâtei o sesizare, înregistrată sub nr. 27718, prin care arăta că s-a intrat pe proprietatea sa fără acord şi a fost modificat branşamentul. În urma acestei sesizări a fost întocmită adresa nr. 27718 din 09.09.2011 prin care a fost comunicat punctul de vedere al societăţii pârâte şi dispoziţiile legale în materie.

Mai arată că, în anul 2003, când reclamanta a devenit proprietară, acest imobil era afectat de o sarcină stabilită de lege pentru înfiinţarea de utilităţi publice, sarcină pe care a preluat-o odată cu dobândirea proprietăţii prin moştenire şi pe care este obligată să o respecte atâta timp cât capacitatea energetică este de interes general.

Totodată, a precizat faptul că firele electrice care ar trece peste terenul reclamantei sunt de fapt conductori aerieni ai liniei electrice aeriene (LEA) care nu ocupă terenul proprietatea reclamantei ci spaţiul aerian de deasupra terenului proprietatea acesteia.

Referitor la modificarea branşamentului, a învederat că reclamanta a procedat la ridicarea unei construcţii fără să solicite aviz de amplasament, aşa cum dispun prevederile Legii nr. 13/2007 art. 46, încălcând zona de siguranţă a reţelei electrice de distribuţie.

In speţă, fiind vorba despre eliberarea unui amplasament ocupat de LEA JT M.B., pârâta arată că este de acord cu această mutare însă, învederează că, în condiţiile legii, respectiv, art. 41 alin. 7: „Cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea, conform reglementarilor în vigoare”.

Referitor la dispoziţiile art. 1428 şi 1430 Cod civil invocate de reclamantă consideră că nu sunt aplicabile în cauză întrucât nu există un raport juridic care să producă drepturi şi obligaţii pentru fiecare dintre părţi.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 115 şi următoarele şi 119 C.proc.civ,

În probaţiune s-au anexat fişa de mijlocului fix, program investiţii 2009, memoriu tehnic "Modernizare LEA J.T. M.B." nr. 2233/3324/2008, însoţit de avize şi certificat de urbanism, proces verbal de recepţie a documentaţiei, fişa de verificare a proiectului, adresa reclamantei înregistrată sub nr. 27718/23.08.2011, adresa pârâtei nr. 27718 din 09.09.2011, extras norme cu privire la stâlpi din lemn.

În cauză au fost încuviinţate proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâtei şi cercetarea la faţa locului, procesul verbal întocmit cu această ocazie fiind ataşat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform extrasului CF 25609 T.B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 866) reclamanta T.I. este proprietara imobilelor casă de lemn, anexă gospodărească şi teren în suprafaţă de 2187 mp, situat în M.B. la nr. 335.

În baza autorizaţiei de construire/desfiinţare nr. 1/2007, reclamanta a procedat la demolarea anexei gospodăreşti menţionate anterior, iar conform autorizaţiei nr. 29/2007 a început edificarea unei noi anexe în regim de înălţime P+M , lucrările fiind sistate după turnarea planşeului peste primul nivel, deoarece construcţia a ajuns la o distanţă de 1,5 - 2 m faţă de cablurile aeriene de alimentare cu energie electrică a casei aflate pe terenul reclamantei, aşa cum s-a constatat cu ocazia cercetării la faţa locului.

Instanţa reţine că linia de distribuţie a energiei electrice care face obiectul acţiunii este parte a liniei electrice aeriene de joasă tensiune (LEA J.T.) M.B., realizată în anul 1967, astfel cum rezultă din fişa de mijlocului fix depusă de pârâtă la fila 23 şi modernizată prin programul de investiţii pe anul 2009, conform proiectului „Modernizare LEA J.T. M.B.” nr. 2233/3324/2008. Cu ocazia modernizării reţelei, pârâta a înlocuit un stâlp din lemn aflat pe proprietatea reclamantei, amplasând un alt stâlp pe domeniul public.

În prezenta cauză reclamanta solicită obligarea pârâtei la schimbarea traseului cablurilor electrice care traversează spaţiul aerian al proprietăţii sale din M.B., nr. 335, motivând că amplasarea acestora în urma modernizării reţelei ar împiedica edificarea anexei gospodăreşti pe terenul său, în baza autorizaţiei de construire/desfiinţare nr. 29/2007 şi certificatului de urbanism nr. 27/10.04.2007.

Ansamblul probelor administrate în cauză întemeiază concluzia că, în ipoteza în care nu s-ar efectua modificările solicitate de reclamantă, este imposibilă finalizarea anexei pentru care există autorizaţie de construcţie şi certificat de urbanism, eliberate de autorităţile competente.

Ori, potrivit art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile competente stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării.

Având în vedere faptul că reclamanta a respectat dispoziţiile Legea nr. 50/1991, instanţa va admite, în parte, acţiunea şi va obliga pârâta la modificarea traseului cablurilor electrice amplasate în loc. M.B., la nr. administrativ 335, astfel încât să nu stânjenească construcţia anexei gospodăreşti edificate în baza autorizaţiei de construire nr. 29/2007.

Cu privire la cererea reconvenţională, instanţa reţine că, potrivit art. 480 C.civ. din 1864, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege. Asemenea limitări au fost consacrate legislativ prin actele normative care au reglementat în mod succesiv regimul producerii, transportului, distribuţiei şi vânzării energiei electrice, respectiv Decretul nr. 76/1950, OUG nr. 63/1998, Legea nr. 318/2003 şi Legea nr. 13/2007, iar Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii şi convenţionalităţii acestora.

Potrivit art. 39 lit. a) din Legea nr. 13/2007 (forma în vigoare la data obţinerii autorizaţiei de construire şi a certificatului de urbanism), pentru protecţia instalaţiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a instalaţiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de transport şi de sistem.

Raportat la definiţia zonei de siguranţă, care reprezintă „zona adiacentă capacităţilor energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului” (art. 3 pct. 68 din Legea nr. 13/2007), având în vedere observaţiile efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului şi planul de situaţie depus la fila 91, instanţa reţine că noua construcţie se află în zona de siguranţă a reţelei electrice, la circa 1,5 m sub cablul electric, fiind interpusă între casa veche şi stâlpul de electricitate la care este branşată în prezent această casă. Situaţia ar fi fost identică şi în ipoteza în care vechiul stâlp de electricitate, reprezentat pe planul de situaţie, nu ar fi fost înlocuit cu stâlpul aflat actualmente pe domeniul public, aşa cum reiese din acelaşi plan, pe care sunt poziţionate, anexa demolată, anexa nouă şi casa de lemn de la nr. adm. 335.

Conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul preşedintelui A.N.R.D.E. nr. 48/2008, solicitanţii avizelor de amplasament se adresează operatorului de reţea când se află în situaţia de a efectua realizarea unor lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel. Aliniatul al doilea al aceluiaşi articol stipulează că solicitarea avizelor de amplasament este obligatorie pentru construcţiile ce fac obiectul tuturor categoriilor de lucrări menţionate la alin. (1) şi se află în una dintre situaţiile în care: a) avizul de amplasament se regăseşte în lista cu avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării, prevăzute, conform legii, în certificatul de urbanism; b) construcţia respectivă va fi/este amplasată în zona de siguranţă a capacităţilor energetice.

Deşi avizul în cauză nu a fost menţionat în cuprinsul certificatului de urbanism eliberat reclamantei, solicitarea sa era obligatorie, conform art. 5 alin. (2) lit. b) din Metodologia aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRDE nr. 48/2008. De altfel, prin adresa nr. 27718 din 09.09.2011 (f. 52-54), transmisă de pârâtă ca urmare a sesizării înregistrate sub nr. 27718/23.08.2011 (f. 51), reclamanta a fost informată cu privire la necesitatea obţinerii avizului.

Într-o atare situaţie, nu s-ar putea reţine o conduită culpabilă din partea societăţii pârâte referitoare la amplasarea cablurilor electrice care străbat spaţiul aerian al proprietăţii reclamantei, astfel încât aceasta nu poate fi obligată la suportarea cheltuielilor legate de o eventuală modificare a traseului acestora.

Conform art. 37 alin. (7) din Legea nr. 13/2007, „cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate de cel care a generat modificarea”.

Deoarece, în speţă, necesitatea modificării a fost determinată de acţiunea reclamantei de a construi în lipsa unui aviz de amplasament eliberat de pârâtă, instanţa va admite cererea reconvenţională formulată de pârâta SC E.D.T.N. SA şi va obliga reclamanta la suportarea cheltuielilor aferente modificării instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice astfel încât să nu stânjenească construcţia anexei gospodăreşti edificate în baza autorizaţiei de construire nr. 29/2007.

În ceea ce priveşte cererea de obligare a pârâtei la plata de daune interese de 25 lei/zi de la data depunerii acţiunii până la modificarea reţelei, instanţa, raportat la aspectele prezentate mai sus, reţine că nu s-ar putea imputa societăţii pârâte vreo culpă în legătură cu situaţia reclamată, astfel încât, în lipsa acestui element al răspunderii civile delictuale, va respinge capătul de cerere. Soluţia ar fi aceeaşi şi în situaţia în care reclamanta s-ar prevala de prevederile art. 580^3 (1) teza I C.pr.civ., ţinând seama de faptul că această normă legală vizează refuzul îndeplinirii obligaţiilor de a face intuitu personae, stabilite prin titluri executorii, ipoteză inexistentă în cauză.

În considerarea prevederilor art. 276 C.pr.civ., având în vedere că pretenţiile părţilor au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va respinge cererile acestora de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinţei expuse a declarat apel, în termen legal, reclamanta T.I., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii şi, după completarea probatoriului, să se admită în întregime acţiunea introductivă şi să se respingă cererea reconvenţională ca fiind nefondată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în ambele faze procesuale, pentru motivele ce urmează.

Instanţa de fond a fost investită cu soluţionarea unui litigiu, având ca obiect obligaţie de a face, prin care s-a solicitat să fie obligată pârâta să modifice pe cheltuiala sa în aşa fel traseul cablurilor şi conductorilor electrici din localitatea M.B., nr. 335, încât aceste reţele să nu mai obtureze anexa gospodărească în regim de înălţime P+M şi toată suprafaţa de teren proprietatea reclamantei, conform autorizaţiei de construcţie nr. 29/2007 şi să fie obligată pârâta la plata daunelor în cuantum de 25 lei/zi de întârziere, de la data depunerii acţiunii până la efectiva modificare a reţelei electrice şi a cablurilor (conductorilor) care trec peste terenul reclamantei.

Pentru a solicita aceasta s-a arătat în motivarea acţiunii că, în cursul anului 2007, Primăria M.B. a emis autorizaţia nr. 1/2007 prin care a autorizat desfiinţarea vechii anexe gospodăreşti proprietatea reclamantei. Prin Certificatul de urbanism nr. 27/2007 s-au pus în vedere reclamantei avizele şi actele necesare pentru reconstrucţia anexei în regim de P+M şi, ulterior, a fost emisă şi autorizaţia nr. 29/2007, necontestat de nici o persoană interesată, prin care urma să se edifice construcţia nouă.

În urma multor sesizări din partea reclamantei şi pe perioada cât aceasta a fost plecată în Italia la muncă, pârâta, fără acordul ei, a făcut modificări la reţeaua de conductori electrici pe proprietatea reclamantei, în sensul că a extins şi modernizat o reţea prin pomii reclamantei, a rebranşat o veche casă în urma modernizării reţelei pe un aliniament care azi obturează terminarea lucrărilor la anexa gospodărească. Din probele administrate în cauză s-a conchis clar şi fără dubiu, chiar şi cu ocazia cercetării la faţa locului, că reţeaua electrică a fost modificată de pârâtă după bunul plac. Reclamantei i se produc prejudicii zilnice prin imposibilitatea de a termina şi a acoperi construcţia edificată şi urmează încă o nouă iarnă de munte, care poate şubrezi mult construcţia edificată până în prezent, astfel că daunele sunt legale şi temeinice pentru a urgenta acţiunea pârâtei şi a compensa pierderile suferite.

S-a solicitat să se respingă cererea reconvenţională, ca fiind nefondată, deoarece situaţia creată este vina exclusivă a pârâtei şi care se cramponează şi refuză să monteze încă doi stâlpi şi aproximativ 50 m conductori electrici, şi a închide acest diferend amiabil.

Prima critică adusă acestei sentinţe este aceea că instanţa de fond a nesocotit în totalitate principiile de drept aplicabile în cauză, a nesocotit în totalitate drepturile conferite de dispoziţiile art. 553, 555 Cod civil nou reluate din vechiul cod (art. 492 şi următoarele) şi, fără acordul scris al acesteia, a modernizat o reţea în cursul anului 2009, când construcţia era deja începută în anul 2007. A fost încălcat dreptul de proprietate al reclamantei prin efectuarea de lucrări pe terenul acesteia, s-au efectuat numeroase intervenţii de modificare şi remodificare a reţelei de curent, iar în momentul în care aceste sesizări au fost duse la pârâtă, aceasta a refuzat categoric orice colaborare, spunând că această modernizare a fost efectuată de o altă societate, dar se află în administrarea sa.

O altă critică este aceea că instanţa de fond nu a observat că culpa în situaţia creată este exclusivă a pârâtei, aceasta fiind cea care, fără acordul scris, a efectuat o reţea de electricitate de medie tensiune şi branşament la casă. Reaua credinţă a fost oarecum anihilată de motivarea instanţei, prin care legea specială a fost nesocotită, nu s-a avut în vedere că la data eliberării actelor administraţiei publice locale, reţeaua a avut un alt traseu, iar, ulterior, pentru a face economie şi pentru a deturna fonduri au ales o variantă mult mai scurtă, când se putea, cu aproximativ 50 m cablu şi doi stâlpi, amplasa reţeaua pe domeniul public, terenul apelantei fiind mărginit pe trei laturi de drum comunal şi drum european.

O altă critică adusă sentinţei pronunţate este aceea că instanţa de fond a nesocotit totalmente motivele invocate în acţiune, a înlăturat orice probă concludentă şi utilă, a motivat lipsa culpei exclusive şi a obligat reclamanta să suporte pe cheltuiala sa noului branşament şi a reţelei. Total nefondat şi inuman.

Un alt aspect, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra întregii acţiuni formulate de reclamanta, ci s-a limitat doar a dispune asupra reţelei electrice şi branşament, pe când pe terenul ei mai trec şi alţi conductori electrici de medie tensiune.

Cu ocazia cercetării la faţa locului s-a constatat că cele relatate de reclamantă sunt reale, s-a observat şi vechiul amplasament al cablurilor era recent modificat, a putut magistratul să pună mâna pe cablurile care obturează construcţia, fiind la aproximativ 1 – 1,2 m de acestea, faţă de placa peste parterul imobilului.

Motivarea dată pentru admiterea cererii reconvenţionale nu subzistă în prezenta cauză, după analizarea lapidară a stării de fapt, motivarea pe o lege modificată şi după începerea construcţiilor este una nefondată. Autorizaţia şi celelalte acte eliberate de unitatea administrativ teritorială sunt valide, şi-au produs efectele, nu au fost atacate, astfel că se impunea respingerea cererii reconvenţionale formulate.

Intimata, prin întâmpinare, s-a opus admiterii apelului, reiterând, în esenţă, argumentele de fapt şi textele legale invocate în faţa primei instanţe.

Instanţa de control judiciar a considerat că apelul nu este fondat şi l-a respins ca atare.

Domenii speta

Spete similare