Revendicare.Excepţia inadmisibilităţii cererii.Comparare titluri.

JUDECĂTORIA BREZOI

SENTINŢA CIVILĂ NR.914/18 noiembrie 2008

Revendicare.Excepţia inadmisibilităţii cererii.Comparare titluri.

I N S T A N Ţ A:

Asupra cererii de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.unic. /198/2007 reclamantul F.G., domiciliat în …, a  chemat în judecată pe pârâţii  P.I., P.S. şi P.G., toţi cu domiciliul în …, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi aceştia să-i respecte proprietatea şi posesia asupra terenului în suprafaţă de 3219 m.p. situat în com. …., pct.” Poduri”, având ca vecini: …şi obligarea pârâţilor la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că este proprietarul terenului precizat, teren ce face parte dintr-o suprafaţă totală de 15.000 m.p. şi l-a dobândit de la tatăl său F.T.I. prin testamentul nr. 928/6.04.1971.

Precizează reclamantul că pârâţii îi ocupă fără drept terenul şi refuză să îl lase în deplină proprietate şi posesie.

Reclamantul a evaluat obiectul cererii la suma de 500 lei şi şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 480 cod civil.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar copie testament nr. 928/1971.

Pârâţii au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii şi au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii.

Instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia invocată şi a dispus unirea acesteia cu fondul cauzei apreciind că pentru soluţionarea acesteia sunt necesare probe.

Reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială cu doi martori pe situaţia de fapt şi o expertiză tehnică.

Pârâţii au  solicitat proba cu înscrisuri , interogatoriul reclamanţilor, proba testimonială cu un martor şi s-au declarat de acord cu efectuarea expertizei tehnice.

Atât reclamantul cât şi pârâţii au depus la dosar înscrisuri.Au fost audiaţi martorii D.G. şi V. N..

In cauză s-a efectuat raportul de expertiză de către expert Kiselevschi Simona.

La raportul de expertiză efectuat în cauză, au formulat obiecţiuni pârâţii, obiecţiuni care au fost admise în parte, iar expertul a efectuat o completare la raport, prin care a răspuns acestor obiecţiuni.

Instanţa a dispus amânarea pronunţării şi ambele părţi au depus la dosar concluzii scrise.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul a chemat în judecată pârâţii pentru a fi obligaţi aceştia să-i respecte proprietatea şi posesia asupra unei suprafeţe de 3219 m.p. teren situat în pct. „ Poduri”,din com…..

Şi-a motivat reclamantul cererea în sensul că este proprietarul terenului în suprafaţă de 3219 mp , teren ce face parte dintr-o suprafaţă mai mare de 15.000 m.p. pe care l-a dobândit de la tatăl său F. T. I. prin testamentul nr. 928/1971, iar pârâţii îi ocupă acest teren fără drept.

Pârâţii  au formulat întâmpinare, au depus la dosar înscrisuri şi s-au apărat în sensul că terenul revendicat provine de la bunicul lor F.T.I. care a avut trei copii: reclamantul, P.E. (mama pârâţilor-decedată) şi G.I. (decedată- moşt.D. I.).

Au arătat pârâţii că în anul 1950, cu prilejul căsătoriei, mama lor P.E. a primit ca zestre terenul revendicat, pe care l-a stăpânit şi folosit în mod public, paşnic şi sub nume de proprietar timp de peste 30 ani, dobândind proprietatea asupra acestuia prin uzucapiune potrivit art.1890 şi 1837 cod civil.Arată că după încetarea din viaţă a mamei lor ei au continuat posesia începută de aceasta operând joncţiunea posesiilor.

Precizează pârâţii că în anul 2003, fii reclamantului F.G., F. Gh. G. şi B.M. le-au tulburat posesia asupra terenului şi acţionându-i în judecată, au fost obligaţi să le respecte posesia asupra terenului prin sentinţa civilă /30.05.2006 a Judecătoriei Brezoi, rămasă irevocabilă prin decizia civilă /30.10.2006 a Tribunalului Vâlcea şi la 26.01.2007 au fost puşi în posesie de executorul judecătoresc asupra terenului de 3219 m.p. situat în pct.”Poduri”.

Pe de altă parte, pârâţii arată că sunt coproprietari în indiviziune asupra terenului astfel că acţiunea în revendicare între coproprietari apare ca inadmisibilă.

In cauză s-au administrat proba cu înscrisuri,  martori şi expertiză tehnică de specialitate topografie.

Din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin testamentul nr. 928/1971 (f.3) F.T. I., văduv, cu trei copii, dispune ca după încetarea sa din viaţă, fiul său F.G. să primească în proprietate mai multe terenuri, printre care „15.000 m.p. teren, din care 5000 m.p. arabil şi 10.000 m.p. fâneţe, situat în com.Malaia, pct.”Poduri” vecin la răsărit cu Vesa Ion şi Popescu Nicolae, la apus cu Păun Elena şi Costică Răducă, la miazănoapte cu Dobroiu Gheorghe iar la miazăzi cu Gheorghe Beleţ şi Mihai Socol”.

Prin acelaşi testament autorul F.T.I. a precizat că celorlalţi copii ai săi le-a dat drepturi la căsătoriile lor.

Din Certificatul de moştenitor nr.6/17.01.2005 (f.31) rezultă că de pe urma autoarei P.E. a rămas un teren de 4500 m.p. situat în pct.”Poduri”,  dobândit prin înzestrare de la părinţii săi F.I. şi F. A., în urmă cu peste 50 ani.

Din Contractul de vânzare cumpărare nr.535/17.07.2001 (f.59) rezultă că pârâtul P.G. a dobândit prin cumpărare de la N. V. suprafaţa de 2072,03 m.p , teren fâneţe,în pct.”Poduri”,vecin la N- Răducă Ion,S-Popescu Salomia,E- F.G. şi V- P.I. şi P. S..

Din înscrisurile aflate la filele 83-92 dosar, rezultă că părţile s-au mai judecat în dosarele …/2003 al Tribunalului Vâlcea şi …/2001 al Judecătoriei Brezoi pentru acelaşi teren,şi în cele două dosare s-au efectuat expertize tehnice, ce au avut concluzii aproape identice, respectiv faptul că prin testamentul din 1971 F.G. a primit un teren în pct.”Poduri” în suprafaţă de 15.000 m.p. format din două parcele, parcele separate de terenul primit de zestre de P.E. şi terenul lui  Beleţ Gheorghe. De asemenea, cei doi experţi au constatat că F.G. stăpâneşte în cele două parcele mult mai mult de cei 15.000 m.p. primiţi prin testament, iar terenul stăpânit de P.E. nu face parte din această suprafaţă.

Din decizia civilă …/31.10.2006 (f.44) pronunţată de Tribunalul Vâlcea, rezultă că în anul 2003 P.E. a chemat în judecată pe F.G. şi B.M. , fii lui F.I.G., pentru a fi obligaţi să-i respecte posesia asupra terenului de 3219 m.p. situat în pct.”Poduri”.

S-a reţinut de către instanţă că în anul 2003 pârâţii au tulburat reclamantei posesia asupra terenului şi au demolat gardul despărţitor ocupând terenul, astfel că a fost admisă cererea şi au fost obligaţi pârâţii să respecte reclamantei (prin moştenitorii săi) posesia asupra terenului.

Ulterior, prin procesul verbal din 26.01.2007, încheiat de executorul judecătoresc, pârâţii P.I., P.S., P.G., P.G.-A., P.D. şi P.N. (moştenitorii lui P.E.) au fost puşi în posesie pe terenul de 3219 m.p. în pct.”Poduri”. (f.48)

Instanţa examinând cu prioritate excepţia invocată de pârâţi prin întâmpinare, respectiv a inadmisibilităţii acţiunii motivat de faptul că părţile se află în indiviziune asupra terenului în litigiu, constată că aceasta este neântemeiată şi o va respinge.

Astfel, aşa cum am arătat anterior, din înscrisurile eflate la dosar rezultă că autorul a dat fiecăruia dintre copii săi terenuri din averea sa.

Reclamantul a primit prin testament terenul de 15.000 m.p. în punctul în litigiu, iar autoarea pârâţilor a primit prin înzestrare terenul în litigiu în anul 1950.

Din toate actele aflate la dosar, rezultă că autoarea pârâţilor P.E. a stăpânit terenul până la deces şi apoi l-a transmis moştenitorilor săi care l-au stăpânit până în 2003 când au fost tulburaţi de reclamant.

Astfel pârâţii au stăpânit terenul în litigiu peste 30 ani (socotind şi posesia autoarei lor ) în condiţiile art.1846, 1847, 1890 cod civil, dobândind astfel proprietatea asupra acestuia prin uzucapiune.

În aceste condiţii, asupra terenului în litigiu, stăpânit de pârâţi, părţile nu se mai află în indiviziune, chiar dacă ele provin de la acelaşi autor comun şi ca atare acţiunea în revendicare este admisibilă.

Dealtfel, prin acţiune reclamantul nu pretinde că are un drept asupra terenului primit de pârâţi de la F.T.I. ci pretinde că pârâţii i-au ocupat fără drept o bucată din terenul de 15.000 m.p. pe care l-a primit el prin testament de la F. T. I..

Ori, se va vedea că din toate actele dosarului şi expertiza efectuată în cauză rezultă fără dubiu că terenul în litigiu nu face parte din cei 15.000 primiţi de reclamant prin testament.

Pe fondul cauzei, din întreg probatoriul administrat instanţa reţine următoarele:

Din declaraţia martorului D.G. (fila 42), a rezultat următoarea situaţie de fapt:terenul în litigiu din pct.”Poduri” a aparţinut lui F.T.I., care l-a dat de zestre ficei sale P.E.,la căsătorie, iar aceasta l-a stăpânit până la deces,iar ulterior l-au stăpânit pârâţii. În anul 2003 reclamantul a demolat gardul şi a ocupat terenul.Chiar şi după ce pârâţii au fost puşi în posesie de executorul judecătoresc reclamantul a continuat să cosească fânul de pe teren.

A mai arătat martorul că terenul are  trei mii şi ceva de metri pătraţi şi este stăpânit de pârâţi şi până în 2003 nu a fost stăpânit de reclamant.

Din declaraţia martorului V.N., propus de reclamant , (f.136) a rezultat că din terenul autorului din pct. Poduri, pârâta P.E. a primit o bucată de teren de cca.50-60 m lungime, iar reclamantul a primit o bucată mai mare din sus de terenul lui P.E. şi o bucată mai mică din jos de acest teren, respectiv între P.E. şi D. G..

Prin expertiza dispusă în cauză, instanţa a solicitat expertului să identifice terenul reclamantului potrivit testamentului aflat la dosar; să se identifice terenul în litigiu potrivit certificatului de moştenitor de la fila 31 , procesului verbal de punere în posesie din 26.01.2007 şi sentinţei civile …/30.05.2006; să stabilească cine stăpâneşte terenul în litigiu ; dacă acesta face parte din suprafaţa de 15.000 m.p. din testament şi dacă se suprapune pe terenul din procesul verbal de punere în posesie.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză (f.106) expertul identifică suprafaţa din testament ca fiind cea de 14131 m.p. situată între vecinii E-…, concluzionând că reclamantul deţine teren mai puţin cu 869 m.p.

Totodată, expertul a identificat terenul cumpărat de P.G. de la N.V. conform contractului de vânzare cumpărare în suprafaţă de 2072 m.p. şi terenul din certificatul de moştenitor nr.6/17.01.2005în suprafaţă de 4500 m.p., constatând că pârâţii stăpânesc doar 4308 m.p. din acesta.

A mai constatat expertul că terenul în litigiu este de 2120 m.p. şi face parte din terenul din certificatul de moştenitor al pârâţilor şi din procesul verbal de punere în posesie.

Expertul a concluzionat că pentru completarea suprafeţei de 15.000 m.p. a reclamantului potrivit testamentului a identificat suprafaţa de 869 m.p. din terenul stăpânit de pârâţi şi l-a individualizat pe schiţă.

Pârâţii au formulat obiecţiuni la acest raport de expertiză.

Instanţa , analizând raportul prin prisma actelor aflate la dosar şi a probatoriului administrat a constatat că obiecţiunile sunt întemeiate şi le-a admis dispunând refacerea raportului de expertiză în sensul ca expertul să aplice pe teren testamentul , respectiv ambele parcele de 10.000 şi 5000 m.p., urmând să ţină cont de vecinii menţionaţi în testament inclusiv D. G..

Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere, statuările din sentinţa civilă …/2006 şi decizia civilă …/2006, precum şi constatările celor doi experţi în dosarele anterioare şi faptul că în expertiza de faţă (f.112) pe schiţă expertul a identificat încă o parcelă de teren stăpânită de F. G., aflată între terenul lui P.G. (fostă proprietate Beleţ Ghe.) şi D. G. (vecin menţionat în testament) fără însă a preciza ce suprafaţă are această bucată şi fără a o include în cei 15.000 m.p. din testament.

Deşi prin completarea la raport expertul a refuzat să răspundă întocmai indicaţiilor instanţei, făcând abstracţie de înscrisurile aflate la dosar şi precizând că a identificat terenul de 15.000 m.p. aşa cum a fost indicat de reclamant (f. 126, 132), a precizat totuşi că parcela stăpânită de reclamant între P.G. şi D.G. are suprafaţa de 4158 m.p.

Ca urmare, analizând raportul de expertiză şi raportul completator prin prisma întregului probatoriu aflat la dosar,instanţa constată că reclamantul stăpâneşte terenul primit prin testament de la autorul F.T. I. astfel: o parcelă de 14 131 m.p. identificată de expert în schiţa anexă 1 la raportul de expertiză (f.112) colorată cu roşu şi o parcelă de 4158 m.p. individualizată pe aceeaşi schiţă anexă (între terenul cumpărat de P. G. de la N. V.. şi D.G.) şi identificată ca suprafaţă prin completarea la raport (f.134).

În concluzie, reclamantul stăpâneşte o suprafaţă de 18289 m.p. cu 3289 m.p. mai mult decât a primit prin testament.

Pe de altă parte, expertul a constatat că pârâţii stăpânesc terenul menţionat în certificatul de moştenitor nr.6 şi procesului verbal de punere în posesie al executorului judecătoresc.

Faţă de această situaţie, pretenţia reclamantului că pârâţii îi ocupă din terenul primit prin testament apare ca neîntemeiată şi va fi respinsă.

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii formulată de pârâţi.

Respinge cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul la 100 lei cheltuieli de judecată către pârâţi.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi…, la sediul Judecătoriei Brezoi.

Domenii speta

Spete similare