Obligaţie de a face/de a nu face (art. 1073, 1076 c. civ.) obligaţie de a face revendicare

Dosar nr. 1222/214/2006 (Numar în format vechi xx/2006)

JUDECATORIA COSTESTI

SENTINTA CIVILA Nr. 400/8.04.2010

Procedura de citare este  legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care:

Dezbaterile si cuvântul pe fond au avut loc la data de 29 martie 2010 fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea data parte integranta din prezenta hotarâre, când instanta pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise a amânat pronuntarea la data de 01.04.2010 si apoi la data de 08.04.2010  când a pronuntat  urmatoarea solutie:

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei de fata retine urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 03.07.2006 sub nr.1222/214/2006, reclamantii B D. C si  B L  au chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtii T GH. M, T M. G, solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa fie obligati pârâtii sa le lase în deplina proprietate si libera posesie terenul în suprafata de 4980 mp situat în intravilanul orasului C, sat P B, tarlaua 1, parcela 15, în lungime de 416 m si latime de 12,5 m, cu vecinii : N – D S; E – Drum National; S – B Cl si PG; V – padure, sa desfiinteze gardul care le afecteaza proprietatea pe laturile de vest si est , pe o lungime de câte 12,5 ml, în caz contrar sa fie autorizati sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala pârâtilor, sa le plateasca lipsa de folosinta a terenului pe ultimii trei ani socotiti de la data introducerii actiunii si în continuare pâna la momentul eliberarii efective a terenului, evaluata provizoriu la suma de 300 lei, sa îi despagubeasca cu contravaloarea materialelor rezultate din demolarea de catre acestia a gardului dinspre latura de nord a proprietatii ce le apartine, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca la data de 24.08.2001 au cumparat de la numita P F suprafata revendicata de 4980 mp, situata în tarlaua 1, parcela 15, sat P B, oras C. Anterior înstrainarii acestui teren, vânzatoarea se judecase cu pârâtul T M pentru suprafata de 941 mp din terenul vândut , pronuntându-se decizia nr.1460/07.11.1993 de catre T A.

Reclamantii au mentionat ca au stapânit terenul dupa cumparare în mod continuu pâna la  anul 2004, luna iunie, când pârâtii au demolat gardul dinspre partea de nord a proprietatii si si-au însusit plasa de sârma metalica si stâlpii din beton care o sustineau. În prezent, proprietatea reclamantilor este unita cu proprietatea lui D S, care la rândul sau se învecineaza la nord cu proprietatea D F, pârâtul T M fiind fiul acesteia. Terenul proprietatea reclamantilor era clar delimitat de terenul  vecinului D S, având amplasate  pe el un put si o groapa care în prezent sunt în folosinta pârâtilor. Acestia au însamântat o parte din teren, respectiv 3301 mp cu porumb si o parte din el cu lucerna iar restul terenului de 944 mp l-au cultivat ca fâneata pentru hrana animalelor. De asemenea, o suprafata de cca 735 mp pe o lungime de 69-73 ml si o latime de 12,5 ml ce reprezenta curti-constructii a fost împrejmuita cu gard.

În drept, au fost invocate disp.art. 480, 485, 1073-1075 Cciv si art. 274 C.pr.civ.

Actiunea a fost timbrata, conform chitantelor de la filele 13 si 21 cu taxa judiciara de timbru în valoare de 178 lei si 22 lei si timbru judiciar de 1,25 lei.

Pentru  dovedirea cererii, reclamantii au propus probele cu acte, martori, interogatoriul pârâtilor si expertiza tehnica.

Au fost atasate cererii de chemare în judecata, în copie, contractul de vânzare-cumparare, autentificat sub nr.1545/24.08.2001 de BNP D I, decizia civila nr.1754/R/04.09.1998 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti -Sectia civila , proces-verbal din data de 24.01.2001 întocmit de executor judecatoresc A I, sentinta civila nr.9433/05.11.1992 pronuntata de Judecatoria Pitesti si titlul de proprietate nr. 95443/03.04.1997.

Prin întâmpinarea formulata la data de 20.09.2006 ( fila 46  dosar initial), pârâtii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, iar pe fond au solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

Au aratat pârâtii în cuprinsul întâmpinarii ca nu sunt proprietarii suprafetei de teren pe care o revendica reclamantii, teren ce apartine conform actului de vânzare-cumparare nr.1981/29.11.1991 defunctului D G. Reclamantii s-au mai judecat pentru acest teren si s-a stabilit definitiv si irevocabil ca suprafata de 3713 mp din totalul de 4980 mp apartine lui D G, , respectiv mostenitorilor acestuia, iar diferenta  de 1267 mp apartine lui D S, respectiv mostenitorilor acestuia. Pentru aceleasi motive au invocat pârâtii si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor.

În drept, pârâtii si-au întemeiat apararea pe dispozitiile art 115-118 C.pr.civ.

În dovedirea celor  sustinute prin întâmpinare, pârâtii au depus, în copie, rezolutia nr.835/P/2005/28.07.2006 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Costesti (fila 479, deciziile civile nr.309/A/19.02.2004 si 1648/R/21.11.2005 , ambele pronuntate de Curtea de Apel Pitesti ( filele 31-37), act de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1981/29.11.1994 de Notariatul de Stat Local Costesti 8 (fila 38), proces verbal întocmit de executorul judecatoresc A I la data de 03.06.2004 (fila 39), schita, titlurile  de proprietate nr. 124550/21.10.2003 si 116833/24.07.2002 (filele 41, 42).

În cauza au fost încuviintate si administrate la propunerea reclamantilor probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtilor ( filele 63-66), martora P F (fila 83) si expertiza tehnica, la dosar fiind depuse raportul de expertiza întocmit de expert S G (filele 71-78)) si  completarea la acest raport (filele 97-101).

În aparare, pârâtii au solicitat probele cu înscrisuri si interogatoriu, mijloace de proba încuviintate si administrate de instanta, la fila 62 gasindu-se interogatoriul luat reclamantului B C.

Din oficiu instanta a dispus atasarea dosarului nr.64/2003 al Judecatoriei Costesti.

Prin sentinta civila nr.65/22.01.2007, Judecatoria Costesti a admis actiunea reclamantilor si i-a obligat pe pârâti sa le lase acestora în deplina proprietate si posesie suprafata de 4980 mp, cu amplasamentul descris în dispozitivul  acestei sentinte, fiind admise si celelalte capete  de cerere formulate de reclamanti prin actiunea introductiva.

Prin decizia civila nr.1369/R/26.09.2007 pronuntata de Tribunalul Arges aceasta sentinta a fost casata iar cauza a fost trimisa spre rejudecare la aceeasi instanta.

În vederea rejudecarii, pricina a fost înregistrata din nou pe rolul Judecatoriei C la data de 20.11.2007 sub acelasi numar de dosar.

La termenul de judecata din data de 14.01.2008 pârâtii au depus  întâmpinare prin care au invocat în principal exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului T G, iar în subsidiar au solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

Au aratat pârâtii ca terenul revendicat de reclamanti este proprietatea lui Du G, în prezent decedati carui mostenitori sunt D E, D I si D M. Autorul a dobândit acest teren de la mama sa D F potrivit contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1981/29.11.2009 si a fost stapânit de pârâtul T  M în baza unei conventii verbale cu proprietarul pâna în anul 2001 când reclamantii au fost pusi în posesie  pe acest teren potrivit deciziei civile nr.1754/R/1998.

Prin decizia civila nr.309/A/19.02.2004, irevocabila prin decizia civila nr.1648/R/21.11.2005, s-a admis  cererea prin care D G. a  revendicat  de la reclamanti  terenul sau si au fost obligati acestia sa-i lase în deplina proprietate si posesie terenul în suprafata de 3713 mp. Diferenta pâna la 4980 mp apartine lui D S , cu mostenitorii B D si V, teren detinut de pârâtul T M în baza unei conventii scrise cu acestia.

Au mentionat pârâtii ca decizia nr.1648/R/2005 a fost pusa în executare la data de 03.06.2004 prin intermediul executorului judecatoresc si de la acea data si pâna în prezent pârâtul T M foloseste terenul proprietatea fratelui D G în baza unei întelegeri cu acesta si ulterior cu acordul mostenitorilor sai.

 În continuare s-a aratat ca pârâtul T G nu a ocupat si nu ocupa vreo portiune din terenul în litigiu, motiv pentru care  a invocat  lipsa  calitatii sale procesuale pasive.

În drept întâmpinarea a fost întemeiata pe dispozitiile art 115-119 C.pr.civ. si art. 274 C.pr.civ.

În aparare, pârâtii au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamantilor, martori, cercetare la fata locului si expertiza.

La acelasi termen de judecata, pârâtii au depus o cerere de aratare a titularului dreptului  prin care au aratat ca titularul dreptului de proprietate este D G, cu mostenitorii sai D E, D I si D M si au solicitat introducerea acestora în cauza în calitate de intervenienti.

În drept au fost invocate dispozitiile art 64-66 C.pr.civ.

În motivarea cererii de aratare a titularului dreptului au fost reluate sustinerile din întâmpinare.

Pentru dovedirea acestei cereri au fost propuse probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamantilor  si expertiza.

Instanta a dispus introducerea în cauza în calitate de intervenienti a persoanelor mentionate în cererea de aratare a titularului dreptului.

Prin cererea formulata la data de 04.02.2008 ( fila 31)  intervenientii au solicitat respingerea actiunii reclamantilor în principal pe cale de exceptie, iar în subsidiar ca nefondata.

Au precizat intervenientii ca sunt proprietarii terenului revendicat de reclamanti, teren pe care l-au dobândit de la autorul D G care l-a dobândit de la mama sa prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1981/29.11.1994. Între acest autor si reclamanti a existat un litigiu civil de revendicare a terenului de la reclamanti, ocazie cu care au fost analizate actele de proprietate detinute de parti si s-a stabilit potrivit deciziei civile nr.309/A/19.02.2004, irevocabila prin decizia civila nr.1648/R/21.11.2005 ca este proprietatea lui D G, reclamantii fiind obligati sa-i respecte  dreptul de proprietate si pasnica folosinta asupra suprafetei de 3713 mp, evidentiata în schita anexa la raportul de expertiza, depusa de parti la dosar în copie legalizata.

Aceasta decizie a fost pusa în executare prin intermediul executorului judecatoresc , la data de 03.06.2004.

Pârâtul T Mi stapâneste terenul în baza întelegerii intervenite cu autorul D G iar dupa decesul acestuia si cu acordul mostenitorilor acestuia. Pârâtul T G nu a ocupat vreodata acest teren si nu a exercitat vreun act de dispozitie asupra acestuia.

Au mai aratat intervenientii ca reclamantii nu detin acte de proprietate pentru terenul ce se solicita a fi eliberat, fiind îndreptatiti sa ocupe o suprafata învecinata, în prezent libera, aflata pe latura de nord a proprietatii lui D S.

În dovedirea acestor sustineri, intervenientii au propus probele cu înscrisuri si interogatoriul reclamantilor.

Instanta de judecata a încuviintat si administrat în cauza la solicitarea partilor probele cu acte, martori si expertiza tehnica, în plus pârâtilor si intervenientilor fiindu-le încuviintata si proba cu interogatoriu, raspunsurile reclamantilor gasindu-se la filele 64-67.

În cadrul probei testimoniale au fost audiati martorii P F (fila 69) propusa de reclamanti, IGl ( fila 68) si D I (fila 89) propusi de pârât.

La data de 22.02.2010 s-a depus la dosar raportul de expertiza întocmit de expert P M ( filele 142-152).

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1545/24.08.2001 de BNP D I, reclamantii au dobândit de la vânzatoarea P F dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren de 4980 mp, din care  735 mp curti-constructii, 3301 mp arabil si 944 mp fâneata, situata în intravilanul orasului C, sat P-B, Judetul Arges, cu vecinii: N – D S; E – Drum National; S – B C si P G; V – Padure ( Romsilva Costesti).

Potrivit mentiunilor din acest contract, vânzatoarea a dobândit acest teren prin mostenire legala de la mama sa T ( D) I conform certificatului de mostenitor suplimentar nr.609/01.09.1997, care  la rândul sau l-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile legii fondului funciar nr.18/1991 republicata, conform titlului de proprietate nr.95443/03.04.1997.

În acelasi sens este si declaratia pe care vânzatoarea P F a dat-o în acest proces în calitate de martora ( fila 69). Cu aceasta ocazie, martora a declarat ca bunicul sau a detinut în zona în litigiu un teren ce avea la drum o lungime de 31,5 m, teren pe care acesta l-a împartit pâna în colectivizare la cei trei mostenitori, D I, mama martorei, D  S si D F, mama lui D G si a pârâtului T M. A precizat martora ca dupa revolutie D F a fost pusa în posesie asupra suprafetei de 3600 mp, D S asupra suprafetei de 4000 mp si D I cu suprafata de 5000 mp, fiind respectat vechiul amplasament.

Depozitia martorei P F se coroboreaza cu depozitia martorului D I ( fila 89) care a facut aceleasi precizari cu privire la provenienta terenului în litigiu si la situatia acestuia dupa revolutie. Acest martor a mentionat, fara a cunoaste însa modul în care a fost folosit terenul în timpul colectivului ca acesta a fost restituit dupa revolutie celor trei frati însa nu în acelasi mod cum au stapânit anterior colectivizarii.

Din declaratia aceluiasi martor a reiesit ca P F este mostenitoarea lui DIlie iar pe terenul care a apartinut acestuia înainte de colectivizare a fost edificata casa de catre pârâtul T Mihai.

Examinând  hotarârile judecatoresti depuse la dosar se constata ca terenul în litigiu a mai facut obiectul unor judecati anterioare, ocazie cu care s-au pronuntat decizia  civila nr.1754/R/04.09.1998 a Curtii de Apel Pitesti, decizia aceleasi instante nr.2501/R/20.09.2000 ( fila 91 dosar initial), sentinta civila nr.9433/05.11.1992 pronuntata de Judecatoria Pitesti, decizia civila nr.1460/07.06.1993  pronuntata de Tribunalul Arges.

 Prin sus-mentionatele hotarâri judecatoresti s-a  stabilit cu autoritate de lucru judecat ca titlul de proprietate al vânzatoarei P F este valabil si ca aceasta este proprietara terenului de 0,50 ha situat în orasul C, punctul „ Lunca Cerbului” , sat P B, învecinat la rasarit cu  Soseaua Alexandria-Pitesti; la apus cu padurea; la miazazi cu P G si BCl , iar la miazanoapte cu D S.

În considerentele deciziei civile nr.1754/R/04.09.1998 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti ( filele 6-8 dosar initial) s-a retinut ca D G este proprietarul suprafetei de 0,36 ha, dobândit prin cumparare de la fosta proprietara D F, teren situat în acelasi punct, având aceleasi vecinatati pe laturile de la rasarit si apus, care se învecineaza însa la miazazi cu proprietatea D C S si la miazanoapte cu Dumitru I A, concluzionându-se ca între cele doua proprietati descrise este amplasata proprietatea D C

S-a stabilit de catre aceasta instanta ca litigiul dintre parti deriva din faptul ca anterior cooperativizarii cele doua proprietati au apartinut celuilalt , adica terenul de la miazanoapte de D S a fost proprietatea autoarei vânzatoare P F, în timp ce terenul de la miazazi de D C. S a fost proprietatea pârâtei D F, însa prin aplicarea legii nr.18/1991, fiecare din cele doua a fost pusa în posesie pe terenul celeilalte de dinaintea cooperativizarii.

Potrivit acelorasi considerente, aceasta modalitate de punere în posesie a avut în vedere tocmai faptul ca pe proprietatea initiala a numitei P F , reclamanta în acel dosar, D G, pârâtul din acea cauza si-a edificat gospodaria în perioada cât terenul a fost în patrimoniul CAP.

În acord cu cele retinute în aceasta decizie sunt si relatarile martorului D I ( fila 89) care a aratat ca TM a edificat în anul 1965 o casa pe terenul ce apartinea  unchiului sau D I a carei mostenitoare este P F iar dupa revolutie terenul a fost restituit celor trei frati însa nu în acelasi mod cum au stapânit anterior colectivizarii.

În considerentele aceleiasi decizii s-a retinut ca pe terenul proprietatea reclamantei P F se afla un put si o groapa, iar pe terenul proprietatea pârâtului D G sunt amplasate casa acestuia si anexe gospodaresti. În raspunsurile la interogatoriu ( filele 63, 65, întrebarea nr.4)  pârâtii au recunoscut existenta putului si a gropii, dar au pretins ca acestea s-ar afla pe terenul lui D F ( pârâtul T G), respectiv pe terenul lui D G (pârâtul T M).

Martora P Fa declarat ca pe terenul cu care a fost pusa în posesie erau un put si o groapa, precum si mai multi pomi pe care i-a taiat, putul si livada fiind edificate de catre T M. Prezenta putului, a gropii si a livezii pe unul dintre terenurile lui D S a fost confirmata si de martorul D I.

Pârâtii si intervenientii sustin ca terenul pe care-l revendica reclamantii apartine lui D G.

Chiar prin decizia invocata de catre acestia respectiv decizia civila nr.309/A/19.02.2004, irevocabila prin decizia civila nr.1648/R/21.11.2005, ambele pronuntate de Curtea de Apel Pitesti s-a stabilit ca terenul proprietatea reclamantilor, cumparat prin contractul nr.1545/24.08.2001, compus din terenurile de 941 mp si 4051 mp care au constituit proprietatea  vânzatoarei P F si terenul proprietatea lui D G sunt diferite.

Instanta nu poate retine existenta autoritatii de lucru judecat, în raport de hotarârile judecatoresti pronuntate anterior în cauza întrucât chiar daca se constata identitatea de obiect si cauza între aceste procese, nu se poate retine identitatea de parti. În  ciclul procesual finalizat prin decizia civila nr.1754/R/04.09.1998 nici reclamantii si nici pârâtii nu au figurat în proces, iar în cel finalizat prin decizia civila nr.1648/R/21.11.2005 numai reclamantul B C a fost parte , nici cealalta reclamanta si nici pârâtii nu au fost parti în acel proces.

Având în vedere aceste aspecte, instanta , în temeiul art 1201 C.pr.cvi va respinge  exceptia autoritatii de lucru judecat ca neîntemeiata.

În considerarea actului invocat de reclamanti în cauza, respectiv contractul de vânzare-cumparare prin care au dobândit terenul litigios, instanta va respinge si exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestora invocata de pârâti ca neîntemeiata.

Pârâtii au recunoscut la interogatoriu ca stapânesc terenul care pretind ca este al lui D G în baza unei întelegeri cu acesta, aspect sustinut  si de intervenientii  din aceasta  cauza, iar martorii P F si D I au declarat ca ambii pârâti folosesc terenul revendicat de reclamanti, respectiv terenul care a apartinut lui D I  potrivit celui de-al doilea martor. Prin aceste mijloace de proba s-a facut dovada ca pârâtii poseda terenul cu privire la care reclamantii au formulat actiunea în revendicare, motiv pentru care instanta va respinge si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de acesti pârâti.

Expertul desemnat în cauza a identificat terenul revendicat, concluzionând ca acesta ar avea suprafata de 4751 mp, diferenta în minus fata de suprafata mentionata în documentele anterioare, precum acte de punere în posesie, sentinte , titlul de proprietate, documentatie de cadastru, executari, expertize fiind determinata de faptul ca în aceste documente a fost inclusa si suprafata ocupata de râul Teleorman care împarte respectiva suprafata în doua parcele.

Potrivit raportului de expertiza , suprafetele de 941 mp ce a facut obiectul sentintei civile nr. 9433/1992 si suprafata de 4051 mp ce a facut obiectul deciziei civile 1754/R/1998 fac parte din suprafata totala de 5000 mp prevazuta în titlul de proprietate nr.95443/1997 si din terenul ce face obiectul contractului de vânzare-cumparare nr.1545/2001.

Contrar celor retinute în mod irevocabil în decizia civila nr.1648/R/21.11.2005 a Curtii de Apel Pitesti , în lucrarea întocmita de expert P M se afirma de catre doamna expert ca terenul de 3600 mp proprietatea lui D G se suprapune integral peste terenul cumparat de B C Concluzia doamnei expert fiind în contradictie cu statuarile instantei de judecata care a stabilit în mod irevocabil, tot în baza unui raport de expertiza ca terenul de 0,36 ha proprietatea lui D G este distinct de terenul dobândit de reclamantul B C  prin contractul de vânzare-cumparare încheiat cu P F, instanta va da relevanta hotarârii judecatoresti mai sus evocate si în consecinta nu-si va însusi concluzia din raportul de expertiza efectuat de expert P M.

Raspunzând la obiectivul nr.6, dna expert a identificat pe terenul de 4980 mp un put si o groapa, mentionând ca nu a observat pe acesta urmele unei plantatii. Sub acest aspect, concluziile raportului de expertiza se coroboreaza cu depozitiile celor trei martori audiati în cauza care au declarat despre existenta putului , a gropii si a livezii , mai putin martorul I G ( fila 68) care nu a facut  referire la groapa. Chiar daca depozitiile acestor martori au fost contradictorii sub aspectul persoanei care ar fi îndreptatita sa primeasca terenul pe care sunt amplasate aceste lucrari, la fila 22 a dosarului initial se afla depusa decizia civila nr. 1048/R/27.10.2003 pronuntata de Tribunalul Arges prin care P F a fost obligata sa plateasca reclamantilor D F, D G si T M suma de 11.116.710 lei despagubiri civile, retinându-se ca acestia au efectuat investitii constând în edificarea unei fântâni si plantarea de pomi pe terenul în suprafata de 4051 mp atribuit acesteia prin decizia civila  nr.1754/1998 a Curtii de Apel Pitesti pusa în executare la data de 24.01.2001.

Din coroborarea acestor mijloace de proba rezulta fara niciun dubiu ca aceste obiective sunt amplasate pe terenul reclamantilor.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art 480 Cod civil instanta va admite actiunea reclamantilor si pe cale de consecinta va obliga pe pârâti sa lase acestora în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 4980 mp , teren intravilan situat în oras Costesti, sat P B cu vecinii: N – DS; E – Drum National; S – B C si P G; V – Padure, evidentiat în schita anexa nr.1 la raportul de expertiza, în marimea acestei suprafete de teren fiind inclusa si suprafata râului Teleorman exclusa de expert atunci când a identificat terenul , suprafata care  este însa inclusa în actele de proprietate ale reclamantilor.

Actiunea în revendicare este o actiune reala si petitorie prin care cel care o promoveaza solicita sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun de care a fost posedat si urmareste predarea posesiunii acelui bun de catre acea persoana, de unde rezulta ca aceasta actiune se îndreapta împotriva celui care detine materialmente bunul revendicat.

Pe baza mijloacelor de proba administrate în cauza s-a stabilit ca terenul revendicat de reclamanti este proprietatea acestora si nu se confunda cu terenul de 0,36 ha apartinând defunctului D G, teren folosit de  pârâti în baza unei întelegeri cu acesta.

Pârâtii nu au pretins un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, însa au recunoscut prin raspunsurile la interogatoriu ca stapânesc terenul lui D G, invocând o conventie verbala pe care au avut-o cu acesta si care a fost mentinuta si dupa decesul acestuia de catre mostenitorii sai.

Raspunsurile pârâtilor la interogatoriu determina convingerea instantei ca acestia ocupa terenul în litigiu si exercita acte de stapânire asupra lui.

Chiar daca intervenientii nu exercita momentan acte de stapânire materiala asupra terenului revendicat de reclamanti pretind ca sunt proprietarii acestui teren si în virtutea acestei calitati pe care o invoca ar putea oricând sa exercite acte de stapânire asupra acesteia mai ales ca nu se cunosc limitele întelegerii intervenite între acestia si pârâti. Pentru a preveni o noua situatie litigioasa care s-ar putea naste în acest context între reclamanti si intervenienti, obligatia stabila în sarcina pârâtilor va incumba si intervenientilor, mai ales ca pârâtii au invocat si lipsa calitatii procesuale pasive  si au facut  si o cerere de aratare a titularului dreptului, întelegând astfel sa-si conteste calitatea procesuala de pârâti în actiunea în revendicare intentata de reclamanti.

Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, în raportul de expertiza s-a mentionat ca terenul în litigiu este împrejmuit numai pentru suprafata de curti-constructii, împrejmuirea vizând toate laturile.

Din depozitia martorei P F a rezultat ca în anul 2004 pârâtii au luat gardul care împrejmuia terenul pe care l-a vândut reclamantilor si au pus un alt gard îngradind toata suprafata de teren ce a apartinut bunicului D S.

Ca efect al admiterii actiunii în revendicare, posesorul neproprietar este obligat sa restituie lucrul catre adevaratul proprietar liber de orice sarcini , astfel ca pârâtii vor fi obligati sa desfiinteze gardul ce afecteaza acest teren, iar în caz contrar vor fi autorizati reclamantii sa efectueze aceasta lucrare pe cheltuiala pârâtilor, ca o modalitate de executare silita în natura a obligatiei stabilita în sarcina acestora, masura întemeiata pe dispozitiile art 1077 Cod civil.

De asemenea, în temeiul art. 485 C.civil pârâtii vor fi obligati sa plateasca reclamantilor suma de 1421,79 lei  reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului revendicat. La stabilirea cuantumului sumei datorate cu acest titlu, instanta a avut în vedere concluziile raportului de expertiza întocmit de expert S Gheorghe în anteriorul  ciclu procesual constatând ca pârâtii nu s-au opus la folosirea acestui mijloc de proba si nici în motivele de recurs nu au contestat raportul de expertiza sub acest aspect.

Chiar daca acest raport de expertiza a fost calificat ca fiind nul de catre instanta de control judiciar atâta timp cât pârâtii nu s-au opus la solicitarea reclamantilor de a tine seama de aceasta lucrare pentru determinarea valorii lipsei de folosinta a terenului revendicat si nici în recurs nu au invocat aspecte care sa constituie obiectiuni cu privire la acest obiectiv, instanta urmeaza sa dea relevanta probatorie sub aspectul acestui capat de cerere concluziilor expertului S Gheorghe.

În raspunsurile la interogatoriu pârâtii au infirmat ca ar fi demolat gardul ce împrejmuia latura de nord a proprietatii reclamantilor, pârâtul T G mentionând ca îl demolase P F , dar s-a pus pe vechiul hotar cu executor judecatoresc.

Martora P F afirma însa contrariul, sustinând ca pârâtii au luat gardul cu care îngradise terenul atunci când l-a vândut si au pus un alt gard.

Având în vedere aceste aspecte si vazând considerentele mai sus aratate cu privire la capatul de cerere privind lipsa de folosinta referitoare la forta probanta a raportului de expertiza întocmit de expert S Gheorghe, pârâtii vor fi obligati  sa plateasca reclamantilor suma de 245,20 lei reprezentând contravaloarea materialelor rezultate din demolarea de catre pârâti a gardului ridicat de reclamanti pe latura dinspre nord a proprietatii.

Ca o consecinta a admiterii primului capat de cerere constând în revendicarea de catre reclamanti a unei suprafete de teren si constatându-se calitatea acestora de proprietari asupra  terenului revendicat,cererea de aratare a titularului dreptului formulata de reclamanti va fi respinsa,din probele administrate în cauza neputându-se retine ca acestia sunt titularii dreptului de proprietate asupra acelui teren.

În temeiul art 274 C.pr.civ. retinând culpa procesuala a pârâtilor, instanta îi va obliga pe acestia la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanti în suma de 2851, 25 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru si timbru judiciar(filele 13,21) , onorariu avocat si expert(filele 20,28 dosar initial fond, fila 80 dosar recurs, filele 47 si 159 dosar rejudecare )  conform chitantelor depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptiile lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor si autoritatii de lucru judecat, toate invocate de pârâti, ca neîntemeiate.

Admite actiunea formulata de reclamantii B D. C,  BARBU L, în contradictoriu cu pârâtii T GH. M, T M. G, intervenientii D E, D I si DM, .

Respinge cererea de aratare a titularului dreptului de proprietate ca neîntemeiata.

Obliga pe pârâti si pe intervenienti sa lase în deplina proprietate si linistita posesie reclamantilor terenul intravilan în suprafata de 4980 mp situat în orasul C, sat P B, evidentiat pe schita anexa nr. 1 la raportul de expertiza întocmit de expert P M.

Obliga pârâtii sa desfiinteze gardul ce afecteaza acest teren, în caz contrar autorizeaza pe reclamanti sa efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâtilor.

Obliga pârâtii sa plateasca reclamantilor suma de 1421,79 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului revendicat  pe 3 ani.

Obliga pârâtii sa plateasca reclamantilor suma de 245,20 lei reprezentând contravaloarea materialelor rezultate din demolarea de catre pârâti a gardului ridicat de reclamanti pe latura dinspre nord a proprietatii.

Obliga pârâtii sa plateasca reclamantilor cu titlu de cheltuieli de judecata suma de 2851,25 lei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare