Lovire sau alte violenţe

Dosar nr. 21131/318/2010

R O M Â N I A

Cod operator 2444

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

Sentinta penala 295

Sedinta publica de la 16 Februarie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE ANDREEA DANIELA TITERLEA

Grefier ELENA VODISLAV

Pe rol se afla solutionarea cauzei penale de fata, privind pe inculpatul ...., trimis în judecata, în stare de libertate, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen.

Ministerul Public - Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg.-Jiu a fost reprezentat de procuror ....

Dupa amânarea proununtarii au fost depuse la dosar urmatoarele înscrisuri: concluzii ale aparatorului partii civile ... depuse pprin serviciul de registratura al instantei la data de 15.02.2011, cerere de constituire de parte civila a Spitalului Judetean de Urgenta Tg.-Jiu si decont de cheltuieli, documente trimise prin fax la instanta în data de 16.02.2011.

Dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de sedinta din data de 09.02.2011, care face parte integranta din prezenta hotarâre, când instanta, fata de cererea de amânare a pronuntarii formulate de catre aparatorul partii civile, a apreciat ca se impune amânarea pronuntarii pentru data de astazi, 16.02.2011, când, în aceeasi compunere, a deliberat si a pronuntat urmatoarea sentinta.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei penale de fata,  retine urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 230/P/2010 din data de 01.10.2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg.-Jiu, înregistrat pe rolul acestei instante la data de 06.10.2010 sub nr. 21131/318/2010,  s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata, în stare de libertate, a inculpatului ..., pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen..

În actul de sesizare a instantei s-a retinut ca, în fapt, în data de 20.12.2009, inculpatul ... a exercitat acte de violenta asupra  partii vatamate .., cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 5-6 zile de îngrijire medicala.

Situatia de fapt astfel prezentata în rechizitoriu a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba: plângerea si declaratiile partii civile ...(filele 8-9, 46-48 d.u.p.), certificatul medico-legal nr. 1825/28.12.2009 eliberat de S.M.L. Gorj (fila 16 d.u.p.), declaratiile martorilor ... (filele 12-13 d.u.p.), ... (fila 14-15 d.u.p.), .. (fila 30 si 41 d.u.p. ), .. (filele 32- 34 d.u.p.), ..(filele 34 si 37 d.u.p.), declaratiile inculpatului .. (filele 11, 19, 26, 43-44 d.u.p.)

La termenul din 08.12.2010, instanta i-a adus la cunostinta inculpatului, potrivit art. 70 C.pr.pen. si art. 322 C.pr.pen., fapta pentru care a fost trimis în judecata si încadrarea juridica a acesteia, precum si faptul ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragându-i-se atentia ca, daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si împotriva lui.

Inculpatul a consimtit sa dea o declaratie si în fata instantei, depozitia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar la fila 15.

La acelasi termen de judecata, a fost audiata partea civila ..., declaratia sa fiind consemnata si atasata la dosar la fila 17.

La termenele din 08.12.2010, instanta, apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, în temeiul art. 67 C.pr.pen., a încuviintat probele cu înscrisuri si cu depozitiile martorilor din rechizitoriu.

La termenele din 12.01.2011, 19.01.2011 si 09.02.2011, au fost audiati martorii .., ..., .., ...., ...., .., depozitiile acestor fiind consemnate si atasate la dosar .

La dosar au fost depusa fisa de cazier judiciar a inculpatului, din care rezulta faptul ca acesta nu este cunoscut cu  antecedente penale.

Analizând si coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmaririi penale, cât si în cursul cercetarii judecatoresti, instanta  retine urmatoarea situatie de fapt:

În data de 20.12.2009, partea civila ..., însotit de sotia acestuia , martorul .. s-a prezenta la poarta locuintei inculpatului, situata în comuna ..., pentru a-i reprosa acestuia faptul ca si-a lasat câinele nesupravegheat si ca acest animal i-a omorât doua gâste.

Între parti s-a creat o strare conflictuala, în care inculpatul ... a exercitat acte de violenta asupra  partii vatamate .., cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 5-6 zile de îngrijire medicala.

La data de 12.01.2010, potrivit art. 180 alin. 3 C.pen., partea civila ..a formulat, în termenul legal de 2 luni prevazut de art. 284 C.pr.pen., plângere penala împotriva inculpatului. Partea civila a declarat, atât în timpul urmaririi penale, cât si în timpul cercetarii judecatoresti, ca, în data de 20.12.2009, inculpatul .. a exercitat acte de violenta asupra  sa, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 5-6 zile de îngrijire medicala. Ulterior, partea civila s-a prezentat la spital unde i s-au acordat îngrijiri medicale.

Fiind audiat atât în cursul urmarii penale, cât si în timpul cercetarii judecatoresti, inculpatul a avut o atitudine oscilanta, recunoscând partial savârsirea faptei si modalitatea de comitere a acesteia.

Astfel, în declaratia din data de 01.06.2010, aflata la fila 11 din dosarul de urmarire penala, inculpatul a recunoscut ca a existat un incident între el si partea civila, în urma caruia l-a lovit pe acesta cu palma peste fata. De asemenea, în declaratia din data de 27.09.2010, inculpatul a aratat ca în timpul altercatiei din data de 12.01.2010, partea civila l-a lovit cu o bâta de lemn si l-a amenintat cu moartea, iar în acel moment l-a împins pe partea civila, care a cazut la poarta locuintei sale si ca probabil acesta s-a lovit când a avut loc impactul cu solul.

Partea civila ... a aratat în declaratia data în fata instantei faptul ca s-a prezentat în dreptul portii inculpatului si i-a spus sa îsi lege câinele care i-a mâncat pasarile, iar inculpatul a iesit din curte si a început sa îl loveasca cu pumnii, iar dupa ce a cazut a început sa îl loveasca cu picioarele pâna a ramas în stare de inconstienta.

Martorul .. a confirmat cele sustinute de catre partea civila relatând faptul ca este sotia partii civile si ca împreuna cu acesta s-a prezentat la poarta inculpatului pentru a-i reprosa acestuia faptul ca i-au fost mâncate doua gâste de catre câinele sau si ca inculpatul i-a dat partii vatamate doi pumni, dupa care acesta a cazut la pamânt, iar inculpatul a început sa îl loveasca continuu cu picioarele pânâ a început sa sângereze pe nas.

Fiind audiata în calitate de martor, sotia inculpatului, numita .. a aratat ca a ajuns la locul faptei în momentul în care conflictul era în desfasurare, precizând ca i-a gasit pe inculpat, pe partea civila si pe sotia acestuia, cazuti pe gheata unii peste altii si ca a încercat sa aplaneze conflictul.Desi a aratat ca nu l-a vazut pe inculpat lovind pe partea civila, a explicat spitalizarea acestuia ca fiind consecinta deschiderii unei rani mai vechi care s-ar fi putut deschide în timpul altercatiei.

Martorul ... a declarat în fata instantei de judecata faptul ca el a fost persoana care l-a dus la spital pe partea civila care avea un prosop pe care îl tinea pe fata si pe care a vazut urme de sânge si ca a observat urme de sânge în masina cu care l-a transportat la spital.

Leziunile suferite de partea civila ... sunt confirmate de certificatul medico-legal atasat la dosar  ale carui concluzii se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate, concluzii constând în aceea ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu un corp dur si au necesitat pentru vindecare un numar de 5 - 6 zile de îngrijire medicala.

În drept, fapta inculpatului ..., inculpat care, în data de 20.12.2009, a exercitat acte de violenta asupra  partii vatamate ..., cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 5-6 zile de îngrijire medical, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 2 C pen.

Având în vedere ca din concluziile certificatului medico-legal nr. 1825/28.12.2009 rezulta faptul ca partea civila a suferit leziuni care au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale, instanta retine incidenta în cauza a formei calificate a infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de alin. 2 al art. 180 C.pen.

Elementul material al laturii obiective a infractiunii consta în actiunea de lovire de catre inculpat a partii civile agresiune, în urma caruia partea civila a suferit leziuni traumatice la nivelul fetei.

Urmarea imediata a infractiunii consta în lovirea partii civile si cauzarea unei leziuni traumatice.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de certificatul medico-legal, precum si de celelalte mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca între actiunea de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunându-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa întrerupa lantul cauzal.

Latura subiectiva a infractiunii este realizata sub forma intentie directe reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatul prevazând rezultatul faptei, date fiind circumstantele în care a lovit-o pe partea civila  si urmarind producerea lui prin savârsirea acelei fapte. Asadar, vinovatia inculpatului rezulta din întreg probatoriul administrat.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta va avea în vedere dispozitiile art. 52 C.pen., precum si criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen. raportate în prezenta cauza, respectiv gradul destul de ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, circumstantele concrete ale savârsirii faptei si împrejurarile care agraveaza si cele care atenueaza raspunderea penala. Astfel, pe de o parte, instanta va avea în vedere gradul relativ ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vatamate - integritatea fizica si psihica a persoanei, urmarile acesteia - leziunile traumatice suferite de partea civila, precum si faptul ca inculpatul a manifestat o atitudine nesincera, recunoscând doar partial savârsirea faptei si împrejurarile în care aceasta s-a produs,fara a contribui astfel în mod nemijlocit la solutionarea justa si cu celeritate a cauzei si la aflarea adevarului, cu respectarea exigentelor impuse de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale

Pe de alta parte, se va retine si faptul ca incidentul s-a datorat unei altercatii verbale si fizice, precum si conduita buna a acestuia în societate anterior savârsirii faptei, reiesita din lipsa antecedentelor penale, din prezentarea sa în fata organelor de urmarire penala si a instantei de judecata, precum si din declaratiile martorilor audiati în cauza respectiv ... si ....

Toate aceste împrejurari de fapt au creat, în mod neîndoielnic, convingerea instantei asupra faptului ca incidentul ce face obiectul prezentei cauze a fost, este si, mai ales, va fi un eveniment singular în viata inculpatului care, fiind o persoana matura, având deplina capacitate de constientizare a faptei sale si a urmarilor acesteia, va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de convietuire sociala.

Asadar, constatând ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen., va condamna pe inculpatul ... pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen., la o pedeapsa de 500 de lei amenda penala, apreciind ca pedeapsa astfel cum va fi stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.

Instanta va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii.

Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca, potrivit art. 14, art. 15, art. 24 alin. 2 si art. 76 C.pr.pen., prin declaratiile date atât în timpul urmaririi penale cât si în cursul cercetarii judecatoresti, partea vatamata ... s-a constituit parte civila, cu suma totala de 1500 de lei, reprezentând daune morale.

În baza art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.

Potrivit literaturii si practicii judiciare în materie, pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, urmatoarele conditii: fapta ilicita, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.

Cu privire la fapta ilicita, asa cum s-a aratat pe parcursul considerentelor, aceasta a constat în lovirea de catre cei inculpat a partii civile. Consecinta faptei inculpatului a constat în cauzarea de leziuni traumatice partii civile pentru a caror vindecare au fost necesare 5-6 zile de îngrijire medicala. Raportul de cauzalitate a fost dovedit prin certificatul medico-legal coroborat cu celelalte mijloace de proba administrate. Vinovatia inculpatului a fost, de asemenea, probata. Asadar, instanta retine ca sunt îndeplinite toate cele patru conditii.

Prejudiciul cauzat de fapta ilicita a inculpatilor are doua componente: o componenta materiala si o componenta morala - ce consta în suferintele pricinuite partii civile de respectivul incident.

Din situatia de fapt mai sus-prezentata, a reiesit ca, urmare a faptei inculpatului  a rezultat lovirea partii civile, care a necesitat 5-6 zile de îngrijire medicala pentru tratarea leziunilor traumatice produse, în urma carora nu au ramas sechele fizice sau psihice. În acest context, instanta retine ca, urmare a actiunii de lovire exercitate de inculpat, partea civila a îndurat suferinte fizice, dar mai ales psihice, incontestabile, dar care nu au avut urmari ulterioare, ci au fost estompate prin trecerea timpului.

În stabilirea cuantumului concret al despagubirilor morale la plata carora va fi obligat inculpatul catre partea civila, instanta va avea în vedere, pe de o parte, certificatul medico-legal, iar pe de alta parte, consecintele pe care aceasta fapta le-a avut asupra vietii partii civile si nu numai.

În acest context, instanta  retine faptul ca, în final, partea civila a solicitat suma de 1500 de lei cu titlu de daune morale  de la inculpat.

Prin savârsirea infractiunii, acestei parti civile i-a fost cauzat de catre inculpat un prejudiciu moral  constând în suferintele cauzate de leziunile traumatice provocate, dar care, urmare a trecerii timpului, au fost estompate, astfel ca nu au existat urmari de natura fizica sau psihica ulterioare notabile. Întelesul notiunii de prejudiciu moral consta în rezultatul daunator direct al unei fapte ilicite si culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial care definesc personalitatea umana. Prejudiciul moral produs, fiind strâns legat de persoana, a lezat direct si nemijlocit integritatea fizica si psihica a partii civile careia incidentul i-a provocat nu atât leziuni fizice, cât mai ales tulburari emotionale datorate socului posttraumatic. În ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de daune morale, instanta retine ca acestea sunt greu de cuantificat, greutate care rezida mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe un pretium dolores, ca o compensare a suferitei partii civile. Totusi, la stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanta trebuie sa aiba în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele, masura în care partea civila a fost afectata emotional, având în vedere si vârsta sa. Prin urmare, stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regula o doza ridicata de aproximare si subiectivism.

Astfel, în privinta întinderii prejudiciului moral, instanta va aprecia, în raport cu împrejurarile comiterii faptei si urmarile acesteia, retinând si practica judiciara în domeniu, ca suma de 1500 de lei de la inculpat solicitata de partea civila este apreciata ca fiind exagerata si astfel ar deturna, în opinia instantei, ratiunea raspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul sau, transformând-o într-o cale de îmbogatire fara justa cauza.

Mai mult decât atât, prin rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter admnistrativ fata de partea civila ... pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 205 din Codul Penal, retinându-se în sarcina sa ca adresat cuvinte si expresii jignitoare inculpatului, având partea sa de vina în declansarea starii conflictuale cu inculpatul, sanctiune necontestata de catre partea civila.

 Prin urmare, instanta apreciaza ca suma de 600 de lei reprezinta o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civila.

În consecinta, în temeiul art. 14 C.pr.pen. si art. 15 C.pr.pen. rap. la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. cu aplic. art. 998 C.civ., instanta va admite în parte actiunea civila formulata de partea civila si va obliga pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 600 de lei, cu titlu de despagubiri civile reprezentând daune morale.

Tot sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta consta ca, dupa închiderea dezbaterilor si dupa ce instanta amânat pronuntarea la cererea aparatorului partii civile, Spitalul Judetean de Urgenta Tg.-Jiu, a depus prin fax în data de 16.02.2011, cerere de constituire de parte civila aflata la fila 67 din dosar, în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, pentru suma de bani reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenta medicala acordata partii civile ..., în cuantum de 1400 de lei plus dobânda legala calculata de la data ramânerii definitive a sentintei pâna la data platii efective, depunând în acest sens un decont de plata (fila 68).

Conform art. 313 alin. 1 din Legea nr4. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga în toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobândesc calitatea procesuala a acestora, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.

Instanta apreciaza ca în vederea recuperarii cheltuielior de spitalizare se poate constitui parte civila unitatea medicala ce a acordat astfel de îngrijiri victimelor infractiunilor soldate cu vatamari corporale.

În virtutea rolului activ, instanta este obligata a încunostinta aceasta unitate cu privire la existenta procesului penal, urmând a solutiona actiunea civila în masura în care spitalul îsi manifesta vointa de a o exercita în acest cadru.

Analizând dosarul de urmarire penala, instanta a constatat faptul ca Spitalul de Urgenta Tg.-Jiu nu s-a constituit parte civila în timpul urmaririi penale, aspect retinut si de catre Parchet în rechizitoriul nr. 230/P/2010 din data de 01.10.2010, în care s-a consemnat faptul ca spitalul nu a comunicat cheltuielile ocazionate cu internarea partii civile.

În acest sens, instanta a dispus prin încheierea din data de 24.11.2010, citarea Spitalului Judetean de Urgenta Tg.-Jiu, cu mentiunea de a preciza daca se constituie parte civila în procesul penal (citatie aflata la fila 12  din dosar semnata si stampilata de catre reprezentantul serviciului de registratura al unitatii spitalicesti).

Prin încheierea de sedinta din data de 08.12.2010, instanta a luat act de faptul ca Spitalulu Judetean de Urgenta Tg.-Jiu nu s-a constituit parte civila în procesul penal, dispozitie care nu a fost contestata de niciuna dintre parti în cursul procesului si pâna la închiderea dezbaterilor. Potrivit însa dispozitiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea de partea civila se poate face cel târziu în fata instantei de judecata, pâna la citirea actului de sesizare.

Instanta apreciaza ca în conditiile în care unitatea spitaliceasca se considera vatamata are obligatia de a se adresa instantei de judecata cu cerere de constiuire de parte civila pâna la citirea actului de sesizare, lucru pe care nu l-a facut în prezenta cauza, cerere de constituire de parte civila fiind depusa prin fax în data de 16.02.2011,  dupa închiderea dezbaterilor si când instanta amânat pronutarea la cererea aparatorului partii civile. Dupa inchiderea dezbaterilor, se face deliberarea în vederea pronuntarii hotarârii. Astfel, dupa închiderea dezbaterilor nu mai pot fi depuse cereri noi, prin intermediul concluziilor scrise, întrucât, în caz contrar, instanta ar încalca principiul contradictorialitatii  dezbaterilor si  al dreptului  la aparare .

Instanta apreciaza ca în cazul în care cererea de constituire de parte civila ar fi fost formulata înainte de închiderea dezbaterilor ar fi putut fi pusa în discutia partilor, iar cererea ar fi putut fi avuta în vedere de catre instanta. În aceste conditii repunerea pe rol a cauzei ar afecta dreptul inculpatului la un proces echitabil, care pâna la închiderea dezbaterilor nu a stiut de manifestarea de vointa a spitalului de a-si valorifica pretentiile civile în procesul penal si ar putea determina cheltuieili noi care ar putea fi puse în sarcina acestuia cum ar fi de exemplu onorariul de avocat al partii civile, care ar trebui citata din nou în cauza daca aceasta ar fi repusa pe rol.

Analizând cererea de constituire de parte civila, instanta a apreciaza ca nu se impune nici aplicarea dispoztiilor art. 347 din Codul de procedura penala, conform carora instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amânarea judecarii acesteia într-o alta sedinta, în cazul în când rezolvarea pretentiilor civile ar provoca întârzierea solutionarii actiunii penale, întrucât pretentiile civile nu au fost ridicate pâna la închiderea dezbaterilor.

Fata de aspectele învederate, si având în vedere ca instanta trebuie sa fie impartiala si sa nu creeze impresia avantajarii unuia din participantii la procesul penal, instanta apreciaza ca solutia echitabila si legala este aceea ca în scopul recuperarii cheltuielilor ocazionate de spitalizarea partii civile, spitalul are posibilitatea de a se adresa cu actiune la instanta civila competenta.

În temeiul art. 191 alin. 1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 189 C.pr.pen., în raport de solutia de condamnare ce va fi pronuntata în prezenta cauza, instanta va obliga pe inculpat la plata sumei de 400 de lei, cu tiltu de cheltuieli judiciare avansate de stat, atât în cursul urmaririi penale, cât si în timpul cercetarii judecatoresti.

Conform art. 193 C.pr.pen., instanta va obliga pe inculpat la plata sumei de 500 de lei cu titlu de solicitat cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat, conform chitantei seria CN nr. 62 din data de 11.01.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

În temeiul art. 345 alin. 2 C.pr.pen., condamna pe inculpatul ... ., pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a si c C.pen., totul cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen., la o pedeapsa de 500 de lei amenda penala.

Atrage atentia inculpatului  asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii.

Conform art. 14 C.pr.pen. si art. 15 C.pr.pen. rap. la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. cu aplic. art. 998 C.civ., admite în parte actiunea civila formulata de partea civila ... si obliga, pe inculpat la plata catre aceasta parte civila a sumei de 600 de lei, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 191 alin. 1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 189 C.pr.pen., obliga pe  inculpat la plata sumei de 400 de lei, cu tiltu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Conform art. 193 C.pr.pen., obliga pe inculpat la plata sumei de 500 de lei cu titlu de solicitat cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, pentru inculpat si partea civila ... .

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 16.02.2011.

PRESEDINTE

 ANDREEA DANIELA TITERLEA

GREFIER

 ELENA VODISLAV

Red. /tehnored. Jud. A.T.

4 exemplare

 04 Martie 2011

Domenii speta

Spete similare