Partaj judiciar

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 9417

Şedinţa publică din data de 17.06.2016

Instanţa constituită din:

Preşedinte: …..

Grefier: …..

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe R1, R2, R3, R4, R5 în contradictoriu cu P şi I, având ca obiect „partaj judiciar”.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 31.05.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea la data de 15.06.2016 și 17.06.2016 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 23 octombrie 2014 sub nr. de dosar ….., R1, R2, R3, R4, R5 în contradictoriu cu P au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat ieșirea din indiviziune asupra imobilelor casă si teren situate în strada xxxx, București, pe cele două ramuri de descendenți a numiților A și B, respectiv cota de ½ familiei reclamanţilor sot supraviețuitor C si descendenții direcți ai defunctei D si separat jumătate sorei autoarei acestora, P în calitate de fiică și descendentă directă a numiților A și B.

În motivarea cererii reclamanții au arătat în primul rând că dorința acestora este de a rămâne în indiviziune între ei cu privire la partea acestora din proprietatea imobiliară a numiților A și B, să le fie atribuit în lot întregul imobil cu obligarea la plata sultei cuvenite și rezultate în urma unei expertize către pârâtă. Au mai solicitat să se constate că masa partajabilă este compusă din suprafața de teren de 300 mp situată în strada xxxx, București, suprafață achiziționată prin înscrisuri sub semnătură privată de către autorii acestora A și B în anul 1952. Au arătat că din aceasta suprafață, jumătatea care îi revine pârâtei de 100 mp a fost deja înstrăinată de către aceasta către familia E, astfel încât această suprafață înstrăinată intră conform dispozițiilor legale în lotul acesteia, pârâta rămânând în stare de coindiviziune cu reclamanții doar pentru 50 mp, precum și cu privire la construcția ridicată în str. xxxx, București. Imobilul a fost evaluat provizoriu la suma de 36210,24 lei.

În fapt, au arătat că prin actul sub semnătură privată intitulat chitanță din data de 26.02.1950, autoarea reclamanților, numita B (deja căsătorită cu A) a achiziționat integral și a intrat in posesia unei suprafețe de teren de 300 mp situat atunci in fostul cartier Vitan Pleșoianu, actuala strada xxxxx București și împreună au ridicat construcția in care reclamanții încă locuiesc.

Din căsătoria familiei A şi B au rezultat descendenții D și P. In anul 1960 a decedat A, autorii săi fiind soția supraviețuitoare B si descendenții. La data de 25.01.1981 a decedat si B, succesorii acesteia fiind D si L. Prin act autentic, L în calitate de frate a donat dreptul sau succesoral pârâtei, mătușa dânsului.

Prin sent. civ nr xxxxx pronunțată de către Judecătoria sect. 3 București s-a constatat că de pe urma doamnei D sunt descendenți reclamanții in calitate de soț supraviețuitor si descendenți direcți. Masa succesorala a fost stabilită prin sent. civ. nr xxxx pronunțată de către Judecătoria sect. 3 București prin care s-a arătat  dreptul de proprietate imobiliară constituit prin uzucapiune asupra celor 300 mp, teren situat în str. xxxxxx București și cu privire la construcția ridicată pe acel teren, proprietatea cumpărătorilor de la acea dată prin admiterea accesiunii.

I, sora lui P si D, a declarat că nu are pretenții cu privire la teren si imobil, iar actuala pârâtă a înstrăinat familiei E din lotul său o suprafață de teren de 100 mp., dar familia E nu a fost prezenta la data efectuării expertizei si nu a putut da explicații.

In drept au fost indicate dispozițiile art. 1143 C.civ.

In dovedire s-au depus înscrisuri (f 4-5).

Pârâta legal citată nu a formulat întâmpinare.

În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri, expertiză topografică și imobiliară, precum și proba cu interogatoriul pârâtei.

Prin încheierea de ședință din data de 16.09.2015 a fost respinsă cererea de majorare a onorariului de expert formulată de către domnul expert.

Prin cererea depusă la data de 21.10.2015, R3 a arătat că înțelege să renunțe la judecată cu privire la imobilul construcție situat în str. xxxxx București.

La aceeași dată, respectiv 21.10.2015, au formulat cereri de renunțare la judecată cu privire la partajul asupra construcției situate pe terenul din str. xxxx, București și R2, R5 şi R1.

Prin încheierea din data de 11.11.2015, în temeiul art. 96 indice 2 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești cauza a fost trimisă la completul 20 civil față de soluția de anulare a cererii de chemare în judecată dispusă în dosarul nr. …..

La data de 15.03.2016, reclamanții au formulat precizare de acțiune prin care au arătat că soții A şi B au locuit în str. xxxxx, București și au achiziționat prin înscris sub semnătură privată terenul situat la această adresă, ridicând și o construcție pe teren.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 310/1960, succesorii legali ai dl A sunt soția supraviețuitoare B și descendenții direcți D, L, I și P.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 1009/1981 rezultă că succesorii numitei B sunt D și L, descendenți direcți, renunțători la succesiunea sa fiind ceilalți descendenți, respectiv I şi P.

În ciuda faptului că a renunțat la succesiunea defunctei B, pârâta a primit prin donație încheiată prin act autentic la data de 19.11.1985 cotele sale din succesiunea părinților.

Prin sentința civilă nr. xxxxx pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, succesorii legali ai defunctei D sunt soțul supraviețuitor R1 și descendenții direcți R4, R2, R5 şi R3.

Prin sentința civilă nr. xxxxx, actualii reclamanți, alături de actuala pârâtă, coindivizară, au obținut constatarea uzucapiunii și succesiunii imobiliare pe suprafața de teren și imobilul construit pe terenul achiziționat prin chitanța sub semnătură privată de autorii A şi B  în 1950, fără a fi autentificat un act notarial în acest sens.

Au mai arătat că consideră că numita succesoare I și renunțătoare la succesiunea autoarei B, părăsind de mult domiciliul din str. xxxx, București, este în mod implicit renunțătoare și la restul masei succesorale.

De asemenea, au reiterat faptul că au înțeles să renunțe la capătul de cerere având ca obiect partajul construcției situate pe terenul din str. xxxx.

Prin încheierea de ședință din data de 19.04.2016, în temeiul art. 78 C.pr.civ., instanța din oficiu a dispus introducerea în cauză a numite I în calitate de intervenient forțat.

Prin declarația autentică depusă la data de 31.05.2016 a renunțat la judecată cu privire la partajul asupra construcției și reclamantul R4.

Instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a numitei I, pe care a unit-o cu fondul.

Prin încheierea de dezbateri, parte integrantă in prezenta hotărâre, a fost respinsă și cererea de majorare a onorariului de expert formulată de domnul expert.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, instanța constată, astfel cum s-a reținut și prin sentința civilă nr. xxxx pronunțată în dosarul nr. xxxx, definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 29.08.2014, că în anul 1960 a decedat A, iar din certificatul de moștenitor nr. 310/960 rezulta ca au ramas mostenitori de pe urma acestuia B, in calitate de sotie supravietuitoare, si D, L, I şi P, in calitate de descendenti.

La data de 25.01.1981 a decedat B, mostenitori fiind L şi D in calitate de fii, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1009/1981.

Prin contractul de donatie autentificat sub nr. xxxxx (f. 37), L a donat in favoarea surorii sale, P, cota sa de 12/32 din locuinta situata in Bucuresti, str. xxxx, mentionandu-se ca, in ceea ce priveste cota de teren de 12/32, aceasta urmeaza regimul art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Astfel cum rezulta din sentinta civila nr. xxxxx pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr. xxxxx, s-a constatat ca de pe urma defunctei D au ramas ca mostenitori R1, in calitate de sot supravietuitor, si R3, R2, R5 şi R4, in calitate de fii.

În prezenta cauză, în urma modificării de acțiune, instanța a rămas învestită cu partajul asupra terenului situat în strada xxxx, București, reclamanții renunțând prin declarații exprese la partajul asupra construcției situate pe teren, sens în care urmează a se lua act de renunțare și prin hotărârea pronunțată.

Prin sentința civilă nr. xxxx pronunțată în dosarul nr. xxxxx, definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 29.08.2014, a fost admisă în parte cererea formulată de R1, R3, R2, R5, R4 şi P s-a constat că reclamanții au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra terenului situat în București, str. xxxx București, în suprafață de 201,82 mp identificat prin raportul de expertiză topografică efectuat în cauză  de către expert, iar prin accesiune imobiliară au dobândit în proprietate și construcția edificată pe teren formată din casă de locuit și șopron.

S-a reținut în considerentele sentinței mai sus amintite că posesia asupra terenului din str. xxxx a fost transmisă de la defuncții A şi B la descendenții acestora P și D. Prin decesul acesteia din urmă, posesia a fost transmisă către reclamanți.

Având în vedere considerentele sentinței civile nr. xxxx pronunțată în dosarul nr. xxxx, definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 29.08.2014, instanța reține că uzucapiunea a fost constatată în patrimoniul defuncților A şi B, iar acțiunea formulată de reclamanți a fost admisă în considerarea calității acestora de succesori ai posesorilor inițiali, iar nu în urma posesiei exercitată în nume propriu.

În consecință, prezentul partaj este unul succesoral, având la bază retransmiterea cotelor succesorale, iar nu un partaj de coproprietate. Prin urmare, față de data decesului numiților A şi B, respectiv anul 1960 și 1981, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1865.

Succesiunea defunctei D, fiica defuncților A şi B, a fost dezbătută prin sentința civilă nr. xxxxx pronunțată în dosarul nr. xxxxx, irevocabilă prin neapelare.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientei ….

În temeiul art. 248 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Instanța reține că în cauză numita I nu are calitate procesuală pasivă, neavând vocația concretă la succesiune. Astfel, pe de o parte aceasta nici nu a fost reclamantă în cadrul dosarului nr. xxxxx soluționat prin sentința civilă nr. xxxxx prin care s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar pe de altă parte aceasta a renunțat la succesiunea defunctei B astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. xxxx.

Cu privire la fondul cauzei

 În drept, instanța reține că specific stării de coproprietate este faptul că același bun, nefracționat în materialitatea sa, aparține concomitent mai multor titulari, fiecare dintre aceștia având numai o cotă-parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Niciunul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

Principiul disponibilității procesului civil presupune pronunțarea în limita învestirii instanței. Astfel, instanța va reține că reclamanții au solicitat prin acțiune și prin concluziile orale partajarea acestora prin menținerea reclamanților în continuare în indiviziune, cu obligarea acestora la plata unei sulte către pârâtă.

De esența partajului judiciar este transformarea stării de coproprietate în proprietate exclusivă, prin împărțirea bunului, în modalitățile prevăzute de lege, între coproprietarii moștenitori conform cotelor acestora de proprietate. Procedura partajului judiciar prevăzută de dispozițiile art. 980 – 996 C.pr.civ. nu prevede posibilitatea efectuării partajului judiciar prin atribuirea în continuare în indiviziune a bunului către unii dintre coproprietari, ci numai în modalitățile expres prevăzute, respectiv dacă părțile nu se înțeleg conform dispozițiilor art. 983 C.pr.civ., partajul se poate realiza prin atribuire în natură conform art. 984 alin. 2 C.pr.civ., atribuirea bunului unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte către ceilalți ori prin vânzarea bunului.

A menține în indiviziune în continuare unii dintre coproprietari în urma efectuării partajului este contrară esenței partajului judiciar ce are ca scop transformarea stării de coproprietate în proprietate exclusivă întrucât părțile, prin bună învoială, nu ajung la o înțelegere.

De asemenea, instanța nu se poate pronunța dincolo de limitele învestirii încălcând principiul disponibilității prin atribuirea bunului unui sigur coproprietar, deși toți reclamanții au solicitat menținerea acestora în continuarea în indiviziune în urma efectuării partajului judiciar cu privire la terenul situat în strada xxxx, București. De altfel, modalitatea de partajare solicitată de reclamanți nu are nici corespondent practic, în primul rând întrucât calculul sultei efectuat de către aceștia este raportat la o suprafață mai mare de teren decât cea dobândită în proprietate prin sentința …./16.10.2012 prin care s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar în al doilea rând solicită obligarea acestora la plata unei sulte către pârâtă prin raportare la o suprafață delimitată de teren de 50 mp, iar nu prin raportare la cota parte ideală a pârâtei, iar acest lucru în condițiile în care pârâta deja a vândut 100 mp din teren și a încasat prețul cu privire la acesta.

Pentru toate aceste considerente, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a numitei I și va respinge acţiunea faţă de intervenienta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuala pasivă, va lua act de renunţarea reclamanţilor la judecata capătului de cerere având ca obiect partajul construcţiei și va respinge cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a numitei I.

Respinge acţiunea faţă de intervenienta I ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuala pasivă. Ia act de renunţarea reclamanţilor la judecata capătului de cerere având ca obiect partajul construcţiei.

Respinge cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizată de R1, R2, R3, R4, R5 în contradictoriu cu P şi intervenientul forţat, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.06.2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare