Stare de devălmăşie între soţi; criterii stabile cotă majoritară

Părţile s-au căsătorit la data de 12.03.1993, căsătoria fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. …../C pronunţată la data de 02.11.2010 în dosarul nr. …../254/2010 al Judecătoriei Mangalia.

În timpul căsătoriei, părţile au dobândit bunurile mobile menţionate în cererea de chemare în judecată, respectiv un televizor Normandi, un video Funai, un aragaz Samus, un frigider Arctic, şifonier 3 uşi, paturi (canapele) – 2 buc., scaune – 2 buc., masă, covoare – 2 buc., plapumă, pilotă, pături – 2 buc. oale – 2 buc., farfurii simple – 8 buc., maşină de spălat Whirlpool şi dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri imobile: un teren situat în extravilanul oraşului Negru Vodă, jud. Constanţa în suprafaţă de 0,5 ha tarlaua 7, parcela ……, categoria de folosinţă arabil, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de B.N.P. D.D. sub nr. …./20.07.2004 şi imobil situat în oraşul Negru Vodă, ……, jud. Constanţa format din teren în suprafaţă de 800 mp (1193 mp din măsurători) pe care se află o construcţie cu destinaţia de locuinţă compusă din 4 camere, trei holuri şi o magazie, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de B.N.P. J.V.sub nr. …../06.02.2002.

În drept, potrivit art. 30 alin. 1 Codul familiei, în vigoare la data desfacerii căsătoriei părţilor, „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor” iar potrivit alin. 2 „calitatea de bun comun nu trebuie dovedită”.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi, având în vedere faptul că, din probele administrate în cauză, a rezultat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei bunurile mobile menţionate în cererea de chemare în judecată şi dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri imobile: un teren situat în extravilanul oraşului Negru Vodă, jud. Constanţa în suprafaţă de 0,5 ha tarlaua 7, parcela ….., categoria de folosinţă arabil, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de B.N.P. D.D. sub nr. …../20.07.2004 şi imobil situat în oraşul Negru Vodă, ……, jud. Constanţa format din teren în suprafaţă de 800 mp şi 1192,92 mp din măsurătorilor pe care se află o construcţie cu destinaţia de locuinţă compusă din 4 camere, trei holuri şi o magazie, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de B.N.P. J.V.sub nr. ……/06.02.2002, instanţa va constata că aceste bunuri se află în coproprietatea devălmaşă a părţilor, urmând a fi incluse în masa partajabilă.

Potrivit art. 29 Codul familiei, act normativ sub imperiul căruia s-au derulat raporturile de familie ale părţilor, „soţii sunt obligaţi să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsniciei”.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantul a avut o contribuţie majoritară la dobândirea bunurilor comune, fiind singurul care a lucrat în timpul căsătoriei, în timp ce pârâta nu a lucrat niciodată, aspect confirmat de martorii audiaţi în cauză.

Părţile au locuit împreună în satul Darabani, jud. Constanţa, după care reclamantul a cumpărat imobilul din Negru Vodă ……., jud. Constanţa. Potrivit depoziţiei martorului F.M.,  reclamantul a locuit iniţial singur în acel imobil, ulterior mutându-se şi pârâta. Deşi a susţinut că imobilul a fost cumpărat cu banii obţinuţi din vânzarea unui alt imobil ce a aparţinut bunicii sale, pârâta nu a reuşit să probeze aceste susţineri.

Tot reclamantul este cel care a cumpărat şi terenul situat în extravilanul oraşului Negru Vodă, jud. Constanţa în suprafaţă de 0,5 ha, cu bani obţinuţi din veniturile sale (declaraţiile martorilor coroborate cu recunoaşterea pârâtei la interogatoriu, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 358 Cod procedură civilă). 

Mai mult, reclamantul a fost cel care s-a ocupat de creşterea şi educarea minorilor rezultaţi din căsătoria părţilor după despărţirea în fapt a acestora, ca urmare a părăsirii de către pârâta a domiciliului comun.

Faţă de considerentele anterior menţionate, instanţa va constata că reclamantul a avut o cotă contribuţie majoritară la dobândirea bunurilor comune, astfel că cererea acestuia de constatare a unei cote de 90% apare ca întemeiată.

Potrivit art. 728 Cod civil din 1864, aplicabil în cauză prin prisma prevederilor art. 66 din Legea nr. 71/2011, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.

În conformitate cu dispoziţiile art. 989 Cod procedură civilă, la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind, totodată, sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate şi, având în vedere cererea formulată de reclamant, împrejurarea că pârâta a fost de acord cu atribuirea prin hotărârea asupra fondului a bunurilor supuse partajului, ţinând cont de cotele cuvenite fiecăreia dintre părţi, instanţa va atribui reclamantului întreaga masă partajabilă.

Pe cale de consecinţă, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa partajabilă, prin atribuirea în întregime a acestora reclamantului.

În vederea stabilirii sultei instanţa reţine că valoarea de circulaţie a imobilului situat Negru Vodă ……., jud. Constanţa, compus din teren în suprafaţă de 800 mp (1193 mp din măsurători) şi construcţia edificată pe acesta, aşa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză, întocmit în cauză de expertul G.C.N., este de 91.787 lei (echivalentul a 21.000 euro), iar valoarea terenului extravilan în suprafaţă de 0,5 ha, după preţuirea făcută de expertul agricol M.C., este de 9.000 lei. Totodată, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert N.E., valoarea bunurilor mobile dobândite de părţi în timpul căsătoriei este de 1534 lei.

Având în vedere soluţia cu privire la atribuirea către reclamant a întregii mase partajabile şi văzând drepturile valorice ale fiecăreia dintre părţi, în raport de dispoziţiile art. 984 alin. 2 teza a II-a Cod procedură civilă, instanţa va obliga reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 10.232 lei, cu titlu de sultă.

În baza dispoziţiilor art. 453 Cod procedură civilă şi, având în vedere soluţia pronunţată în cauză, împrejurarea că doar reclamantul a suportat toate cheltuielile procesului, instanţa va obliga pârâta, care are calitatea de parte ce a pierdut procesul, la plata către reclamant a sumei de 6.770 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, onorarii experţi şi onorariu avocat şi curator special.

Domenii speta

Spete similare