Anulare proces verbal de control încheiat de itm

Conţinut speţă

În condiţiile în care detaşarea transnaţională are un regimul juridic echivalent cu delegarea reglementată de C.muncii, instituţie care nu se impune a fi transmisă de către angajator în sistemul informatizat Revisal, măsura  de transmitere în Revisal a cazurilor de detaşare transnaţională, dispusă de organele de control în sarcina reclamantei,  este nelegală.

Se are în vedere că din Legea nr. 344/2006, care reglementează detaşarea transnaţională, rezultă că această instituţie presupune detaşarea unui salariat de pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în baza unui contract între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii. Contractul individual de muncă al salariatului detaşat cu societatea care l-a detaşat nu se suspendă, ca şi în cazul detaşării prevăzute de C.muncii, aspect prevăzut de art.3 alin.3 din Legea nr.344/2006, care statuează că pe întreaga perioadă a detaşării, salariatul detaşat îşi va păstra raportul de muncă direct cu angajatorul care l-a detaşat. Prin urmare, atât drepturile salariale, cât şi celelalte contribuţii datorate către stat se achită de către angajatorul care l-a detaşat, şi nu de către beneficiarul serviciilor, ca şi în cazul detaşării reglementată de C.muncii.

Astfel, dacă detaşarea transnaţională ar avea acelaşi regim cu detaşarea din C.muncii şi implicit angajatorul ar avea obligaţia de a transmite în Revisal detaşarea, automat raporturile juridice de muncă între angajatorul naţional şi personalul detaşat ar fi suspendate, cu consecinţa imposibilităţii achitării către salariatul detaşat a drepturilor salariale şi a celorlalte contribuţii către stat.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECŢIA A III-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr……………/111/2016

SENTINŢA NR. ………..

Şedinţa publică din data de ………..

Completul compus din:

PREŞEDINTE: …………….

GREFIER: ………………….

Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta AB SRL  ………, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEŢULUI B,  având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.

Procedura este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că la termenul de judecată din data de …………, părţile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care a fost amânată pronunţarea hotărârii pentru acest termen de judecată, zi în care s-a pronunţat hotărârea.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND,

Constată că prin acţiunea precizată înregistrată la această instanţă la data de ……….2016, reclamanta AB a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEŢULUI B, ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună anularea în parte a Procesului verbal de control seria … nr………/18.01.2016, în ceea ce priveşte măsura dispusă la pct.1-4 din anexa nr.1 la procesul verbal.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că inspectorii ITM fac o evidentă confuzie între noţiunea de detaşare prevăzută de C.muncii şi cea de detaşare transnaţională, noţiune prevăzută în legislaţia comunitară şi preluată de Legea nr.344/2006. Astfel, se arată că noţiunile de detaşare şi cea de detaşare transnaţională au un regim juridic diferit, detaşarea transnaţională fiind asimilată delegării de către legislaţia română, pe perioada detaşării transnaţionale fiind menţinute raporturile de muncă între salariat şi angajator, în timp ce în cazul detaşării potrivit C.muncii, angajatorul are obligaţia înregistrării în Revisal a acestei operaţiuni şi să suspende contractul individual de muncă al salariatului detaşat.  Reclamanta mai arată că o eventuală înscriere în Revisal a detaşării transnaţionale, ca şi detaşare, ar determina suspendarea contractului individual de muncă pe perioada detaşării, cu consecinţa directă a imposibilităţii angajatorului de a plăti angajatului salariul şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale şi de sănătate. Totodată, se mai arată că salariaţii au prestat muncă în folosul societăţii, figurând pe toată durata detaşării ca fiind pontaţi, primind salariul conform legii şi contractului individual de muncă şi le-au fost plătite contribuţiile potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr.554/2004, ale Legii nr.344/2006 şi ale HG nr.500/2011.

Pârâtul, prin întâmpinarea de la fila 70 doar, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că, potrivit art.3 al.2 lit.c din HG nr.500/2011, angajatorul de bază are obligaţia completării registrului de evidenţă a salariaţilor în format electronic cu perioada detaşării şi denumirea angajatorului la care se face detaşarea, anterior începerii detaşării. Se mai arată că HG nr.500/2011 nu face distincţie între detaşare şi detaşare transnaţională, astfel încât şi în situaţia angajaţilor români detaşaţi în străinătate se aplică aceeaşi regulă. Totodată, pârâtul mai arată că detaşarea este o modificare a locului de muncă, iar Revisalul trebuie să fie oglinda modificărilor raporturilor de muncă ale salariatului.

În drept, a invocat dispoziţiile C.muncii, Legii nr.554/2004 şi ale Legii nr.108/1999.

Din coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin Procesul verbal de control seria ….nr………/2016, s-a constatat că actele adiţionale ale salariaţilor detaşaţi în Germania nu au fost transmise în Revisal, fiind astfel încălcate disp.art.3 al.2 lit.c coroborat cu art.4 al.1 lit.e din HG nr.500/2011. Prin urmare, s-a instituit pe seama reclamantei obligativitatea transmiterii în Revisal a actelor adiţionale ale tuturor salariaţilor detaşaţi în Germania.

Conform art.3 al.2 lit.c din HG nr.500/2011, registrul de evidenţă informatizată se completează în ordinea angajării şi cuprinde următoarele elemente: …  c) perioada detaşării şi denumirea angajatorului la care se face detaşarea, iar potrivit art.4 al.1 lit.e din acelaşi act normativ, „completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2), şi transmiterea registrului se fac după cum urmează: … e) pentru salariaţii detaşaţi, angajatorul de bază completează perioada detaşării şi denumirea angajatorului la care se face detaşarea, anterior începerii detaşării”.

Esenţa litigiului constă în stabilirea faptului dacă detaşarea prevăzută de art.45 din C.muncii are acelaşi regim juridic ca şi detaşarea prevăzută în legislaţia comunitară şi preluată de Legea nr.344/2006, respectiv dacă există o corelare între legislaţia internă şi legislaţia comunitară în materia detaşării, respectiv dacă dispoziţiile HG nr.500/2011 sunt aplicabile şi în situaţia în care o societate naţională detaşează într-un alt stat membru al Uniunii Europene proprii angajaţi, în vederea prestării unor activităţi, în baza unui contract comercial încheiat cu o societate din acel stat.

Astfel, potrivit art.45 din C.muncii, „detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului”, iar în conformitate cu disp.art.47 al.1 din acelaşi act normativ, „drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea”. Instanţa mai reţine că potrivit art.52 al.1 lit.d din C.muncii, contractul individual de muncă se suspendă din iniţiativa angajatorului pe durata detaşării.

Din examinarea acestor reglementări interne în materia detaşării, se reţine că, potrivit Codului muncii, persoana detaşată îşi desfăşoară activitatea în folosul societăţii la care este detaşată, contractul individual de muncă la societatea care l-a detaşat este suspendat, astfel încât drepturile cuvenite salariatului se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detaşarea, iar salariatul este subordonat societăţii la care este detaşat.

Potrivit art. 3 al.1 lit.b din Legea nr.344/2006, privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, „în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: … b) salariat detaşat de pe teritoriul României - salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul României, care în mod normal lucrează în România, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, atunci când angajatorul ia una dintre măsurile prevăzute la art. 4 alin. (2)”, iar în conformitate cu alin.3 al aceluiaşi articol, „pe întreaga perioadă a detaşării salariatul detaşat îşi va păstra raportul de muncă direct cu angajatorul care l-a detaşat”.

De asemenea, instanţa mai reţine că potrivit art.4 alin.2 lit.a din Legea nr.344/2006, „prezenta lege se aplică în măsura în care întreprinderile prevăzute la art. 1 lit. b) iau una dintre următoarele măsuri cu caracter transnaţional: a) detaşarea unui salariat de pe teritoriul României, în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea”.

Din examinarea acestor texte de lege, care reglementează detaşarea transnaţională, instanţa reţine că această instituţie presupune detaşarea unui salariat de pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în baza unui contract între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii. Contractul individual de muncă al salariatului detaşat cu societatea care l-a detaşat nu se suspendă, ca şi în cazul detaşării prevăzute de C.muncii, aspect reliefat de art.3 alin.3 din Legea nr.344/2006, care statuează că pe întreaga perioadă a detaşării, salariatul detaşat îşi va păstra (deci nu se suspendă, ca în cazul detaşării din C.muncii) raportul de muncă direct cu angajatorul care l-a detaşat. Prin urmare, atât drepturile salariale, cât şi celelalte contribuţii datorate către stat se achită de către angajatorul care l-a detaşat, şi nu de către beneficiarul serviciilor, ca şi în cazul detaşării reglementată de C.muncii.  Ori, din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că reclamanta, în calitate de angajator, a menţinut raporturile juridice cu angajaţii detaşaţi în Germania pe întreaga perioadă a detaşării, achitându-le acestora drepturile salariale şi celelalte contribuţii către stat.

Din examinarea reglementărilor legale interne, raportat la reglementările legale comunitare şi preluate de legislaţia internă, instanţa constată existenţa unor necorelări majore în materia detaşării, care fac imposibilă respectarea obligaţiilor impuse de dispoziţiile HG nr.500/2011, privind transmiterea situaţiei raporturilor de muncă în sistemul informatizat Revisal, fiind evident că legiuitorul nu a armonizat dispoziţiile comunitare, respectiv legea specială în materia detaşării transnaţionale, cu legislaţia internă în materia sistemului informatic. Astfel, dacă detaşarea transnaţională ar avea acelaşi regim cu detaşarea din C.muncii şi implicit angajatorul ar avea obligaţia de a transmite în Revisal detaşarea, automat raporturile juridice de muncă între angajatorul naţional şi personalul detaşat ar fi suspendate, cu consecinţa imposibilităţii achitării către salariatul detaşat a drepturilor salariale şi a celorlalte contribuţii către stat, fiind evidentă necorelarea dispoziţiilor HG nr.500/2011 cu cele ale Legii nr.344/2006, detaşarea transnaţională având regimul juridic echivalent cu delegarea reglementată de C.muncii, instituţie care nu se impune a fi transmisă de către angajator în sistemul informatizat Revisal.

Faţă de aceste considerente şi văzând în drept şi dispoziţiile Legii nr.344/2006, Tribunalul Bihor, prin prisma prevederilor art.1 şi 8 din Legea nr.544/2004, urmează să admită acţiunea formulată şi să dispună anularea în parte a Procesului verbal de control seria …… nr……../…….2016, în ceea ce priveşte măsura dispusă la pct.1-4 din anexa nr.1 la procesul verbal.

Urmează să se constate că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată din partea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea precizată formulată de reclamanta AB SRL  înregistrată la ORC sub nr. ……, având CUI ……., cu sediul în ………….., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEŢULUI B., cu sediul în ………….., şi în consecinţă dispune:

- anularea în parte a Procesului verbal de control seria ……. nr………/……….2016, în ceea ce priveşte măsura dispusă la pct.1-4 din anexa nr.1 la procesul verbal.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul B.

Pronunţată în şedinţa publică din ………...

PREŞEDINTE,   GREFIER,

Domenii speta

Spete similare