Anulare act administrativ-fiscal

ANULARE ACT ADMINISTRATIV-FISCAL

Prin actiunea inregistrata sub nr. …, astfel cum a fost precizata la data de …, reclamanta SC FOTBAL CLUB …  a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratii  ADMINISTRATIA  FINANTELOR  PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII DOLJ-CRAIOVA şi D.G.F.P.  DOLJ, ca  prin  hotărârea  pe  care  o  va  pronunţa  să dispună, intr-o prima teza, a) să  se admită cererea de chemare în judecată; b)să anuleze Decizia nr. 8/28.06.2010 a AFPCM Dolj, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de SC FOTBAL … împotriva Deciziei de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub nr. …; c)să anuleze Decizia de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub nr. …..;d)să anuleze Decizia nr. …. a DGFP Dolj, prin care a fost suspendată soluţionarea contestaţiei formulate de SC FOTBAL CLUB … împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr….; e)să oblige pârâta AFPCM Dolj să soluţioneze contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB …., înregistrată sub nr….. , împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr….; f)să anuleze Decizia nr. ….a DGFP Dolj, prin care a fost respinsă ca tardiv formulată contestaţia SC FOTBAL ….împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. …a AFPCM Dolj; g)să oblige pârâta AFPCM Dolj să soluţioneze contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 1….; h)să oblige  pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.

Într-o a doua teză, reclamanta a solicitat instantei să se admita cererea de chemare în judecată; b)să anuleze Decizia nr. ….a AFPCM Dolj, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB … împotriva Deciziei de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub…., , Decizia nr. …. a DGFP Dolj, Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….a AFPCM Dolj, Decizia nr. ….a DGFP Dolj, Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….a AFPCM Dolj; c)  să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând  actele  şi lucrările cauzei,  retine următoarele:

Prin  Decizia  nr. 1/10.02.2010 referitoare  la  obligaţiile  de  plată  accesorii , emisă de  A.F.P.  pentru  Contribuabili Mijlocii Dolj,  s-au  calculat în  sarcina  reclamantei obligaţii  accesorii pentru  plata  cu întârziere a  impozitelor  şi taxelor către  bugetul  general  consolidat.

Această  decizie a  fost  comunicată reclamantei  la  data  de  19.02.2010 , prin  scrisoare recomandată  cu  confirmare  de  primire.

Împotriva  acestei  decizii  reclamanta a  formulat  contestaţie la  organul  fiscal la  data  de  06.04.2010, contestaţie  înregistrată  sub  nr. 32315/06.04.2010 la  A.F.P.  Craiova.

Potrivit  art. 207 din OG nr. 92/2003, contestaţia împotriva  actelor  administrative fiscale se depune în  termen de  30  de  zile de  la  data  comunicării actului, sub  sancţiunea  decăderii.

Prin  decizia  nr.155/17.08.2010 emisă  de  DGFP  Dolj  a fost  respinsă  ca  tardivă  contestaţia  formulată  de  reclamantă împotriva  deciziei nr. 1/10.02.2010.

În  speţă, se  constată că  reclamanta  a  formulat  contestaţia  nr. 32315/06.04.2010 împotriva  Deciziei nr. 1/10.02.2010 cu  depăşirea  termenului  de  30  de  zile de  la  comunicare,  prev. de  dispoz.  art. 207 al.1 din OG nr. 92/2003, comunicarea deciziei nr. 1/10.02.2010 efectuandu-se la data de 19.02.2010.

Rezultă  astfel  că Decizia nr.155/17.08.2010 prin  care  a fost  respinsă  ca  tardivă contestaţia  împotriva  Deciziei  nr. 1/10.02.2010 este  legală, urmând  a  fi  respinse  ca  nefondate capetele  de  cerere  având  ca  obiect  anularea  Deciziei  nr. 155/17.08.2010, obligarea AFP CM Dolj la  soluţionarea  contestaţiei  împotriva  Deciziei nr. 1/10.02.2010 , precum şi  cel  subsidiar  având ca  obiect  anularea  Deciziei  nr.1/10.02.2010.

Prin  cererea  nr.2709/08.03.2010, reclamanta  a  solicitat  amânarea  la  plată  pentru  o perioadă  de  6  luni a obligaţiilor  datorate  către  bugetul  general consolidat în  cuantum  de  4685731 lei, anexând  certificatul  de  atestare fiscală nr.2710/10.03.2010.

Prin  Decizia  nr. 3052/15.03.2010 emisă  de  AFP CM Dolj s-a  acordat  reclamantei  amânarea  la  plată, până  la  data  de  15 .09.2010, a  obligaţiilor  fiscale  datorate  în  ultima  zi a  lunii  anterioare depunerii cererii nr.2709/08.03.2010, respectiv 28.02.2010 şi  nestinse  până  la  data  eliberării certificatului de  atestare  fiscală, în  sumă  totală de  4.685731 lei, reprezentând  debite şi  majorări  de  întârziere.

Prin  Decizia  nr.5395/12.05.2010 emisă  de  AFP CM Dolj  s-a  comunicat  reclamantei  pierderea  valabilităţii, începând  cu  20.04.2010, a  amânării la  plată  acordate prin Decizia  nr.3052/15.03.2010 ,ca  urmare  a nerespectării pct.4 al.1 din  decizia  de  acordare a  amânării la plată ,  respectiv neachitarea  în  termen  de  30  de  zile a obligaţiilor  fiscale cu  termen  de  plată după  data  emiterii Deciziei  de  amânare  la  plată.

Împotriva  Deciziei  nr. 5395/12.05.2010  de  comunicare a  pierderii  valabilităţii amânării  la  plată, reclamanta a formulat  la  organul  fiscal contestaţia nr. 6739/16.06.2010, contestaţie  respinsă ca  neîntemeiată prin  Decizia  nr. 8/28.06.2010 emisă de AFP CM Dolj  .

În ceea ce priveşte legalitatea  Deciziei nr. 8/28.06.2010 şi a  Deciziei  nr.5395/12.05.2010, instanţa  constată  următoarele:

În primul rând, instanţa retine  ca  nefondată  critica  vizând  nemotivarea  deciziei nr 5395/12.05.2010, actul fiscal  cuprinzând  suficiente  considerente  de  fapt şi  de  drept  care  au  stat la  baza  emiterii  de  către  organul  fiscal , în  acord  cu  dispoz.  art.43 al.2  din OG nr.92/2003, iar  pe  de  altă  parte  în  această critică este  nefondată şi în  contextul în  care, in contestatia adresata organului fiscal, reclamanta  a invocat  motive de  neegalitate ce  vizează  efectele  Deciziei nr. 1/10.02.2010, astfel încât  avea  cunoştinţă că  pierderea  valabilităţii amânării  la  plată s-a  datorat neachitării obligaţiilor  fiscale stabilite  prin  Decizia  nr.1/10.02.2010.

Analizând in continuare legalitatea celor doua decizii, instanţa retine ca potrivit  art. 1 al. 2 din OUG nr.92/2009, contribuabilii pot  solicita  amânarea  la  plată a  obligaţiilor fiscale datorate şi  neachitate în ultima  zi  a  lunii anterioare depunerii  cererii, iar  potrivit  art.1 al.3 din Ordinul MFP nr. 2321/2009, prin  obligaţii fiscale neachitate în  termen  se  înţeleg impozite  şi  taxe, contribuţii şi  alte  sume  datorate şi  neachitate la  termenele  legale de  plată, precum şi  majorările  aferente  acestora.

De  asemenea, potrivit  art.1 al. 4 din Ordinul  MFP nr.2321/2009 prin  majorări  de  întârziere  aferente  se  înţeleg obligaţiile  fiscale accesorii pentru  care  organul  fiscal  competent  a comunicat  decizii  referitoare la  obligaţiile de  plată accesorii şi  pentru  care  s-au  împlinit  termenele  de  plată, conf. art. 111 al. 2 din C.pr.fiscală.

În  speţă, prin  raportare la  aceste  dispoziţii legale , se  constată  că  obligaţiile  fiscale  accesorii stabilite  prin  Decizia  nr. 1/10.02.2010, comunicată reclamantei la  data  de  19.02.2010, aveau  termen  de  plată, potrivit  art. 111 al.2 C. pr. fiscală , la  data  de  20.03.2010, deci ulterior emiterii  Deciziei  nr. 3052/15.03.2010 de  acordare a  amânării  la  plată, astfel  încât  aceste  obligaţii accesorii nu  au  făcut  obiectul amânării  la  plată acordată  prin  Decizia  nr. 3052/15.03.2010, cum gresit susţine  reclamanta.

Potrivit  art.5 al.1 lit a din OUG nr. 92/2009, valabilitatea  amânării  la  plată se mentine dacă  contribuabilul îşi  achită  în  cel mult  30  de  zile de  la  scadentă, obligaţiile  fiscale cu  termen  de plată începând  cu  data  emiterii deciziei  de  amânare la  plată a obligaţiilor  fiscale, în  acelaşi sens fiind  şi  disp. art.7 al.8  din Ordinul MFP nr. 2321/2009 şi  ale  art. 4 pct. 1 din Decizia  nr .3052/15.03.2010 de  acordare  a  amânării la  plată.

În  speţă, obligaţiile  fiscale accesorii stabilite  prin  Decizia nr. 1/10.02.2010, comunicată  reclamantei  la  19.02.2010 ,  aveau  termen  de  scadentă  la  20.03.2010, deci ulterior emiterii Deciziei nr.3052/15.03.2010 de  acordare a  amânării la  plată, astfel încât pentru  a-şi menţine  valabilitatea amânării  la  plată acordată  prin sus menţionata  decizie, reclamanta  trebuia  să  achite, în  cel mult  30  de  zile de  la  scadentă, respectiv până  la  data  de 20.04.2010, obligaţiile  fiscale  stabilite  prin  Decizia nr. 1/10.02.2010, ceea  ce  în  speţă nu  s-a  întâmplat,  reclamanta  neefectuând această  plată.

 De  asemenea, instanţa  constată  că  în  speţă nici  organul  fiscal şi  nici instanţele  de  judecată nu  au  dispus  suspendarea  executării  actului  administrativ fiscal reprezentat  de  Decizia  nr. 1/10.02.2010 şi  nici  anularea  acestui  act,  astfel încât  reclamanta  avea  obligaţia  plătii obligaţiilor fiscale stabilite  prin  acesta în  termenele  prevăzute de  dispoziţiile  legale.

Fată  de  considerente  de  fapt  şi  de  drept  sus  relevate, instanţa  constată  că  atât  Decizia  nr. 5395/12.05.2010, cât  şi  Decizia  nr. 8/28.06.2010 prin  care  s-a  respins ca  neîntemeiată contestaţia formulată împotriva  primei  sunt legale, criticile  formulate de  reclamantă fiind  nefondate, astfel  încât  urmează a fi  respinse în  consecinţă capetele de  cerere având ca  obiect anularea  celor  două decizii sus menţionate.

Prin  Decizia  nr. 55/13.05.2010 emisă de AFP CM Dolj referitoare la  obligaţiile de  plată accesorii s-au  calculat  în  sarcina  reclamantei accesorii în cuantum de 155478 lei ca  urmare a  plătii cu întârziere  a  impozitelor , taxelor  şi  contribuţiilor  datorate  către  bugetul  general consolidat.

Împotriva  acestei  decizii, reclamanta a  formulat la  organul fiscal contestaţia nr.55079/15.06.2010.

Prin  Decizia  nr. 168/29.09.2010 emisă  de  DGFP  Dolj s-a  dispus  suspendarea  soluţionării  contestaţiei formulate  împotriva deciziei  nr. 55/13.05.2010 până  la  soluţionarea  irevocabil de  că instanţă a  acţiunii având  ca  obiect  anularea Deciziei nr.5395/12.05.2010 de  comunicare  a  pierderii  valabilităţii  amânării  la  plată, acţiune  ce  face  obiectul  prezentei  cauze.

Temeiul  de  drept invocat  de  organul  fiscal în  adoptarea  soluţiei  de  suspendare  este  art.214 al.1 lit. b din OG nr.92/2003.

Potrivit  acestui  text legal, organul  de  soluţionare  a  contestaţiei poate  suspenda, prin  decizie, soluţionarea  acesteia în  cazul  în care, această  soluţionare, depinde  în  tot  sau  în  parte, de  existenta  sau  inexistenta unui  drept ce  face  obiectul  unei  alte  judecăţi.

Prin  raportare  la  situaţia  de  fapt şi  la  aceste dispoziţii  legale, instanţa  constată că  Decizia  nr. 55/13.05.2010 a fost  emisă ca  urmare  a  pierderii valabilităţii  amânării la  plată comunicată prin Decizia  nr. 5395/12.05.2010, astfel încât  analiza legalităţii  Deciziei  nr. 55/13.05.2010, depinde  de  soluţia pe  care  instanţa de  judecată o  pronunţă cu  privire  la  legalitatea  Deciziei nr. 5395/12.05.2010, organul fiscal procedând  legal  la  suspendarea  soluţionării  contestaţiei formulate  împotriva Deciziei  nr. 55/13.05.2010 până  la  soluţionarea irevocabil de  către  instanţă a  acţiunii  având  ca  obiect anularea  Deciziei nr. 5395/12.05.2010.

În  consecinţă, instanţa urmează a respinge  ca  nefondat  capătul  de  cerere având  ca obiect  anularea Deciziei nr. 168/29.09.2010, cu  atât  mai  mult  cu  cât reclamanta nu  a  arătat în  cuprinsul  acesteia  care sunt  condiţiile impuse de  art .214  al.1 lit b din OG  nr. 92/2003 şi  pe care  organul  fiscal  nu  le-a  respectat  prin emiterea sus- aratatei decizii.

În  ceea  ce  priveşte cererea  subsidiară având  ca  obiect anularea  Deciziei nr.55/13.05.2010, instanţa  constată că  această  cerere  este  prematură în  condiţiile  în  care, potrivit art. 218 al.2  din OG nr.92/2003, obiectul  acţiunii în  instanţă îl poate  constitui decizia de  soluţionare a contestaţiei emisă  de  către organul  fiscal, ori în speţă nu  există o  astfel de  decizie, soluţionarea contestaţiei fiind suspendată până  la  pronunţarea  irevocabilă a  instanţei cu  privire  la  acţiunea  vizând anularea  Deciziei  nr. 5395/12.05.2010.

În  consecinţă,capătul  de  cerere  subsidiar vizând  anularea  Deciziei nr. 55/13.05.2010 urmează  a fi  respins ca  prematur  formulat.

Domenii speta

Spete similare