Anulare act administrativ. Acordare de despăgubiri

Conţinut speţă

Din interpretarea  dispoziţiilor art. 2, art. 7 şi art. 9 din legea nr. 290/2003  rezultă că revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor competenţa de a stabili  valoarea bunurilor pentru care se acordă despăgubiri, iar decizia emisă de ANRP poate fi contestată  la secţia de contencios a tribunalului, conform art. 8 din lege.

Întrucât  reclamanţii au făcut dovada, conform art. 2 alin. 1 şi 5 din HG nr. 1120/2006,  că în momentul refugierii forţate antecesorii lor,  TT şi TB,  au deţinut  în oraşul C, imobilul situat pe  str. MB, nr. …,  şi având în vedere dispoziţiile privitoare la stabilirea şi  plata despăgubirii,  instanţa va dispune obligarea Comisiei judeţene să emită o nouă hotărâre prin care să stabilească despăgubirile cuvenite  reclamanţilor, iar  pârâta ANRP să emită o decizie de plată  privind plata de despăgubirilor.

Dosar nr. ……./111/2014*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECŢIA A III-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. ……………

Şedinţa publică de la ………..

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………….

Grefier ……………..

Pe rol fiind, în primă instanţă, pronunţarea hotărârii în cauza Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii BB şi BD, ambii cu domiciliul procedural ales  la ….., ÎN contradictoriu cu pârâtele AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 290/2003, cu sediul în …………. şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998 ŞI LEGII NR.290/2003 din cadrul INSTITUŢIEI PREFECTULUI JUDEŢULUI B.,  cu sediul  în …………… având ca obiect anulare act administrativ - anularea Hotărârii nr. …./21.09.2011 emisă de pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 ŞI LEGII NR. 290/2003 şi a Deciziei nr. ……/09.09.2014 emisă de pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR.

Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în data de ……….. când părţile prezente au pus concluzii pe fond ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi când a fost amânată pronunţarea pentru data de ……… şi ulterior pt. ………………...

INSTANŢA

Constată că prin acţiunea înregistrată pe rolul tribunalului B la data de ………2014( precizată ulterior fil 39 vol II) reclamanţii BB şi BD în contradictoriu cu pârâtele AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998 ŞI LEGII NR.290/2003 din cadrul INSTITUŢIEI PREFECTULUI JUDEŢULUI B,  au solicitat :

-anularea Hotărârii nr. …./21.09.2011 emisă de pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 ŞI LEGII NR. 290/2003 şi a Deciziei nr. ……/09.09.2014 emisă de pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR;

-să se constate calitatea de persoane îndreptăţite la despăgubiri stabilite conform Legii nr. 290/2003 ;

-să se stabilească valoarea despăgubirilor, care să fie actualizate cu indicele de inflaţie, potrivit  fişelor de evaluare depuse şi să fie obligată pârâta  de r-dul1 la plata acestora pentru următoarele bunuri ce au constituit proprietatea bunicilor lor TT şi TB :

1.imobil situat în oraşul C, str. MB, nr. .. , compus din casă cu trei camere  şi un antreu şi 6200 mp teren;

2.imobil reprezentând restaurant şi cofetărie, situat în str. R şi teren în suprafaţă de 7800 mp .

-cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că mama lor, BI , născută T a formulat trei cereri la Comisia de aplicare a legii nr. 9/1998 şi a legii nr. 290/2003 din cadrul instituţiei prefectului B .

Prin cererea înregistrată sub nr. ……/21.04.2004 s-a solicitat de mama lor acordarea despăgubirilor cuvenite în calitate de unică moştenitoare a părinţilor TT şi  TB pentru bunurile imobile deţinute în oraşul C în momentul evacuării generale şi refugierii forţate în  România, ca urmare a cedării Basarabiei către URSS, anexând cererii toate înscrisurile prevăzute de legea nr. 290/2003.

În  „referatul de specialitate”  s-a reţinut eronat că nu a făcut dovada refugiului numitului TB în calitatea de autor al bunurilor  în contextul în care nu ar fi prezentat dovada bunurile pentru  care se solicită despăgubirea au intrat în proprietatea sa, iar prin Hotărârea nr. ……/21.09.2011 s-a respins cererea sa de acordare a despăgubirilor pentru bunurile rămase în oraşul C  cu motivaţia că „ nu au fost depuse documentele prevăzute de art. 2 al. 5 din HG nr. 1120/2006”

Contestaţia împotriva  Hotărârii nr. …../21.09.2011, deşi înregistrată în data de 08.10.2011 a fost respinsă abia prin data de  09.09.2014, ulterior decesului mamei lor.

Susţine că în mod eronat s-a respins cererea, întrucât s-a făcut dovada, atât a calităţii de refugiat, prin copiile carnetelor de evacuat nr. …… şi  nr……., cât şi a proprietăţii deţinute de antecesorii săi, conform actului de vânzare cumpărare  pentru imobilul  constând în casă cu trei camere, copia certificatului de arhivă nr. …..pentru imobilul casă cu 5 camere, două antreuri şi o bucătărie, copia certificatului de arhivă nr. …… cu privire la firma de băcănie.

Raportat la motivele respingerii contestaţiei, arată că ANRP avea posibilitatea de a le aduce la cunoştinţă obligativitatea depunerii actelor originale şi completării actelor de stare civilă .

Invocă art.5 din Legea nr. 290/2003, care prevede că dovada bunurilor abandonate se face fie prin acte autentice fie prin declaraţia autentică a petentului însoţită de  declaraţia a doi martori .

În drept a invocat Legea nr. 554/2004, legea nr. 209/2003, art. 17 din HG nr. 1120/2006 .

În probaţiune a depus înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată Comisia Judeţeană de aplicare a Legii nr. 9/1998 şi a legii nr. 290/2003 ( fil 183-184)  a invocat excepţia  lipsei calităţii sale procesuale pasive invocând în esenţă faptul că potrivit prevederilor art. 8 din legea nr. 290/2003,  împotriva hotărârii Comisiei Judeţene se poate face contestaţie la ANRP , iar numai hotărârile acestei autorităţi sunt supuse controlului judecătoresc.

Arată că se va conforma dispoziţiilor  instanţei în cazul admiterii acţiunii, însă Hotărârea Comisiei Judeţene nr. ……/2014 poate fi anulată numai ca o consecinţă juridică a anulării Deciziei ANRP B .

În drept a invocat art. 205 c.pr.civ, Legea nr. 290/2003 , Legea nr. 171/2006, HG nr.1120/2006.

Prin Întâmpinarea formulată ANRP ( fil. 186-192) a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată .

În motivarea a arătat că potrivit prevederilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 290/2003, pentru a face dovada refugiului autorilor lor, reclamanţii aveau obligaţia depunerii carnetelor de evacuat în original sau în copie legalizată, iar pentru dovada dreptului de proprietate certificatele de arhivă în copie legalizată. Mai arată că dosarul nu conţine nici copia certificatului de deces al autorului TB şi nici actele de stare civilă ale moştenitorilor acestora.

În ce priveşte cererea de acordare a despăgubirilor pentru imobilul situat în str. MB  nr. ……, susţine că instanţa nu ar trebui să se substituie Comisiei judeţene, deoarece s-ar încălca dreptul de apreciere al autorităţii publice.

În ce priveşte  obligarea ANRP la plata despăgubirilor invocă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, deoarece potrivit art. 11 al. 1 din legea nr. 164/2014 plata despăgubirilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice în termen de 10 zile de la emiterea de către ANRP  a titlului de despăgubire .

În drept a invocat prevederile art. 205-208 C.pr.civ, legea nr. 290/2003 , HG nr. 11/2003 .

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele :

Reclamanţii sunt  moştenitori, în calitate de fii, după defuncta BI, decedată la  ……….. astfel cu rezultă din Certificatul de moştenitor nr. ………...2013 ( fil. 177) .

Conform Referatului de specialitate al Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii 9/1998 (fil. 229), antecesoarea reclamanţilor, BI, prin cererile nr. ……..2004, nr.…..2011 şi nr…….2007, a solicitat despăgubiri  în temeiul legii nr. 290/2003, pentru  bunurile care au aparţinut părinţilor săi  TT ş TB, bunurile care au aparţinut mătuşii sale, CA  în loc. C, Basarabia  şi  pentru  bunurile proprietate personală

Rezultă aşadar că antecesoarea reclamanţilor, BI  a formulat cerere de acordare de despăgubiri, atât ca moştenitoare a părinţilor săi, cât şi ca moştenitoare a mătuşii sale, CA , iar în prezentul dosar instanţa a fost învestită doar  în ce priveşte cererea de acordare a despăgubirilor după  antecesorii TT  şi TB .

Prin Hotărârea nr. ……./21.09.2011( fil.113 ) emisă de Comisa Judeţeană de Aplicare a Legii 9/1998 şi Legii  nr. 290/2003  a fost respinsă  cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor pentru imobilele rămase în Basarabia, oraşul C,  proprietatea părinţilor săi TT TB , reţinându-se că nu au fost depuse actele prevăzute de art. 2 al. 5 din HG nr. 1120/2006.

Împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene pentru Aplicarea Legii 9/199, reclamanta a formulat contestaţie ( fil. 110-112) înregistrată la ANRP  sub nr. …../30.05.2011, respinsă prin Decizia nr. ….09.2014 ( fil. 100-103) .

În motivarea deciziei de respingere s-au  reţinut următoarele :

-Pentru dovada refugiului autorilor, reclamanta a depus doar copii simple şi nu legalizate a carnetelor de refugiat ;

- În ce priveşte dovada bunurilor s-au depus tot în copii simple şi nu legalizate:

o Actul de vânzare cumpărare  încheiat în anul 1937  pentru imobilul casă compusă din trei camere, două bucătării, o pivniţă, un antreu

o certificatul de arhivă nr. ………2011 potrivit căruia autorii au deţinut  în loc. C o casă compusă din cinci camere, două antreuri, o bucătărie;

ocertificatul de arhivă nr. …..2012  care dovedeşte că pe numele autorului TT a fost înregistrată firma individuală „B… şi tot felul de mărunţişuri” .

-Dosarul nu conţine certificatul de deces al autorului TT  şi nici actele de stare civilă ale moştenitorilor AA şi TE.

Excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor au fost respinse prin încheierea de şedinţă din 10.06.2015( fil. 291)  instanţa reţinând că pârâta Comisia Judeţeană are calitate procesuală pasivă în calitate de emitentă a hotărârii contestate, iar ANRP are de asemenea calitate procesuală pasivă în temeiul art. 10 al. 6 din legea nr. 164/2014 care prevede în sarcina acesteia emiterea titlurilor de plată.

În ce priveşte fondul cauzei,  tribunalul reţine că reclamanţii solicită acordarea despăgubirilor pentru bunurile deţinute de antecesorii lor, TT şi TB  în momentul refugierii forţate din Basarabia,  în natură  imobil situat în oraşul C, str. MB, nr. ….., compus din casă cu trei camere  şi un antreu şi 6200 mp teren  şi imobil  în natură restaurant şi cofetărie, situat în str. RC  şi teren în suprafaţă de 7800 mp .

Conform art. 1 din Legea nr. 290/2003 „Cetăţenii români, deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a celui de al Doilea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forţate a bunurilor, în condiţiile prezentei legi”

Procedura de soluţionare a cererilor de acordare a despăgubirilor a fost stabilită prin HG Nr. 1120 din 30 august 2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 2 al. 1 din  HG Nr. 1120 din 30 august 2006  pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele îndreptăţite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatorii, iar la alin 4 al aceluiaşi articol se prevede “Cererile sunt însoţite de acte doveditoare certificate de autorităţi. În situaţia imposibilităţii dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea autentificate”. Al. 5 al. Art. 2 prevede “ Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedeşte prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondenţei purtate cu diferite instituţii din România, Ucraina şi Republica Moldova, abilitate să producă aceste documente (adeverinţe sau certificate de arhivă), precum şi traducerea acestora, după caz”.

Rezultă aşadar că  dovada bunurilor se face în principal cu înscrisuri, iar în cazul  imposibilităţii procurării înscrisurilor, dovada  se va face cu declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin 2 martori, de asemenea autentificate

Contrar celor reţinut de pârâte, reclamanţii au dovedit cu înscrisuri că antecesorii lor TT  şi TB  ( bunici materni) au fost refugiaţi din Basarabia împreună cu cei trei copii, A, EE şi  I ( mama reclamanţilor)  astfel cum rezultă din certificatul eliberat de Ministerul Afacerilor  Externe  şi din „Dovada” nr. ……../1944 emisă de Primăria Oraşului A.( fil. 269-270) .

S-a făcut dovada că petenta BI este succesoare legală a defuncţilor TT şi TB, conform certificatului de calitate de moştenitor nr. ……2008 emis de BN Societatea Civilă „V” din 2008, s-su depus copii legalizate ale legitimaţiilor de evacuat ( fil. 272-274), precum şi certificate de deces ale autorilor TT şi  TB ( fil. 275-276) .

În ce priveşte dovada bunurilor deţinute în loc. C de antecesorii reclamantului,  tribunalul reţine următoarele :

1.Pentru imobilul  situat în oraşul C , str. MB, nr. … reclamanţii au depus contractul de  vânzare cumpărare din …..1937, prin care fac dovada că au cumpărat de la numitul DG  imobilul casă  compus din casă cu trei camere, 1 bucătărie şi un antreu şi o bucătărie în curte compusă din una cameră şi un antreu ( fil.42-44) ) . Acelaşi imobil a fost înscris în rolul fiscal pe numele reclamanţilor cu o descriere puţin diferită ( cinci camere, două antreuri şi o bucătărie ( fil. 281) .

Rezultă aşadar că reclamanţii au făcut dovada că antecesorii lor  TT şi TB au deţinut  în oraşul C , str. MB, nr. …, imobilul descris anterior momentul refugierii forţate .

2.Pentru imobilul situat în loc. C str. RC , reclamanţii nu au depus acte doveditoare ale proprietăţii, însă au susţinut că  în acea locaţie antecesorii lor au deţinut o cofetărie şi un restaurant cunoscute ca fiind „a  grecilor”, susţinere confirmată şi de declaraţiile  autentice ale antecesoarei reclamanţilor BI  ( fil. 288), a numitei GE ( fil. 231) şi a numitei VAE ( fil 289) . De asemenea s-a făcut dovada că pe numele autorului  TT  a fost înscrisă o firmă individuală „B şi tot felul de mărunţişuri” ( fil. 282)

Tribunalul va aprecia că  reclamanţii au făcut cel mult dovada că în această locaţie au derulat o afacere, deşi niciuna  dintre probele menţionate nu indică adresa afacerii ca fiind în str. RC , însă nu s-a făcut în nici un fel  dovada că imobilul de la acea adresă a fost proprietatea antecesorilor reclamanţilor, acesta nefiind înscris în rolul fiscal al acestora şi nefiind prezentate alte înscrisuri doveditoare

3.În ce priveşte cererea de acordare a despăgubirilor pentru terenul aferent, Tribunalul reţine că nu s-a făcut dovada deţinerii terenurilor solicitate, nici prin înscrisuri şi nici  din  declaraţiile  de martorilor nu reiese că antecesorii reclamanţilor au deţinut suprafeţele de teren solicitate.

 În ce priveşte  modalitatea de acordare a despăgubirilor sunt incidente disp. Legii nr. 164 din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative.

Art. 2 din lege prevede că începând cu data intrării în vigoare a  legii, singura măsură compensatorie de care pot beneficia persoanele prevăzute la art. 1 este acordarea de despăgubiri băneşti.

Art. 9  lit. a) şi d)  din lege prevede că actele administrative prin care se stabilesc dreptul la despăgubiri şi cuantumul acestora sunt hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi decizia de validare, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Din interpretarea dispoziţiilor  legale mai sus enunţate rezultă că pentru acordarea despăgubirilor se  va emite  o hotărâre de Comisia judeţeană  pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, care trebuie validată prin decizie de validare, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

La art. 7  al din lege se prevede „În cazul în care se constată că persoana îndreptăţită are dreptul la despăgubiri şi pentru alte bunuri decât cele pentru care s-a stabilit valoarea prin hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin decizia prevăzută la alin. (3), stabileşte şi valoarea bunurilor neevaluate iniţial”.

Rezultă aşadar că revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor competenţa de a stabili  valoarea bunurilor pentru care se acordă despăgubiri, iar decizia emisă de ANRP poate fi contestată  la secţia de contencios a tribunalului, conform art. 8 din lege.

 La art. 10 al. 3, 4 şi 6 din lege  regelementează modalitatea de plată a despăgubirilor astfel :

(3) “Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015” ,

(4) “ Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti prevăzute la alin. (3) şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b), se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată, în tranşe, în condiţiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor”.

(6) “Pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite”.

În considerarea dispoziţiilor mai sus enunţate tribunalul va reţine că  revine ANRP competenţa de stabili valoarea despăgubirilor şi de a emite titluri de plată şi în consecinţă va dispune obligarea acesteia  să emită o decizie de plată  privind plata de despăgubirilor pentru imobilul situat în oraşul Cl , str. M.B , nr. ….. .

Faţă de toate considerentele enunţate tribunal va admite în parte acţiunea în limitele anterior arătate şi conform dispozitivului.

Cheltuieli de judecată nu se vor acorda nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii BB şi BD, ambii cu domiciliul procedural ales  la ……….,  în contradictoriu cu pârâtele  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 290/2003 cu sediul în …………. şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998  şi LEGII NR. 290/2003 din cadrul INSTITUŢIEI PREFECTULUI JUDEŢULUI B  sediul  în …………..

Dispune anularea Hotărârii nr. ……/21.09.2011 emisă de pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 ŞI LEGII NR. 290/2003 şi a Deciziei nr. …../09.09.2014 emisă de pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR .

Constată calitatea reclamanţilor de persoane îndreptăţite la despăgubiri stabilite conform Legii nr. 290/2013 pentru imobilul situat în oraşul C, str. MB, nr.  …….

Obligă pe pârâta Comisia judeţeană să emită o nouă hotărâre prin care să stabilească despăgubirile cuvenite  reclamanţilor, iar pe pârâta ANRP să emită o decizie de plată  privind plata de despăgubirilor pentru imobilul menţionat la alineatul precedent.  Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţă publică azi ………………………...

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare