Partaj succesoral, identificarea pasivului succesoral şi suportarea acestuia de către moştenitorii defunctului

Decizie 88/A din 31.01.2017


Cod ECLI ECLI:RO:TBBRV:2017:004.000088

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA I CIVILĂ

Dosar nr. 26728/197/2012

DECIZIA CIVILĂ NR. 88/A

Şedinţa publică de la 31 Ianuarie 2017

PREŞEDINTE – (…)

JUDECĂTOR – (…)

GREFIER – (…)

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra apelurilor declarate de apelanta chemat în garanţie GEN şi apelanta pârâtă S.C. MANLEX AUTO S.R.L. prin administrator judiciar PA împotriva Sentinţei civile nr. 12640/17.12.2015 pronunţată de Judecătoriei Braşov în dosarul civil nr. 26728/197/2012, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi MMR- persoană decedată, VGV, ML,  SC LIVRO CARB SRL, prin curator BAM, SC PSIHO TOUR SRL, prin curator BAM, SC CRISVAL SRL, prin curator BAM şi intimatul reclamant GCG, având ca obiect având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 10.01.2017, conform celor consemnate în Încheierea de şedinţă din acea zi, când instanţa din lipsă de timp a amânat pronunţarea pentru data de 17.01.2017, 26.01.2017, 31.01.2017, când:

TRIBUNALUL,

Constată că prin sentinţa civilă 12640/2015 a Judecătoriei Braşov s-a dispus următoarele:

s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului IVR;

s-a respins cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâtului IVR ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată şi precizată de reclamantul GCG în contradictoriu cu pârâta GNE şi ML (în calitate de moştenitor al defunctei MMR, decedată pe parcursul judecăţii),  cu citarea SC MANLEX AUTO SRL, SC PSIHO TOUR SRL, SC LIVRO CARB SRL şi  SC CRISVAL SRL prin curator special BAM;

s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, obiect al dosarului conexat, nr. 26735/197/2012, formulată de reclamanta GEN în contradictoriu cu pârâtul GCG;

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta GEN în contradictoriu cu pârâta VGV;

s-a respins cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantul GCG în contradictoriu cu chemata în garanţie GEN;

s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul GV decedat la data de 18.09.2011, în Câmpina, jud. Prahova, cu ultimul domiciliu în Câmpina, str (…), jud. Prahova;

s-a constatat că au calitatea de moştenitori ai defunctului:  reclamantul GCG, în calitate de descendent-fiu, cu o cotă ¾ din masa succesorală, acceptant expres, pur şi simplu, al succesiunii  şi pârâta GNE, cu o cotă de ¼ din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare, acceptantă sub beneficiu de inventar;

s-a constatat că MMR, descendentă a defunctului GV (fiică), a renunţat expres la succesiune;

s-a constatat că masa succesorală se compune din:

Activ succesoral:

-cota de ½ din imobilul situat în Câmpina, str. (…), jud. Prahova, cu o valoare totală de 42.800 euro, valoarea cotei de ½ ce face parte din masa succesorală fiind de 21.400 euro.

-20 de părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL J29/2140/12.10.2005, RO (…) cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova,

-10 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

-20 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, (…) jud. Prahova.

-32 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova.

Pasiv succesoral:

-suma de 72.949,63 lei reprezentând debit conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GV cu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

-suma de 7.580 lei reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

-suma de 1680 ( ½ din suma de 3360 lei) reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

Sarcini ale moştenirii:

-suma de 2.300 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare;

s-a dispus partajarea activului succesoral, prin formarea a două loturi:

Lotul nr. 1 atribuit pârâtei-reclamante reconvenţionale GEN, format din:

-imobilul situat în Câmpina, str. (…) , jud. Prahova, format din casă şi teren, în valoare totală de 42.800 euro ce se atribuie în întregime, în natură, pârâtei reclamante reconvenţionale,

-5 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL J29/2140/12.10.2005, ro 18034545/2005 cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova,

-3 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

-5 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova.

-8 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, (…), jud. Prahova;

 Lotul nr. 2 atribuit reclamantului-pârât reconvenţional GCG, format din:

-15 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL J29/2140/12.10.2005, ro 18034545/2005 cu sediul în Câmpina, str. (…). jud. Prahova,

-7 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

-15 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, str. (…) , jud. Prahova.

-24 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, str. (…) , jud. Prahova;

A fost obligată pârâta reclamantă reconvenţională la plata în favoarea reclamantului-pârât reconvenţional a sumei de 16.050  euro( ¾ din cota de ½ din imobil)  reprezentând sultă;

A fost obligat reclamantul GCG, acceptant pur şi simplu al succesiunii la suportarea pasivului succesoral proporţional cu cota de ¾ ce i se cuvine din masa succesorală, pasiv format din:

- suma de 54.712,22 lei  reprezentând cota de ¾ din debit datorat conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GV cu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

- suma de 5.685 lei reprezentând ¾ din contravaloarea împrumutului  conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către G V cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

- suma de 1260 lei reprezentând ¾ din contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011;

A fost obligată pârâta reclamantă reconvenţională GEN, acceptant sub beneficiu de inventar al succesiunii la suportarea pasivului succesoral proporţional cu cota de 1/4 ce i se cuvine din masa succesorală, în limita activului succesoral cuvenit, pasiv format din:

- suma de 18.237,40 lei  reprezentând cota de 1/4  din debit datorat conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GV cu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

- suma de 1.895 lei reprezentând 1/4 din contravaloarea împrumutului  conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

- suma de 420 lei reprezentând 1/4 din contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011;

A fost obligat reclamantul pârât reconvenţional GCG la plata în favoarea reclamantei pârâte reconvenţionale GEN a sumei de 1.725 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli de înmormântare;

s-a stabilit în favoarea curatorului special BAM, cu titlu de onorariu, suma de 800 lei, în sarcina părţilor GC şi GEN;

s-a dispus compensarea între părţi a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului IVR, instanţa a reţinut că, deşi iniţial acesta a avut calitatea de dobânditor al drepturilor litigioase care formează obiectul judecăţii, aceste drepturi au fost retransmise pârâtei G E, astfel că nu se mai justifică, în ce priveşte pârâtul IVR identitatea între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii şi persoana introdusă în cauză, în calitate de pârât.

Cu privire la fondul cauzei;

Conform certificatului de deces depus la dosarul de fond, la data de 18.09.2011 a intervenit decesul defunctului GV, cu ultim domiciliu în Câmpina, str. (…), jud. Prahova, deces înregistrat cu nr. 370 din data de 19.09.2011.

Conform încheierii din data de 18.11.2011, întocmită în dosarul succesoral nr. 270 din 2011 al BNP MC şi MP din Câmpina, s-a dispus suspendarea procedurii succesorale notariale pentru că părţile s-au adresat instanţei de judecată.

Faţă de dispoziţiile art.651 C.civ., potrivit cărora „succesiunile se deschid prin moarte”, instanţa a constatat deschisă succesiunea defunctului GV decedat la 18.09.2011, cu ultimul domiciliu în Câmpina, str. (…)  jud. Prahova.

Faţă de dispoziţiile art. 6735 C.p.c. coroborat cu art.652, 659-662, art.669 şi 670 C.civ., precum şi faţă de dispoziţiile art.1 lit.a din Legea nr.319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, instanţa a constată că au calitatea de moştenitori legali ai defunctului pârâtă –reclamantă reconvenţională GEN, în calitate de soţie supravieţuitoare, precum şi reclamantul pârât reconvenţional GCG, în calitate de fiu al defunctului.

S-a reţinut că, potrivit declaraţiei autentificate cu nr. 3680 la data de 29.11.2011, de BNP PM, reclamantul a procedat la acceptarea în termen a succesiunii defunctului GV, acceptarea fiind expresă, pură şi simplă.

În ce priveşte MRM - fiica defunctului (decedată pe parcursul soluţionării cauzei) acesta, prin declaraţia autentificată cu nr. 536 din data de 13.02.2012 a renunţat în mod expres la succesiunea defunctului GV, tatăl său.

În ce priveşte pârâta reclamantă reconvenţională GEN, aceasta, conform declaraţiei autentificate cu nr. 3778 din data de 12.10.2011 emisă de BNP NA, a acceptat în mod expres succesiunea, sub beneficiu de inventar. 

S-a constatat, raportat la dispoziţiile art.1 lit.a şi art. 2 din Legea nr.319/1944, că au calitatea de moştenitori ai defunctului: 

-reclamantul GCG, în calitate de descendent-fiu, cu o cotă ¾ din masa succesorală, acceptant expres, pur şi simplu, al succesiunii  şi pârâta GNE, cu o cotă de ¼ din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare, acceptantă sub beneficiu de inventar.

S-a constatat totodată că MMR, descendentă a defunctului GV (fiică), a renunţat expres la succesiune.

Referitor la susţinerea părţii pârâte GEN, conform căreia, întrucât MMR a încasat indemnizaţia de asigurare de viaţă în urma poliţei încheiate de GV, a acceptat succesiunea tacit, instanţa a reţinut că încasarea unei indemnizaţii de asigurare, în calitate de beneficiar al asigurării nu presupune automat şi acceptarea succesiunii, prima de asigurare fiind constituită în patrimoniul beneficiarului asigurării, desemnat de contractant, ca urmare a producerii riscului asigurat - şi anume decesul. Astfel, indemnizaţia de asigurare nu poate fi considerată ca făcând parte din masa succesorală, neexistând în fapt decât după moartea asiguratului.

Cu privire la masa succesorală, s-a stabilit că activul este compus din:

- cota de ½ din imobilul situat în Câmpina, str. (…) jud. Prahova, cu o valoare totală de 42.800 euro ( din care 31.200 euro-valoarea totală a terenului) conform evaluării realizate prin raportul de expertiză întocmit de expert CL, raport înregistrat cu nr. 722508, la data de 10.02.2015. Rezultă aşadar o valoare a cotei de ½ din imobil,  de 21.400 euro.

- 20 de părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL  (…) ,RO (…) cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova,

- 10 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

- 20 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, str. (…) , jud. Prahova.

- 32 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova.

În ceea ce priveşte imobilul situat în Câmpina, str. (…), jud. Prahova acesta a fost dobândit de GVşi pârâta reclamantă reconvenţională GNE prin cumpărare de la fiica defunctului GV- MRM, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 2853 din data de 09.10.2006, în timpul căsătoriei soţilor G.

Cererea pârâtei GE de constatare a calităţii sale de proprietar exclusiv a acestui imobil, cerere obiect al dosarului conexat 28812/197/2012 şi al cererii reconvenţionale a pârâtei a fost apreciată ca neîntemeiată, reţinându-se că stabilirea cotei de contribuţie a soţilor la dobândirea bunurilor comune nu se realizează prin raportare la fiecare bun în parte ci prin raportare la masa bunurilor de împărţit.

Or, în ce priveşte imobilul menţionat, pârâta nu a furnizat dovezi din care să rezulte că îi aparţine în exclusivitate, după cum nu a probat nici faptul că ar fi avut o contribuţie majoritară şi nu egală la dobândirea bunurilor comune, subrogaţia la care pârâta a făcut referire nefiind în nici un fel probată, cu toate că sarcina probei revenea pârâtei, conform art. 1169 C civ. 

De altfel, în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nu se precizează că preţul ar fi  fost achitat doar de către pârâtă, dimpotrivă, actul conţine menţiunea expresă a primirii de către vânzătoare a preţului de la cumpărători.

În ce priveşte depoziţiile martorei ŞP, a martorei LM, a martorei VM - audiate la cererea pârâtei reclamantă, acestea nu sunt în măsură să probeze calitatea de bun propriu a imobilului din Câmpina, str. (…), jud. Prahova. Acestea au fost considerate subiective în condiţiile în care s-a precizat în mod expres că se află în relaţii de prietenie cu pârâta reclamantă reconvenţională.

Referitor la indemnizaţia de asigurare de viaţă, achitată beneficiarului MRM, în temeiul contractului de asigurare nr. 31863061, aceasta nu face parte din masa succesorală, pentru motivele deja expuse în paragrafele anterioare, suma fiind astfel parte din patrimoniul beneficiarului desemnat al asigurării -MMR, urmare a producerii riscului asigurat conform contractului.

Împrejurarea că SC MANLEX AUTO SRL ar fi contractat asigurarea în cauză, pentru persoana desemnată ca asigurat principal, instanţa nu a reţinut-o ca fiind relevantă, nu societatea comercială şi actele încheiate de aceasta constituind activ succesoral, aşa cum în mod eronat, părţile susţin în prezenta cauză ci doar părţile sociale aparţinând defunctului.

Astfel, plata primelor de asigurare de către societate nu determină constituirea indemnizaţiei de asigurare în patrimoniul succesoral, ea cuvenindu-se persoanei desemnate ca beneficiar şi făcând parte din patrimoniul acesteia.

S-a constatat astfel că masa bunurilor de împărţit se compune doar din bunurile aflate în patrimoniul defunctului la data decesului ceea ce nu este cazul în ce priveşte indemnizaţia de asigurare de viaţă, al cărei beneficiar este o altă persoană decât asiguratul, în condiţiile în care riscul asigurat şi de altfel produs este chiar decesul.

Referitor la cota de ½ din îmbunătăţirile realizat de către GV, în timpul vieţii acestuia, la imobilul situat în Breaza, str. (…), jud. Prahova, proprietatea pârâtei VGV, la care se adaugă două autoturisme marca Peugeot 405 şi RENAULT 19 despre care pârâta afirmă că ar fi rămas în posesia fostei soţii a defunctului, s-a reţinut că susţinerea părţii pârâte conform căreia aceste îmbunătăţiri şi autoturismele ar face parte din masa succesorală a defunctului GVeste lipsită de suport juridic.

Pârâta VGV şi defunctul GV au fost căsătoriţi, căsătoria acestora fiind desfăcută prin divorţ ( aşa cum rezultă din Sentinţa civilă nr. 28 din data de 08.01.2004, pronunţată de Judecătoria Câmpina, fără ca între soţi sau foştii soţi să fi fost efectuat şi partajul prin intermediul instanţelor judecătoreşti. 

Din cuprinsul răspunsului la interogatoriul administrat pârâtei VGV a rezultat că nu a dobândit împreună cu GV bunuri comun, în timpul căsătoriei, autoturismul marca Peugeot 405 fiind dobândit în timpul căsătoriei dar înstrăinat apoi reclamantului GCG.

Cererea pârâtei reclamante reconvenţionale de a se include în masa succesorală bunuri dobândite de defunct în timpul căsătoriei cu pârâta V ( prima soţie a defunctului), căsătorie desfăcută prin divorţ presupune efectuarea unui partaj al bunurilor comune dobândite de soţi, în timpul căsătoriei.

Excepţia prescripţiei, invocată de către reclamant în legătură cu acest partaj, a fost apreciată ca nefiind întemeiată, dat fiind caracterul imprescriptibil al partajului.

Includerea însă în masa succesorală a ½ din bunurile dobândite de defunct în timpul primei căsătorii este însă lipsită de suport juridic, având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. 1 din Codul Familiei, în vigoare la data încheierii căsătoriei defunctului cu pârâta V şi la data desfacerii căsătoriei, bunurile comune se împart între soţi, potrivit învoielii acestora. Dacă soţii nu se învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî instanţa de judecată.

În speţă, dat fiind faptul că între soţi nu au existat conflicte legate de bunurile comune, care să fi fost tranşate de instanţa de judecată prin atribuirea anumitor bunuri către defunct din  masa succesorală a acestuia nu se poate afirma că fac parte astfel de bunuri, învoiala soţilor cu privire la partajul bunurilor lor neputând fi supusă decât controlului instanţei judecătoreşti la cererea creditorilor unuia din soţi. Or, în ce priveşte pârâta G, aceasta nu are calitatea de creditor al defunctului ci de moştenitor al acestuia, acceptant sub beneficiu de inventar, masa succesorală a defunctului fiind formată din valorile patrimoniale existente la data deschiderii succesiunii. Or, din aceste valori patrimoniale nu face parte şi pretenţia expusă de pârâtă: cota de ½ din bunuri realizate de defunct într-o altă căsători, cotă pe care acesta nu a pretins-o cât timp era în viaţă.

Referitor la cota de ½ din bunurile enumerate de către pârâta reclamantă G ca făcând parte din masa succesorală, s-a reţinut că deşi aceste bunuri au fost inventariate cu ocazia acceptării de către pârâta reclamantă a succesiunii sub beneficiu de inventar, valoarea acestora nu a fost  probată de parte.

Întrucât aceste bunuri, aşa cum şi pârâta reclamantă recunoaşte, sunt cu o valoare patrimonială incertă, cererea de includere a lor în masa succesorală este lipsită de orice temei, în masa succesorală neputând fi cuprinse bunuri lipsite de valoare patrimonială.

În ce priveşte cererea pârâtei reclamante reconvenţionale de includere în masa bunurilor de împărţit prestaţiilor şi cadourilor  făcute de defunctul GV, fiului său, reclamantul GCG, instanţa a apreciat-o ca nefiind întemeiată.

Astfel, în ce priveşte valorile patrimoniale enumerate de către pârâta reclamantă reconvenţională constând în: motor Yamaha –cumpărat reclamantului de tatăl său; autoturism cumpărat chiar de către pârâtă; mobilier şi electrocasnice dăruite reclamantului de tatăl său; combustibil şi deplasări în week-end şi în vacanţe, achitate reclamantului de tatăl său; îmbrăcăminte şi încălţăminte „ de firmă”?!!!! cumpărate reclamantului de tatăl său; sumele achitate în contul utilităţilor consumate la imobilului din Breaza; sumele achite reclamantului de tatăl său pentru cursuri universitare urmate,, etc., acestea nu pot fi calificate ca fiind liberalităţi fiind în realitate prestaţii obişnuite efectuate de un părinte faţă de propriul copil. De altfel reclamanta reconvenţională nici nu a fost în măsură să probeze realitatea celor afirmate, valoarea fiecărei prestaţii în parte, data la care au fost efectuate şi titlul cu care bunurile sau valorile patrimoniale au ajuns în patrimoniul reclamantului.

Or, în lipsa unor astfel de date esenţiale şi a unei cereri exprese din partea pârâtei de reducţiune a liberalităţior excesive, aceste valori patrimoniale, considerate mai degrabă ca daruri obişnuite şi nu ca donaţii propriu-zise, nu pot fi incluse în activul succesoral.

Referitor la „autoturismulul Peugeot 307 07.PH VIP(achiziţionat din banii mei personali) pentru GCG” la care pârâta reclamantă face referire în cuprinsul cererii reconvenţionale, instanţa a reţinut că nu poate fi inclus în masa partajabilă, întrucât nu face parte din patrimoniul defunctului, pârâta reclamantă având cel mult, un drept de creanţă împotriva reclamantului GCG, drept de creanţă total străin de succesiunea defunctului GV.

ÎN CE PRIVEŞTE PASIVUL SUCCESORAL:

Din ansamblul probelor administrate rezultă că acesta este format din:

-suma de 72.949,63 lei reprezentând debit conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GVcu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

-suma de 7.580 lei reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GVcu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

-suma de 1680 ( ½ din suma de 3360 lei) reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

În pasivul succesoral intră toate datoriile şi sarcinile  moştenirii, prin datorii înţelegându-se acele obligaţii patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor, (contractuale, delictual, legal) există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii.

Cu privire la suma de  72.949,63 lei reprezentând debit conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GVcu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT s-a reţinut astfel că, la data de 16.07.2010 a fost încheiat de către BANCA TRASILVANIA SA-SUCURSALA CÂMPINA în calitate de creditor şi GV,  în calitate de fidejusor CONTRACTUL DE FIDEJUSIUNE nr. 23/FID, în scopul garantării de către Fidejusor a obligaţiilor debitorului SC LIVRO CARB SRL, derivând din contractul de credit încheiat de aceasta.

În ce priveşte suma garantată, conform art. 2.3 din contract, aceasta a fost precizată la valoarea de 70.000 lei.

Conform încheierii de şedinţă de la data de 16.05.2012, emisă în dosarul nr. 2371/204/2012, de Judecătoria Câmpina, a fost încuviinţată executare silită a contractului de credit nr. 23 din 16.07.2010 şi a biletului la ordin nr. BTRL 3 BT 6388579 din data de 21.06.2011, avalizat de defunctul GV.

Cu privire la suma de 7.580 lei reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011: la data de 27.01.2011, a fost încheiat între CAR SPP CÂMPINA în calitate de creditor şi GV, în calitate de debitor, contractul de împrumut înregistrat cu nr. 2992, suma împrumutată fiind de 8800 lei, iar dobânda percepută conform art. 4.5 din contract-de 1628 lei.

Aşa cum rezultă din înscrisurile ataşate dosarului cauzei, la data deschiderii succesiunii valoarea sumei de restituit conform contractului de împrumut era de 7.850 lei, aceasta reprezentând de asemenea datorie personală a defunctului, parte din pasivul succesoral.

Cu privire la suma de 1680 (½ din suma de 3360 lei) reprezentând contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011: la data de 27.01.2011 a fost încheiat între CAR SPP CÂMPINA în calitate de creditor şi GEN în calitate de debitor, contractul de credit cu nr. 3738 privind acordarea împrumutului în valoare de 4622 lei. La data deschiderii succesiunii, soldul de achitat al contractului de credit era de 3360 lei, jumătate din suma menţionată reprezentând datorie contactată de defunct.

Având în vedere împrejurarea că datorie contractată de defunct nu face parte din categoria celor enumerate la art. 32 din C. fam, instanţa a reţinut că sumele mai sus reţinute ca făcând parte din pasivul succesoral sunt datorii personale, contractate de defunct şi nu datorii comune ale defunctului şi soţiei supravieţuitoare.

Referitor la creditul ipotecar în cuantum de 860.000 lei (40.000 euro), contractat de pârâta reclamantă GEN, faţă de dispoziţiile art. 32 din Codul Familiei, aceasta datorie nu poate fi reţinută ca reprezentând datorie comună a soţilor GVşi EN.

La data de 27.03.2007 a fost încheiat între ING BANK NV AMSTERDAM, SUCURSALA BUCUREŞTI în calitate de creditor şi GEN, în calitate de debitor, contractul de credit de consum cu nr. 134858/27/3/2007, suma împrumutată fiind de 39.700 euro, restituirea acestei sume fiind garantată prin instituirea unei ipoteci asupra imobilului situat în Câmpina, str. (…) proprietate personală a împrumutatului. Nu a probat pârâta reclamantă reconvenţională împrejurarea că suma de 39.700 euro ar fi avut vreuna din destinaţiile prevăzute în cuprinsul art. 32 literele a-d, obligaţia nefiind contractă în comun de către soţi şi nici dovedită a fi susţinut în vreun fel „nevoile obişnuite ale căsniciei” sau a fi servit la administrarea vreunui din bunurile comune, efectuarea de investiţii în societăţi comerciale neputând fi calificată ca susţinerea nevoilor obişnuite ale căsătoriei sau drept act de administrare a bunurilor comune.

Or, faţă de elementele mai sus expuse, suma de 39.700 euro nu poate fi calificată decât datorie personală a pârâtei GE.

Referitor la sumele indicate de către părţi cu titlu de pasiv succesoral, constând:

-348.139,50 lei –datorie SC MANLEX AUTO SRL,.

-173.024,30 lei, reprezentând datorii ale SC LIVRO CARB SRL, „ din care suma de 70.000 lei, achitată de GEN, la SC BULROM după deces, conform adresei de la dosar”, instanţa a constatat că acestea nu fac parte din pasivul succesoral al defunctului GV. Ceea ce ignora pârâta reclamantă reconvenţională, este faptul că este lipsită de orice fundament factual şi juridic efectuarea de confuzii artificiale între patrimoniile unor societăţi comerciale şi patrimoniul persoanei fizice care deţine părţi sociale la respectivele societăţi.

De altfel din cuprinsul actelor constitutive ale societăţilor comerciale în cauză, rezultă că ceea ce conferă părţile sociale deţinătorilor acestora este măsura în care acţionarii sau copărtaşii participă la beneficiile şi pierderile societăţii. Prin urmare, exclusiv părţile sociale deţinute de defunct în societate sunt parte a succesiunii acestuia nu si obligaţiile contractate de persoanele juridice.

Prin urmare, atâta timp cât prin Hotărâre Aga nu s-a stabilit modul şi măsura în care fiecare din asociaţi va participa la pierderile societăţii, susţinerea conform căreia datoriile societăţii sunt datorii proprii ale defunctului este lipsită de temei legal.

Cu privire la suma de 30.000 lei, pe care pârâta reclamantă reconvenţională o indica drept „ pasiv succesoral” –„cheltuieli de înmormântare şi parastase conform datinii”, instanţa a reţinut că în fapt nu este vorba de un pasiv succesoral - cheltuielile de înmormântare sau pentru parastase conform datinii nefiind contractate de către defunct, ci de sarcini ale moştenirii.

Una din obligaţiile fundamentale ale fiecăreia dintre părţi în cadrul procesului civile este probarea pretenţiilor şi apărărilor. Or, această obligaţie nu a fost îndeplinită de către pârâtă, în legătura cu suma de 30.000 lei, pe care pretinde că ar fi suportat-o cu înmormântarea şi parastasele soţului său.

La dosarul cauzei au fost depuse pagini întregi de bonuri fiscale – în original sau copie, cu privire la achiziţionarea celor mai diverse produse alimentare şi nealimentare.

Afirmaţia însă că toate aceste produse ar fi avut cea mai mică legătură cu ceremonia de înmormântare a defunctului GV şi că ar trebui ca valoarea investită în achiziţionarea lor să fie suportată şi de către reclamant, conform cotei succesorale a acestuia, este lipsită de suport.

Doar sumele strict dovedite ca fiind legate de ceremonia de înmormântare şi parastasul efectuat în memoria defunctului pot fi considerate ca sarcină a moştenirii: suma de 1800 lei - reprezentând sicriu, etc, toaletare, îmbălsămare, suma de 250 lei reprezentând taxă înmormântare şi depunere la capelă şi suma de 250 lei-reprezentând contravaloare taxă pentru parastas.

Rezultă un total de 2300 lei dovedită de parte ca reprezentând cheltuieli de înmormântare. Restul pretenţiilor pârâtei reclamante reconvenţionale ca fiind sarcină a moştenirii suportată de aceasta vor fi respinse ca neîntemeiate, împrejurarea că pârâta a procedat la achiziţionarea unor cantităţi de alimente, a unor obiecte de îmbrăcăminte, în lipsa unui caracter necesar dovedit ca fiind legat de înmormântarea defunctului neputând fi considerate ca făcând parte din sarcinile moştenirii, la care, potrivit art. 774 Cciv, toţi erezii să fie obligaţi.

În ce priveşte partajul succesoral, potrivit art. 728 din Cciv, nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrare.

Astfel, s-a dispus partajarea acestuia prin formarea a două loturi, din care:

Lotul nr. 1 atribuit pârâtei-reclamante reconvenţionale GEN, format din:

-imobilul situat în Câmpina, str. (…) , jud. Prahova, format din casă şi teren, în valoare totală de 42.800 euro ce se atribuie în întregime, în natură, pârâtei reclamante reconvenţionale,

-5 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL J29/2140/12.10.2005, ro (…) cu sediul în Câmpina, str (…), jud. Prahova,

-3 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

-5 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova.

-8 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, str(…), jud. Prahova.

Lotul nr. 2 atribuit pârâtului reclamant reconvenţional GCG,  format din:

-15 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare, la SC LIVRO CARB SRL J29/2140/12.10.2005, ro (…)  cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova,

-7 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei, fiecare la SC MANLEX AUTO SRL,

-15 părţi sociale în valoare nominală de câte 10 lei  fiecare la SC PSIHO TUR SRL cu sediul în Câmpina, str. (…), jud. Prahova.

-24 părţi sociale în valoare nominală de  câte 10 lei fiecare la SC CRISVAL SRL cu sediul în Câmpina, str. (…) jud. Prahova.

Pârâta reclamantă reconvenţională a fost obligată la plata, în favoarea reclamantului-pârât reconvenţional, a sumei de 16.050  euro reprezentând sultă.

Potrivit art. 673 ind. 9, din Cpc, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa a ţinut seama, după caz şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unul din coproprietari, înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.

Prin prisma prevederilor legale mai sus citate, se impune ca partajarea imobilului să se realizeze în natură, prin atribuirea imobilului către pârâta reclamantă reconvenţională, cu obligarea acesteia la plata  unei sulte valorice în favoarea reclamantului, corespunzătoare cotei deţinute de acesta, din dreptul de proprietate.

Din probele administrate a rezultat că imobilul a fost folosit în întregime ca domiciliu comun de către soţii G, în plus pârâta având pe lângă cota succesorală de ¼  şi o cotă de ½ din bun, dobândită prin cumpărare, în timpul căsătoriei cu defunctul.

Avându-se în vedere dispoziţiile art.728 C.civ., instanţa a dispus sistarea stării de coproprietate cu privire la imobil, constatând că prin raportul de expertiză întocmit de expert C s-a stabilit că imobilul nu este comod partajabil în natură.

Referitor la părţile sociale deţinute de defunct la societăţile comerciale indicate, partajarea conform cotelor părţilor este pe deplin posibilă.

Cât priveşte pasivul succesoral, potrivit art. 774 din C. civ, coerezii contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunii, fiecare în proporţie cu cota ce ia.

Faţă de textul legal indicat, a fost obligat reclamantul GCG, acceptant pur şi simplu al succesiunii la suportarea pasivului succesoral proporţional cu cota de ¾ ce i se cuvine din masa succesorală,  pasiv format din:

- suma de 54.712,22 lei  reprezentând cota de ¾ din debit datorat conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GV cu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

-suma de 5.685 lei reprezentând ¾ din contravaloarea împrumutului  conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

-suma de 1260 lei reprezentând ¾ din contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

A fost obligată pârâta reclamantă reconvenţională GEN, acceptant sub beneficiu de inventar al succesiunii la suportarea pasivului succesoral proporţional cu cota de 1/4 ce i se cuvine din masa succesorală, în limita activului succesoral cuvenit, pasiv format din:

- suma de 18.237,40 lei  reprezentând cota de 1/4  din debit datorat conform contractului de credit nr. 23 din data de 16.07.2010, încheiat de defunctul GV cu BANCA TRANSILVANIA SA, adiţionat prin act adiţional nr. 1 din data de 21.06.2011 şi conform BO seria BTRL3BT. 

-suma de 1.895 lei reprezentând 1/4 din contravaloarea împrumutului  conform contractului de împrumut nr. 2992 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

-suma de 420 lei reprezentând 1/4 din contravaloare împrumut, conform contractului de împrumut nr. 3738 încheiat de către GV cu CAR SCHELA CÂMPINA la data de 27.01.2011.

Potrivit art. 713 din Cciv, beneficiul de inventar dă eredelui avantajul: de a plăti datoriile succesiunii până la concurenţa valorii bunurilor ce el a primit; de a se scuti chiar de plata datoriilor predând toate bunurile succesiunii, creditorilor şi legatarilor şi de a nu amesteca bunurile sale proprii cu acelea ale succesiunii, şi de a conserva în contra succesiunii dreptul de a cere plata creanţelor sale.

Referitor la sarcinile succesiunii constând în cheltuieli de înmormântare, reţinând că din probele administrate a rezultat că aceste sarcini au fost în întregime suportate de către pârâta reclamantă reconvenţională GEN, s-a dispus obligarea reclamantului pârât reconvenţional GCG la plata în favoarea reclamantei pârâte reconvenţionale GEN a sumei de 1.725 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli de înmormântare ( sumă corespunzătoare cotei acestuia de ¾ din masa succesorală, cuvenită ca descendent al defunctului, în concurs cu soţia supravieţuitoare a acestuia). 

În ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantul pârât reconvenţional GV, s-a reţinut că cererea reclamantului de a obliga pârâta la plata sumei constând în diferenţa dintre suma care va fi stabilită de către instanţă în urma partajului şi suma pe care o va achita în realitate numitul IVR- cumpărător de drepturi litigioase sumă care în prezent este evaluată la 1 leu, este în prezent lipsită de orice temei juridic, drepturile litigioase fiind e altfel retransmise pârâtei.

În ce priveşte cheltuielile de judecată, faţă de obiectul cererii şi culpa procesuală a fiecăreia dintre părţi, în raport cu cealaltă, s-a dispus ca acestea să se compenseze, fiecare parte urmând a suporta din patrimoniul propriu cheltuielile de judecată pe care le-a avansat.

Suma acordată reclamantului cu titlu de ajutor public judiciar rămâne în sarcina statului.

În baza art. 44 alin. 1, teza ultimă din Cpc vechi, raportat la art. 48 alin. 1 -3 din OUG 80 din 2013, s-a stabilit  în favoarea curatorului special BAM, cu titlu de onorariu, suma de 800 lei, în sarcina părţilor GC şi GEN.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâta SC MANLEX AUTO SRL şi pârâta GEN.

Apelanta pârâtă SC Manlex Auto SRL a susţinut că sentinţa instanţei de fond este nulă deoarece apelanta nu a fost citată pentru ultimul termen de judecată, fiind incidente prevederile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, în sensul că instanţa a intrat în cercetarea fondului  în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

Apelanta GEN a criticat sentinţa primei instanţe sub următoarele aspecte:

 Instanţa de judecată a calificat calea de atac ca fiind recursul.

Dosarele conexe ce fac obiectul acestei judecăţi au fost înregistrate sub auspiciile vechii reglementări procesuale, astfel că sunt incidente prevederile art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, care reglementează apelul.

Există neconcordanţă între extrasul din hotărâre afişat pe portalul instanţei şi hotărârea comunicată părţilor.

Din comunicarea hotărârii pe portalul instanţei rezultă că imobilul are o valoare de 57800 euro.

Prin concluziile scrise, cu referire la dispoziţiile art. 673 Cod procedură civilă, avându-se în vedere contestarea permanentă a valorii imobilului stabilit prin expertiză, precum şi împrejurarea că imobilul făcea obiectul unei executări silite bancare, s-a solicitat ca imobilul să nu fie inclus în lotul apelantei şi nu doreşte atribuirea acestuia.

În sentinţă, valoarea imobilului este de 42800 euro, deferind în mod esenţial de valoarea indicată pe portal, fapt care din punct de vedere juridic creează suspiciunea rezonabilă că hotărârea judecătorească nu concordă cu cea din momentul pronunţării.

Cu ocazia verificărilor s-au constatat şi alte nepotriviri care nu pot fi corectate pe calea cererilor de îndreptare, lămurire a hotărârii, astfel că se impune ca ele să facă obiectul judecăţii în apel.

Hotărârea nu este la adăpost de orice critică, încarcă dispoziţiile art. 261 Cod procedură civilă privind conţinutul hotărârii judecătoreşti ce se dă în numele legii, afişată pe protal, şi cele ale art. 673 Cod procedură civilă ce stipulează expres în cadrul procedurii de împărţeală judiciară că instanţa va face atribuirea loturilor pe cât posibil prin înţelegerea părţilor, iar dacă niciuna din părţi nu stăruie în atribuirea imobilului, instanţa trebuie să procedeze după distincţiile din textul de lege.

Instanţa de fond în mod greşit a respins cererea reconvenţională cu privire la chemarea în judecată a numitei VVG.

Apelanta a solicitat,prin cererea reconvenţională, includerea în masa de partajat şi a cotei părţi din patrimoniul defunctului cu care acesta a venit în căsătoria cu apelanta, respectiv care i se cuvenea din fosta lui căsătorie, din care a rezultat ca fiu reclamantul GCG.

Instanţa de judecată, legal investită cu această parte patrimonială semnificativă în ceea ce-l priveşte pe defunctul soţ, a respins cererea şi nu a inclus dreptul şi partea din bunurile comune din căsătoria anterioară pe care apelanta le-a evaluat la 20.000 lei, constând într-o unitate locativă la imobilul unde familia a locuit, două autoturisme şi două societăţi comerciale.

Instanţa de judecată a respins această cerere cu motivarea că defunctul nu a dobândit bunuri comune în căsătoria anterioară, nu a avut nici o contribuţie la dobândirea bunurilor, la data divorţului nu a venit în căsătoria cu apelanta cu bani sau economii, nu s-a efectuat partajul şi ar fi existat o înţelegere între soţi pe care instanţa o prezumă.

Aceste consideraţii care înlătură în totalitate tot patrimoniul defunctului din căsătoria anterioară în mod indirect nu opresc instanţa să aprecieze că în cursul căsătoriei cu apelanta defunctul a procurat mai multe bunuri printre care contribuţia acestuia ar fi fost esenţială, atât pentru imobilul casă cumpărat de la MMR, cât şi asupra firmelor şi celorlalte valori patrimoniale.

Instanţa nu a reţinut nici aportul propriu pe care apelanta l-a avut prin două apartamente ce au fost vândute în timpul căsătoriei, nici autoturismul şi nici valorile ce erau estimate le mai mult de 15.000 euro.

S-a solicitat să se reţină că dacă în 24 ani de căsătorie defunctul nu a creat bunuri sau valori patrimoniale, acesta nu putea să aibă un suport financiar real şi efectiv care să se concretizeze în valoarea de partaj reţinută de instanţa de judecată.

Imobilul din Câmpina, str. (…) a fost realizat prin efortul financiar efectiv şi exclusiv al apelantei, respectiv prin cumpărare de la fiica defunctului în 9.10.2006, la scurtă vreme după divorţul acestuia.

Investiţiile şi refacerea integrală a acestui imobil a fost contribuţia exclusivă a apelantei după cum au reliefat declaraţiile martorilor ŞP, LM şi VM.

Între soţi apare evident că existau impedimente morale ce ţineau de relaţiile de căsătorie şi care au determinat ca în actul scris, datorită căsătoriei dintre părţi, să se menţioneze că imobilul aparţine ambilor soţi. Regulile partajului fac trimitere la realitatea juridică confirmată de martori şi chiar de cele reţinute de instanţa de judecată.

Societatea SC LIVROCARB SRL a fost înfiinţată în anul 2005 la fel ca şi SC MANLEX AUTO SRL, iar contribuţia semnificativă a apelantei nu poate fi neglijată şi majoră atâta vreme cât instanţa de judecată a reţinut creditul ipotecar de 40.000 euro pe care apelanta l-a contractat cu ING Bank în martie 2007, împrumut garantat cu imobilul în litigiu.

Există probe evidente care răstoarnă prezumţia şi considerentele instanţei de fond conform căreia nu au fost folosite în căsătorie sumele din împrumutul de 39.700 euro, respectiv sumele rezultate din valorificarea a două apartamente, autoturism Matiz, precum şi economii băneşti de mai mult de 15.000 euro.

Dacă defunctul nu a avut bunuri, valori, mijloace care să reprezinte bunuri proprii în anul 2004, dacă firmele existente anterior căsătoriei cu apelanta nu au produs bunuri sau valori, cum a fost posibil ca acesta să fi avut o contribuţie semnificativă la dobândirea imobilului în 2007, a firmelor înfiinţate în 2005 – 2006, respectiv a utilizării creditelor şi valorilor utilizate pe care instanţa de judecată în mod contradictoriu le include în datorii personale.

La interogatoriu, VGV a declarat că autoturismul Peugeot 405 a fost înstrăinat fiului GC, respectiv că nu a dobândit bunuri comune şi că ar fi existat o înţelege între soţi, făcând trimitere la o prezumţie.

Toate acestea arată în patrimoniul defunctului au existat bunuri proprii care, dacă au fost atribuite printr-o înţelegere, acestea având valoare mai mare de 250 lei, era obligatoriu să fie preluată de către instanţă în baza unui înscris sau a unor elemente certe probatorii.

În caz contrar, bunurile şi valorile ce au fost indicate în dosarul de fond trebuiau să fie reţinute în masa de partaj, până echivalentul a 20.000 lei.

A fost criticată şi valoarea imobilului, aşa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză.

În principal, date fiind valorile importante cu care apelanta a intrat în căsătorie, respectiv valorile ce s-au constituit în investiţii la imobil, a solicitat să se constate că imobilul în fapt este rodul subrogaţiei reale, sumele de bani provenind din participările apelantei.

Defunctul, pentru a-şi clarifica raporturile patrimoniale cu fiica MRM, decedată în cursul procesului, a constituit în favoarea acesteia o asigurare de viaţă în urma poliţei pe care a încasat-o.

Dacă se acceptă teza că defunctul a lăsat toate bunurile din partea sa de bunuri comune  către fiul său, apare evident că soluţia logică este că defunctul a acceptat din partea acestuia aceeaşi recunoştinţă şi aceeaşi teză a acceptării acestei situaţii juridice şi a recunoaşterii împrejurării că după divorţ a acoperit integral drepturile acestuia.

Manifestarea unor pretenţii de către fiul defunctului, inclusiv pe calea susţinerii unei expertize supraevaluate cu privire la imobilul din Cîmpina, nu este decât o exacerbare a dorinţei de a primi o sumă de bani necuvenită până la valoarea sultei de 21400 euro, adică jumătate din valoarea imobilului.

Se impune pe calea apelului valoarea apelului să fie restabilită cu atât mai mult cu cât imobilul face obiectul executării silite în contractul bancar, având în vedere că valoarea de piaţă în zona respectivă este foarte mică, iar expertiza efectuată în cauză a reţinut o situaţie nereală.

Atribuirea imobilului către apelantă la valoarea de 42800 euro în condiţiile în care există un credit ce se urmăreşte silit pentru suma de 39700 euro atestă împrejurarea că sulta ce se impune a fi plătită de către apelantă denaturează şi dezechilibrează total raporturile dintre părţi.

Vânzarea apartamentului atestă că partajul este rămas fără obiect, astfel că imobilul nu poate fi inclus în lotul apelantei fără consecinţă asupra datoriilor.

Se impune a fi reconsiderată valoarea imobilului, lotizarea şi încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a partajului până la finalizarea executării silite pentru a se stabili în mod cert care este situaţia imobilului şi a avea exact valoarea reală a masei partajabile.

Instanţa de fond a apreciat că cheltuielile de înmormântare ce se impun a fi suportate de către fiul GCG care culege o sultă de 16050 euro, este obligat să plătească suma de 1725 lei.

Cheltuielile de înmormântare, aşa cum apare dovedit, au fost de mai bine de 30.000 lei şi acestea sunt dovedite de declaraţiile martorilor, bonurile fiscale şi dovezile din cauză ce atestă că tot ceea ce înseamnă această tradiţie a fost suportată integral numai de soţia supravieţuitoare.

Înlăturarea tuturor cheltuielilor de înmormântare prin respingerea pretenţiilor atestă şi sub acest aspect dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre părţi impunând intervenţia instanţei de apel.

Cu privire la lotizare s-a criticat faptul că în lotul apelantei a fost introdus, contrar voinţei apelantei, imobilul din Cîmpina, ce este supus executării silite pentru un credit contractat în anul 2007, înscris pe numele apelantei, dar folosit în interesul exclusiv al comunităţii de bunuri, fiind contractat în timpul căsătoriei şi garantat cu acest imobil.

Aşa fiind, cum el este destinat în întregime plăţii pasivului, creditul nu poate fi reţinut ca valoare patrimonială activă şi inclus în lotul apelantei.

 Părţile sociale la SC Psiho Tour, respectiv SC Crisval SRL, societăţi ce au fost constituite anterior căsătoriei cu apelanta, a solicitat a fi introduse în masa succesorală pentru a se crea un partaj real şi efectiv către intimatul GCG.

Valoarea de partaj reală şi efectivă a imobilului să fie dată de preţul de piaţă al acestuia, unde numai terenul are o valoare, casa fiind foarte degradată şi fără o valoare economică.

Părţile sociale la Livrocarb SRL şi Manlex Auto SRL s-a solicitat să fie atribuite apelantei, urmare a partajului pentru a se pune capăt şi pe această cale oricărui diferend societar în cadrul Adunărilor Generale ale celor două societăţi.

Se impune să fie înlăturată atribuirea a 15 părţi sociale ale SC Livrocarb SRL către reclamant, respectiv a celor 7 părţi sociale la SC Manlex Auto SRL.

Nu s-a stabilit cota apelantei rămasă după defunct pentru a se aplica acceptarea sub beneficiu de inventar, în sensul ca pasivul succesoral depăşeşte cota sa parte.

Instanţa a soluţionat cauză fără citarea legală a unei părţi, SC Manlex Auto SRL.

Intimatul GCG a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului şi păstrarea sentinţei.

În apărare s-a susţinut că la data căsătoriei apelantei cu defunctul, acesta avea o situaţie materială foarte bună, având în patrimoniul său bunuri şi valori, inclusiv părţi sociale în cadrul societăţilor comerciale pe care le deţinea şi administra, societăţi cu activităţi profitabile pe care apelanta şi le-a însuşit, transferând tot ce s-a putut pe societăţi înfiinţate de apelantă, cu denumiri similare şi obiect de activitate identic.

Deşi apelanta pretinde că a avut foarte mulţi bani anterior căsătoriei cu defunctul, nu a adus dovezi în acest sens.

Situaţia materială bună a defunctului, anterior căsătoriei şi pe parcursul derulării acesteia este dovedită cu înscrisuri.

În patrimoniul societăţilor comerciale se afla bunuri de valoare, de la mobilier şi aparatură până la parcul auto al şcolii de şoferi, toate acestea aflându-se în administrarea exclusivă a apelantei.

Este ridicolă susţinerea reclamantei în sensul că nu a obţinut nimic în urma căsătoriei, în raport de cele evidenţiate de înscrisurile de la dosar. În ultimii 5 ani apelanta este singura care a beneficiat de toate bunurile rămase: casă, bunuri mobile, valori, activele persoanelor juridice.

Apelanta este cea care a folosit imobilul şi care este răspunzătoare de deprecierea acestuia.

Cu privire la imobil, intimatul a susţinut că în anul 1984, defunctul împreună cu mama sa s-au mutat în Cîmpina, în casa din str(…)., casa părinţilor defunctului, aceasta fiind într-o stare modestă şi nemobilată.

Tatăl intimatei V a fost cel care a dat banii fiicei sale şi defunctului pentru amenajarea locuinţei, după care familia s-a mutat în această casă.

După anul 1992, ca urmare a moştenirii lăsate de tatăl ei, intimata V a continuat dotarea casei din Cîmpina, toate acestea rămânând în imobil la separarea defunctului de prima soţie.

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.

Apelanta GEN a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 1963 lei pentru apelul declarat.

Apelanta SC Manlex Auto SRL nu a îndeplinit obligaţia de plată a taxei de timbru pentru apelul declarat.

La termenul de judecată din 28.06.2016 a fost admisă excepţia de netimbrare a acestui apel, astfel că, apelul declarat de această parte va fi anulat ca netimbrat, ca o consecinţă a admiterii excepţiei.

Analizând sentinţa criticată raportat la motivele de apel invocate de apelanta GEN, instanţa reţine următoarele:

Prima critică formulată a fost cu privire la calea de atac ce se poate exercita împotriva sentinţei criticată.

Această critică nu constituie, în sine, un motiv de apel apt să ducă la modificarea sentinţei. Calea de atac ce se poate exercita împotriva unei hotărâri judecătoreşti este stabilită de lege, nu de dispoziţiile instanţelor, iar la soluţionarea prezentei căi de atac au fost avute în vedere normele procedurale care reglementează apelul.

A doua critică formulată de apelantă vizează neconcordanţa dintre extrasul din hotărâre afişat pe portalul instanţei şi hotărârea comunicată părţilor.

Această critică este nefondată deoarece hotărârea care produce efecte este cea existentă la dosar şi comunicată părţilor în condiţiile art. 86 Cod procedură civilă.

Nu există neconcordanţă între minută şi dispozitiv.

Soluţia afişată de portalul instanţei nu este supusă controlului judecătorului, astfel că existenţa unor neconcordanţe de natura celor invocate de apelantă nu duc la desfiinţarea sentinţei instanţei de fond.

Cea de a treia critică formulată în apel indică greşita respingere a cererii reconvenţionale cu privire la chemarea în proces a numitei VVG.

Această critică este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

VVG a fost căsătorită cu defunctul GV, această căsătorie fiind desfăcută prin divorţ în anul 2004, fără a se efectua partajul.

În anul 1974, aceasta a dobândit prin donaţie, de la tatăl său, imobilul situat în Breaza, str. (…).

Apelanta a susţinut că în timpul căsătoriei defunctului cu prima sa soţie, aceştia au efectuat îmbunătăţiri la imobilul acesteia din Breaza şi au achiziţionat două autoturisme.

Din actele existente la dosar rezultă că autoturismul marca Peugeot 405 a fost înstrăinat către intimatul GCG în anul 1999, pentru preţul de 80.000.000 lei vechi. La data desfacerii căsătoriei acest bun nu făcea parte din masa bunurilor comune.

VVG a moştenit de la tatăl său, decedat în anul 1991, mai multe imobile terenuri, care au fost ulterior înstrăinate, după cum urmează: patru loturi de teren în data de 20 aprilie 1992, două loturi de teren în data de 19 decembrie 1996, un teren în martie 1999, cote părţi din teren în 17 februarie 2004.

Autoturismul Renault 19 invocat de apelantă a fost achiziţionat la data de 18.03.1997 pentru preţul de 35000000 lei vechi, iar suma obţinută în luna decembrie 1996 din vânzarea terenurilor a fost de 34000000 lei vechi (contractele autentificate sub nr. 4412 şi 4413 la BNP PM), ceea ce susţine afirmaţiile intimatului GCG în sensul că s-au folosit sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor moştenite.

Din actele existente la dosar rezultă că intimata VVG a avut venituri dobândite prin moştenire după tatăl său.

În timpul acestei căsătorii s-au efectuat investiţii la imobilul din Breaza, însă au fost înfiinţate şi firmele Crisval SRL şi Duran Internaţional, care au fost gestionate de defunct după desfacerea căsătoriei.

Această stare de fapt şi lipsa conflictelor între foştii soţi legate de bunurile comune justifică concluzia instanţei de fond cu privire la existenţa unei înţelegeri privind bunurile comune.

Apelanta a mai susţinut că imobilul din Câmpina, str. (…). a fost achiziţionat prin aportul său financiar exclusiv, cu sume obţinute din vânzarea a două apartamente dobândite anterior căsătoriei cu defunctul şi vânzarea unui autoturism Matiz.

 Acest imobil a fost cumpărat de soţii G la data de 9.10.2006.

La dosar există un contract de vânzare cumpărare din care rezultă că apelanta a înstrăinat imobilul din Câmpina, str. (…)., la data de 16.11.2011. Această vânzare a intervenit ulterior cumpărării imobilului din Câmpina, str. (…)., astfel că nu se poate reţine existenţa subrogaţiei.

Vânzarea de către apelantă a unui alt apartament şi a unui autoturism nu s-a dovedit în cauză.

Investiţiile la imobilul din str. (…). au fost efectuate de soţii G în timpul căsătoriei, timp în care aveau venituri atât apelanta cât şi defunctul, acesta fiind cunoscut instructor auto, aspect arătat de martorii audiaţi.

Astfel fiind, în mod corect a fost cuprins în masa succesorală imobilul din Câmpina, str. (…)., în starea existentă la data deschiderii succesiunii.

Considerentele mai sus expuse justifică şi introducerea în masa succesorală a părţilor succesorale ale SC Livrocarb SRL şi SC Manlex Auto SRL, neexistând nici o dovadă cu privire la contribuţia semnificativă a apelantei la constituirea acestora.

Cea de a patra critică se referă la valoarea de circulaţie a imobilului cuprins în masa succesorală.

Valoarea de circulaţie a imobilului a fost stabilită prin expertiză judiciară tehnică, probă administrată în cauză şi necontrazisă de alte probe administrate în cauză.

Imobilul este urmărit silit pentru creditul în cuantum de 72949,63 lei la Banca Transilvania SA, rezultat din contractul de credit 23/2010.

Acest credit a fost reţinut ca făcând parte din pasivul succesoral.

Preţul de adjudecare al imobilului nu reprezintă valoarea de piaţă a acestuia, vânzarea la licitaţie publică urmând reguli speciale privind executarea silită.

În consecinţă, şi acest motiv de apel este neîntemeiat.

Critica nr. 5 se referă la pasivul succesoral, respectiv la cuantumul cheltuielilor de înmormântare.

Instanţa de fond a reţinut ca sarcină a moştenirii doar suma de 2300 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.

La dosarul cauzei au fost depuse mai multe chitanţe şi bonuri fiscale care atestă că apelanta a cumpărat bunuri. Bunurile au fost folosite la susţinerea parastaselor şi pomenirii conform obiceiului.

Martorii audiaţi în cauză au relatat că la praznicul de după înmormântare au participat aproximativ 100 de persoane, iar la pomenirea de 3 zile, 9 zile, 40 zile şi un an câte 80 de persoane.

Suma de 27700 lei menţionată de apelantă cu titlu de cheltuieli de pomenire este justificată, la dosar existând dovada achiziţionării alimentelor necesare pregătirii praznicului şi a bunurilor şi a bunurilor care se dau spre pomenire conform obiceiului.

Această sumă va fi cuprinsă în sarcinile moştenirii, iar intimatul GCG va fi obligat să plătească apelantei cota de ¾ din această sumă, respectiv 20775 lei.

Critica nr. 6 a fost formulată cu privire la lotizare.

Imobilul a fost introdus în lotul atribuit apelantei cu respectarea prevederilor art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, justificat de faptul că acesta a fost în posesia apelantei la data deschiderii succesiunii şi deţine şi o cotă de proprietate de ½ din imobil, care nu face parte din masa succesorală.

Părţile sociale ale defunctului la societăţile comerciale menţionate în cererile părţilor au fost împărţite între moştenitorii conform cotelor de moştenire, această partajare fiind posibilă în natură.

Contrar susţinerilor apelantei, instanţa de fond a stabilit cota de proprietate care îi revine după defunct, de ¼ din masa succesorală şi s-a avut în vedere acceptarea sub beneficiu de inventar.

Prin cea de a 7-a critică s-a susţinut că procesul a fost soluţionat în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

În susţinerea acestei critici s-a menţionat că SC Manlex Auto SRL nu a fost legal citată.

Art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judecat procesul evocând fondul.

Apelanta a invocat necitarea unei alte părţi, al cărei apel a fost anulat ca sancţiune pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei de timbru.

Din actele existente la dosar, fila 120 din vol. VI al dosarului de fond, rezultă că pentru termenul din data de 4.12.2015, la care au avut loc dezbaterile în faţa primei instanţe, pârâta SC Manlex Auto SRL a fost citată, astfel că invocarea acestui motiv nu atrage sancţiunea anulării sentinţei în temeiul art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă.

În consecinţă, faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, instanţa va admite apelul şi va schima în parte sentinţa, în sensul că va stabili ca sarcină a moştenirii şi cheltuielile de pomenire în cuantum de 27700 lei, va obliga pe intimatul GCG să plătească apelantei suma de 207705 lei reprezentând cota de ¾ parte din aceste cheltuieli şi va păstra celelalte dispoziţii ale sentinţei. 

Curatorul BAM a solicitat stabilirea onorariului de curator pentru apel şi punerea acestuia şi a celui stabilit de instanţa de apel în sarcina Ministerului Justiţiei.

Raportat la prevederile art. 44 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 48 din OUG, instanţa va stabili, în sarcina părţilor GEN şi GCG, onorariu pentru curator în cuantum de 300 lei pentru apel şi va respinge cererea curatorului de a fi plătit onorariul din fondurile Ministerului Justiţiei, această cerere nefiind susţinută de temei legal.

În conformitate cu prevederile art. 276 Cod procedură civilă se vor compensa cheltuielile de judecată din apel.

PENTRU AESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de apelanta SC MANLEX AUTO SRL împotriva sentinţei civile 12640/17.12.2015 a Judecătoriei Braşov.

Admite apelul declarat de apelanta GEN formulat împotriva sentinţei civile 12640/2015 a Judecătoriei Braşov, pe care o schimbă în parte în sensul că stabileşte ca sarcină a moştenirii şi cheltuielile de pomenire în cuantum de 27700 lei şi obligă pe intimatul GCG să plătească apelantei suma de 20775 lei reprezentând cheltuieli de pomenire.

Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Stabileşte în favoarea curatorului special BAM, cu titlu de onorariu în pentru apel, suma de 300 lei, în sarcina părţilor GEN şi GCG.

Respinge cererea curatorului special de acordare a onorariului din fondurile Ministerului Justiţiei.

Compensează cheltuielile de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 31.01.2017.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR

(…).(…)

GREFIER

(…).RED. S.N./31.01.2017

Dact.L.P./02.02.2017

Judecător fond (…)./Judecătoria Braşov

….exemplare…..comunicări efectuate către toate părţile din citativ